5,221 matches
-
cotidian local, iar apoi lucrând ca redactor și colaborator la diverse publicații culturale naționale, cum ar fi Evenimentul zilei, Adevărul, Suplimentul de cultură, LaPunkt. Din 2004 a început să publice proză, iar din 2008 publică traduceri literare la Editura Polirom. Veronica D. Niculescu a publicat volumele de proză scurtă "Adeb" (2004, Premiul pentru Debut al USR Sibiu), "Orchestra portocalie "(2008), și "Roșu, roșu, catifea (2012)", precum și volumele pereche "Simfonia animalieră "(2014) și "Hibernalia" (2016) și romanul " Spre văi de jad și
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
etc. Poezii ale autorului au fost introduce în antologiile: “Eterna iubire” (1999), “Iubirea de metaforă” (2000), “Sonetul românesc” (în curs de apariție) etc. Despre poezia autorului au scris : Mihai Cimpoi, Gheorghe Vodă, Anatol Ciocanu, Ion Ciocanu, Leo Bordeianu, Ion Iachim, Veronica Bâtcă, Tudor Opriș, Aureliu Goci, Adrian Dinu Rachieru, Gheorghe Gavrilă, Ioan Mazilu-Crângași ș.a.
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. , nepoată a lui Grigore Alexandrescu , a fost o descendentă a familiilor boierești Andronescu și Vlădescu. Părinții săi au fost Nicolae Gheorghiu și Kiriachita Boteanu, descendentă a familiei Botea din Focșani. A avut două fiice. Una se numea Zoe Garbea
Smaranda Gheorghiu () [Corola-website/Science/315567_a_316896]
-
Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”...) La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, "Fântâna Blanduziei", Literatorul, Tribuna, Universul Ca om de cultură a participat ca membră a unor organizații culturale, atât din România, cât și
Smaranda Gheorghiu () [Corola-website/Science/315567_a_316896]
-
le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-a făcut la cele două biserici, unde a obținut contracte de execuție. Frescele menționate mai sus ca și o multitudine de scene pictate în acuarelă pe hârtie sau tempera - "Cuvioasa Veronica, Împărații Constantin și Elena, Arhanghelii Mihail și Gavril" - relevă privitorului nu numai calități stilistice, ci și un spirit care răzbate din vechile fresce românești. D. Karnabatt a văzut multe dintre lucrările executate de Baltazar și care astăzi sunt pierdute și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
în care Eminescu și-a desfășurat activitatea la Iași, el a oferit umbra, el a oferit cadrul pentru refacerea forțelor sleite de o muncă extrem de intensă. Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. [...] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luați de pe stradă
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
a construit o clădire nouă (după proiectul arhitectului Virgiliu Onofrei), inaugurată cu prilejul centenarului morții poetului, la 15 iunie 1989, cu scopul de a servi ca Muzeu dedicat lui Mihai Eminescu. Cele două turnuri de la intrarea în muzeu simbolizează Dragostea (Veronica Micle) și Prietenia (Ion Creangă). Muzeul comemorează anual "Sărbătoarea Teiului", având drept ax de desfășurare însuși teiul lui Eminescu.
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Caroline Garcia. La Jocurile Olimpice de vară din 2016, Monica devine prima româncă din istorie, ce reușește să se califice în turul al doilea al Jocurile Olimpice de vară din 2016, învingând-o în primul tur, cu scorul de 6-2 6-3, pe Veronica Cepede Royg, din Paraguay. Este nevoită să se retragă din cadrul Jocurile Olimpice de vară din 2016, în turul al doilea, din cauza unei accidentări. Participa în cadrul Jocurilor Olimpice alături de Irina-Camelia Begu, dar pierde în primul tur. Monica reușește să câștige turneul de la New
Monica Niculescu () [Corola-website/Science/315883_a_317212]
-
de bucate tipărite în Țara Românească, în 1847, la București), Editura Jurnalul, București, 2006; "Bucatele noastre. Carte cu preparate mai mult sau mai puțin românești", Horia Vîrlan, Editura NOI - Mediaprint, București, 2009; "77 Istorii și rețete din Epoca de Aur", Veronica Bectaș, Editura Cartex, București, 2010. A îngrijit cea mai nouă ediție a cărții de bucate a lui Radu Anton Roman, care a apărut într-un format nou, ilustrat și revizuit, sub titlul "Poveștile bucătăriei românești" (7 volume, Editura Jurnalul și
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
este un film științifico-fantastic de groază din 1979 regizat de Ridley Scott și cu Tom Skeritt, Sigourney Weaver, Veronica Cartwright, Harry Dean Stanton, John Hurt, Ian Holm și Yaphet Kotto din distribuție. Titlul filmului se referă la principalul antagonist: o creatură extraterestră care ucide echipajul unei nave spațiale. "" a avut un succes atât critic cât și comercial primind Premiul
Alien () [Corola-website/Science/318875_a_320204]
-
Poeme incandescente. Antologie a scriitorilor din Kansai, Editura Europres, Bistrița 2005 (traducere după The Fireworks Poems, Editura Tikurikan Tokyo 2004); Focurile de artificii ale poeziei. Antologie de poezie japoneză, Editura Mesagerul Bistrița, 2005 (traducere din limba franceză în colaborare cu Veronica Știr după ediția japonezo-franceză, apărută la Editură Tikurikan Tokyo 2004); Poezii alese de Jorge Luis Borges, Editura George Coșbuc, 2005, Bistrița (traducere după Obra Poetica, apărută la Alianza Editorial, Buenos Aires, 1985); Frumoasă zi de 27 septembrie, de Thomas Brasch (traducere
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
inițial din 29 plopi albi aflați pe Șoseaua Bucium din municipiul Iași. Se crede că acești plopi l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu (1850-1889) în compunerea poeziei "Pe langă plopii fără soț", poezie care evocă iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle, plopii fiind considerați că un reper în drumul către iubita, deși în realitate "plopii fără soț" se aflau în București, pe strada Cometei, actuala stradă Căderea Bastiliei. Criticii literări apreciază că poezia i-ar fi fost dedicată Cleopatrei Poenaru
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a construit un palat care a servit că reședința de vară. Profesorul Ștefan Micle, rector al Universității "Al.I.Cuza" din Iași (1867-1875) și soțul Veronicăi Micle, locuia într-o casă din Bucium. În această casă, Veronica Micle stătea mai ales în perioada verii. De multe ori, Mihai Eminescu făcea popas la Hanul Trei Sarmale împreună cu povestitorul Ion Creangă, pentru a avea motiv să ajungă la casa Veronicăi . Eminescu a compus poezia "Pe langă plopii fără soț
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
Leon al X-lea, fresce înfățișând alegoria credinței și milostivirii. Spre sfârșitul anului 1515, papa începe, în Florența, construcția capelei papale în incinta bisericii "Santa Maria Novella". Participând la decorarea acesteia, Pontormo surprinde prin forță talentului sau. Astfel, frescă "Sfântă Veronica" (1515) surprinde prin vioiciunea culorilor și lipsa echilibrului simetric, elemente care prevestesc stilul manierist de mai tarziu al artistului. Din nefericire, moartea papei, în 1521, conduce la sistarea lucrărilor. În perioada 1516 - 1518, Pontormo, împreună cu alți artiști remarcabili ai Florenței
Jacopo da Pontormo () [Corola-website/Science/320612_a_321941]
-
Hans-Jürgen Wolf, Jürgen Zartmann, Uwe Zerbe, Peter Zimmermann, Joachim Zschocke. Actrițe: Therese Affolter, Adriana Altaras, Barbara Auer, Ulrike Beimpold, Julia Biedermann, Katharina Böhm, Suzanne von Borsody, Natja Brunckhorst, Lore Brunner, Sibylle Canonica, Renan Demirkan, Anica Dobra, Birgit Doll, Constanze Engelbrecht, Veronica Ferres, Beate Finckh, Katja Flint, Barbara Freier, Gudrun Gabriel, Mărțina Gedeck, Gerda Gmelin, Isa Haller, Susanne Hoss, Sabine Kaack, Brigitte Karner, Ursula Karven, Annette Kreft, Ulrike Kriener, Maren Kroymann, Anja Kruse, Gudrun Landgrebe, Therese Lohner, Leslie Malton, Dagmar Manzel, Maja
Listă de actori din filme în limba germană () [Corola-website/Science/321679_a_323008]
-
este un muzeu memorial înființat în casa în care a locuit poeta Veronica Micle (1850-1889) în orașul Târgu Neamț (județul Neamț). Casa a fost construită din lemn în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
în casa în care a locuit poeta Veronica Micle (1850-1889) în orașul Târgu Neamț (județul Neamț). Casa a fost construită din lemn în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834, din lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
lemn în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834, din lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă și trei încăperi la stradă. Ea se află în vechiul centru al orașului Târgu Neamț, nu departe de Cetatea Neamț. Părinții
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
un fiu de numai doi ani și cu o fiică abia născută. Vernica Micle s-a născut la 22 aprilie 1850 la Năsăud. Ana Câmpeanu a cumpărat această casă din Târgu Neamț, la 10 august 1850, cu 100 de galbeni. Veronica Micle a copilărit în această casă. În anul 1852, familia Câmpeanu s-a mutat la Iași. După ce s-a măritat la vârsta de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
Târgu Neamț, la 10 august 1850, cu 100 de galbeni. Veronica Micle a copilărit în această casă. În anul 1852, familia Câmpeanu s-a mutat la Iași. După ce s-a măritat la vârsta de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
După ce s-a măritat la vârsta de 14 ani cu profesorul Ștefan Micle, Veronica venea deseori aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic (...) donez de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic (...) casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
aici în vizită la mama sa. Îmbătrânind, mama poetei s-a călugărit la Mănăstirea Văratec și a lăsat casa fiicei sale. În anul 1886, Veronica Micle a donat casa Mănăstirii Văratec. Actul de danie are următorul cuprins: ""Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic (...) donez de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic (...) casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu Neamț pe Ulița Mare (Str. Ștefan cel Mare nr. 12) (...) în bună stare de locuit
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
veche și actuală. Casa o am proprietatea mea ca zestre și moștenire de la defuncții mei părinți (...) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă de marmură pe care va fi scris pentru pomenire de generația actuală și viitoare "Casa Veronica Micle" (...) Semnat proprie de mine Veronica Micle. Făcut la Măn. Văratic, anul 1886 octombrie 12."" În compensație, poeta a primit două camere în apropierea stăreției pentru a locui acolo de fiecare dată când venea în vizită. Aflată peste drum de
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
proprietatea mea ca zestre și moștenire de la defuncții mei părinți (...) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă de marmură pe care va fi scris pentru pomenire de generația actuală și viitoare "Casa Veronica Micle" (...) Semnat proprie de mine Veronica Micle. Făcut la Măn. Văratic, anul 1886 octombrie 12."" În compensație, poeta a primit două camere în apropierea stăreției pentru a locui acolo de fiecare dată când venea în vizită. Aflată peste drum de Spitalul din Târgu Neamț, casa a
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
drum de Spitalul din Târgu Neamț, casa a fost folosită de maicile bolnave care veneau să se trateze la acea instituție sanitară. Înainte de primnul război mondial, Liga Culturală a amplasat o placă de marmură pe casa în care a locuit Veronica Micle. Ulterior, Mănăstirea Văratec a vândut casa. Imobilul a trecut pe la mai mulți proprietari, iar în anii 1980-1981 s-a ruinat complet. La inițiativa protopopului Constantin Matasă (1878-1971), imobilul a fost declarat monument istoric, fiind trecut în 1982 în administrarea
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]