15,959 matches
-
un poem de Iaru lasă impresia pestriță și deosebit de plastică a colajelor lui Duchamp, a uleiurilor lui Magritte, a halucinațiilor paranoic-critice ale lui Dali, a cutiilor cu scule sau ceainice emailate ale noilor americani (Jasper Jones sau Oldenburg). Dialogurile și verbele foarte frecvente dau o senzație de lume învîrtejită, de mecanism absurd. Iaru se străduiește să producă efecte optice, acustice, sinestezice, cel puțin două-trei pe fiecare vers, sacrificând de multe ori însăși ideea poemului. Face acest lucru cu sânge rece, căci
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
s-a evaporat după ce au venit ofițerii care anchetează cazul, arăt eu spre mine și apoi spre el. Asta implică faptul că ofițerii de poliție și-au Însușit proprietatea. Înjur În sinea mea, asta a fost o greșeală să folosesc verbul a Însuși. Din motive evidente ar fi fost mai bine a fura. — N-am vrut să spun asta... se scuză vaca bătrână și proastă. Dă Înapoi, scofâlcindu-se ca o cutie de carton tare Într-un foc dintr-o pubelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mai largă, în timp ce auspiciile se referă strict la prevestirea prin păsări. O altă confuzie frecventă se produce între augurat și haruspicii (haruspicina sau extispicina). Haruspiciu (lat. haruspex) "este un cuvânt compus din haru (hara) măruntaie, și spex etimon provenit din verbul specere (spicere) a privi, a arăta sensul global al lui haruspex fiind "cel care cercetează măruntaiele""21. În limbajul uzual, cel care practică haruspiciul se numește tot augur. Ținând cont de criteriile de evaluare enunțate mai sus (cele trei tipuri
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
precum "arată-mi", "care-i dat", "să-l visez", "să-l văz" nu indică doar dorința tinerei fete, ci și caracterul operativ al întregii formulări verbale. Pe de altă parte, însuși limbajul persoanelor care practică divinația conține o serie de verbe care indică acțiunea operatorului: a face, a veni, a pleca, a ajuta, a observa, a aranja, a pregăti, a calcula, a introduce, a invoca etc. Dacă termenii se circumscriu unui ritual care precedă divinarea propriu-zisă, rolul lor este unul magic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
clientului. Folosirea termenilor la persoana a doua plural indică faptul că subiectul-client nu este perceput într-o manieră pasivă, ci ca un partener activ care colaborează în deslușirea semnelor. Să vedem, să facem, să ne rugăm, să rezolvăm etc. sunt verbe care indică o operație comună. De multe ori această colaborare se referă la credința pe care trebuie s-o manifeste prezicătorul și clientul față de actul respectiv de divinare. "Cei care vin aici cu inima îndoită și care nu cred în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Toate instrumentele folosite sunt din fier și fiecare dintre ele are un rol bine stabilit în ansamblul ritualic. Din punctul de vedere al imaginilor și reprezentărilor pe care le vehiculeză subiectul nostru, ele s-ar traduce printr-o serie de verbe precum: a tăia și a desface (specific secerei), a împunge (sula), a uni (scoaba), a aduce norocul (potcoava). Toate aceste acțiuni sunt necesare luptei cu "cel rău", pentru a restabili echilibrul și armonia. Așadar, răul trebuie desfăcut, tăiat, împuns, scos
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inserție în comunitate și de identificare cu o temă, conducând în cele din urmă la solidaritatea ce caracterizează "spațiul social" al comunicării de masă. Denis McQuail afirmă că procesul de comunicare este mult mai complex decât definirea de referință, astfel, "verbul a comunica se referă de obicei la acțiunea de a transmite un mesaj despre ceva, cuiva care este receptorul", insă fenomenul implică și alte elemente, precum "intenția de a transmite informații și idei, motivația receptorului și existența unor persoane, obiecte
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
filosofic cel mai general posibil, și prin aceasta de multe ori și cel mai "gol" de realitate pentru a grupa pe categorii multitudinea de nuanțe pe care actul minciunii le îngăduie. Avem posibilitatea de a defini printr-un grup de verbe cu conotații mai mult sau mai puțin apropiate, următoarele domenii în care minciuna se poate manifesta: • ontologic: a iluziona, a plăsmui, a modela, a obtura, a obnubila; • (epistemo)logic: a minți, a falsifica, a neadeveri, a greși, a substitui, a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciună nu poate fi limitată nici la nivelul epistemologicului pur, nici la nivelul ontologicului sau al axiologicului, întrucît acoperă un spectru de manifestări cu mult mai amplu. Desigur că nu putem spune cu certitudine (exceptînd cîteva situații) că un anume verb se plasează mai bine într-o clasă de manifestări decît în alta. În realitate, multe verbe sînt specifice atît unei situații mincinoase, cît și alteia. Spre exemplu, categoriile minciuni pe care Piotr Wierzbicki le dezvoltă în cartea sa Structura minciunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
axiologicului, întrucît acoperă un spectru de manifestări cu mult mai amplu. Desigur că nu putem spune cu certitudine (exceptînd cîteva situații) că un anume verb se plasează mai bine într-o clasă de manifestări decît în alta. În realitate, multe verbe sînt specifice atît unei situații mincinoase, cît și alteia. Spre exemplu, categoriile minciuni pe care Piotr Wierzbicki le dezvoltă în cartea sa Structura minciunii iau în seamă trei categorii majore de minciuni [1996:16-17]: a) minciuni din sfera concepțiilor (argumentelor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adversarului), care corespund unor acțiuni precum a infirma, a mistifica, a modela, a deforma; b) minciuni din sfera informației, care angajează acțiuni precum: a dezinforma, a mistifica, a prelucra, a deforma etc.; c) minciuni din domeniul creerii realității, introduse prin verbe cum ar fi a modela, a mistifica, a imagina, a deforma etc. Fiecăruia dintre aceste tipuri de minciuni i se pot asocia acțiuni specifice preluate dintr-unul sau altul din domeniile conceptual-filosofice mai sus menționate: ontologic, epistemologic, axiologic, praxiologic. O
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un ansamblu de sintagme semantic motivate exprimă într-o manieră plastică ideea înșelăciunii aplicate: "a duce cu zăhărelul", "a trage pe sfoară", "a duce de nas", "a duce cu preșul", "a duce în eroare" etc. Limbajului comun îi aparțin și verbe care prin motivare semantică își deslușesc conținutul (a fraieri, a fenta, a prosti etc.) sau prin sintagme sugestive ("minte de îngheață apele", "minte de stinge", "minte de stă ceasul" etc.). Urmărind această impresionantă familie de cuvinte, semantic corelată cu ideea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
extreme ale calității lor de "poeți" sau/și "(h)oți". Noroc că așa cum spune Edmund Leach "toată etnografia este ficțională" [ibidem:133]. Urmărind din punct de vedere contextual relațiile mincinoase instituite între oameni, vom constata că există tot atîtea acțiuni (verbe) mincinoase cîte domenii am luat într-un subcapitol anterior în seamă, respectiv cîte tipuri de discurs istoric și-a constituit omul de-a lungul timpului cu privire la lume și relația lui cu lumea. Astfel, vom putea deosebi: mitizarea, ca formă distorsiona
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
puțin despre cum sau cînd își folosesc copiii aceste capacități în afara laboratorului. Deși Paradoxul mincinosului nu are o prea mare legătură cu sociologia mințitului, există alte înțelesuri atribuite cuvîntului "minciună" care ar realiza o conexiune (cf. Lutman 1988). În engleză, verbul "a minți" prezintă o complexă încărcătură semantică prin dublul său înțeles*, a induce în eroare prin cuvinte și a sta întins, coincidență descrisă de Ricks (1975:123) drept "cel mai important joc de cuvinte existent în limbaj". Acest joc de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de parametri prin care aceasta este descrisă. O mai complexă analiză îngăduie utilizarea grafului semiotic, care asociază într-o succesiune diacronică un număr oricît de mare de parametri structurali, relaționați conform funcțiilor semiotice îndeplinite [Stănciulescu, 1995: 67-69]. * În limba engleză, verbul "a minți" este omonim verbului "a sta întins", ambele avînd aceeași reprezentare ortografică și fonetică: to lie (n. t.). * Joc de cuvinte: în cifre romane, 51 devine LI, completînd cuvîntul liar (mincinos) (n.t.). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 Sociologia minciunii 1 Sociologia minciunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este descrisă. O mai complexă analiză îngăduie utilizarea grafului semiotic, care asociază într-o succesiune diacronică un număr oricît de mare de parametri structurali, relaționați conform funcțiilor semiotice îndeplinite [Stănciulescu, 1995: 67-69]. * În limba engleză, verbul "a minți" este omonim verbului "a sta întins", ambele avînd aceeași reprezentare ortografică și fonetică: to lie (n. t.). * Joc de cuvinte: în cifre romane, 51 devine LI, completînd cuvîntul liar (mincinos) (n.t.). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 Sociologia minciunii 1 Sociologia minciunii 3 4 Traian D. Stănciulescu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
covata crăpată / plină cu soare” Substantivul central este În toate cazurile de mai sus mult mai bine determinat: localizat, cuantificat, calificat, chiar angrenat aluziv Într-o anume acțiune. În alte cazuri Însă, este surprins un fapt făcînd apel la un verb la gerunziu sau la un mod personal: “la urma urmei / dorm și eu cu cineva” “licuricii strălucesc / parcă mai tare” “paznicul se-ntoarce / cu fluturi pe felinar” “zarzărul Înflorește / ca niciodată” “curățind tăcut zăpada / de pe mașină” “la soare uscându-se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În ciuda faptului că limbajul pe care-l folosim, Împănat cu nenumărate tăceri pline de sens, este unul sincopat și relativ dezarticulat. Ne precipităm, de obicei, verbalizarea, copleșită de emoție, În rostirea unor nume, a unor scurte precizări circumstanțiale, aruncăm cîteun verb sugestiv, abia dacă reușim din cînd În cînd să legăm, printre onomatopee, sintagme de trei, patru cuvinte. Limbajul este unul mai curînd exclamativ, o suită de explozii verbale care indică, arată către lucruri, circumstanțe, detalii hiperbolizate Într-un fel de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
primăvara, yusuzuni (răcoare de seară) desemnează vara. El poate fi de-a dreptul numele anotimpului, dar și, cum se vede din exemplele de mai sus, un cuvînt care este asociat indisolubil cu un anume anotimp. Cuvintele kigo pot fi substantive, verbe sau adjective, dar și sintagme formate din mai multe cuvinte. Ele sînt asociate cultural, În memoria colectivă, cu anumite anotimpuri prin tradițiile reale ale vieții de zi cu zi, cît și printr-o Îndelungă practică literară. Printre aceste genuri de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a fost abătut de la lectura cărții de vîntul care gonea frunzele, dacă nerăbdarea lecturii este a autorului, a omului sau doar a vîntului. Cele două cuvinte, cu care Începe poemul - lectură și cu care se sfîrșește - frunzele, ne seduc și verbul Întorcînd e la fel de bun și pentru frunze, și pentru foi. Interferențe În textele ce urmează veți găsi apropieri făcute Între arii culturale care unora le pot părea ireconciliabile. Totdeauna, aceste apropieri pot funcționa ca niște portițe prin care culturile comunică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și ca (persoană) apucată (drăgăstos) cu dinții la geam (exprimare cam rudimentară pentru că n-am găsit un sinonim mai bun pentru mușcată). Cele două cuvinte, În niciun fel Înrudite și din categorii gramaticale diferite (substantiv și adjectiv provenit dintr-un verb), sînt prezente Într-o sintagmă validă pentru ambele Înțelesuri doar În această structură verbală simplă și restrînsă. Cu cratima după primul vers, sintagma, deși În ambiguitate, ar fi tins prioritar spre primul sens, Înainte ca al doilea să fie deconspirat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai activă de sprijin și ajutor). De la faptul că la un eveniment sau chiar Într-o clasă prezența este mai curînd formală, Între complezență, plictis și gură-cască. Drumul Am ales să Încep versul doi cu În clasă pentru a elimina verbul asistă absorbit de această simplă localizare care implică de la sine ce se Întîmplă acolo. GÎndindu-mă mai bine, am schimbat Însă cu În sală care, deși concretizează mai puțin, evită aluzii prea Înguste la condiția elevului, dar păstrează ideea de Închidere
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nedorită. Mi-a plăcut apoi să accentuez, folosind jocul de cuvinte prezenți/absenți și adverbul și pentru a compromite total Înțelesul prezenței: În sală, și cei prezenți / sînt tot absenți. Ultimul vers merita o schimbare. Și pentru a elimina un verb inutil, și pentru a augmenta absența, mergea mai bine: cu totul absenți. Analiza finală Odată obținută forma finală, am constatat că, fără să urmăresc acest lucru, s-a conturat o opoziție fermă Între un gen de prezență incontestabilă, manifestă și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ascunsă abil de fardul sofisticat al anotimpului. Și ce urma după cădere tuturor frunzelor și veștejirea lor? Copacii goi și golul toamnei. Fashion show Karyatides. Vegetable. afișul toamnei degradeul frunzelor - de-acum doar nudul Afișul, deși substantiv, absoarbe În el verbul a afișa și, mai ales, aluzia la manifestarea ostentativă, la aparență, mască, disimulare. Iar În degradeu, cum am spus mai sus, este prezent și ascuns cochet verbul a (se) degrada. Frunzele și nudul marchează cele două planuri pe care se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
toamnei degradeul frunzelor - de-acum doar nudul Afișul, deși substantiv, absoarbe În el verbul a afișa și, mai ales, aluzia la manifestarea ostentativă, la aparență, mască, disimulare. Iar În degradeu, cum am spus mai sus, este prezent și ascuns cochet verbul a (se) degrada. Frunzele și nudul marchează cele două planuri pe care se desfășoară simultan ostilitățile - anotimpul și spectacolul. Statisticienii ar remarca satsifăcuți cinci substantive. Dar important nu e numărul lor ci sensul obținut prin jocul de cuvinte și prin
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]