8,047 matches
-
președintele Consiliului în lipsa lui Ionel, Al. Constantinescu și Duca, reprezentând guvernul. Dincolo, pe șosea, mulțimea. Armata cu regele și regina apar în aclamațiile poporului; regele în uniformă, regina în portul național. După revista armatei, cortegiul pornește spre Poarta lui Mihai Viteazul, unde îi întâmpină primarul cu pâine și sare. Mare emoțiune și când, în cuvântarea lui, vorbește de principele moștenitor, pe obrajii regelui curg două lacrimi. Regina stăpânește pe ale ei. Pentru toți, aceasta fu singura umbră în acele zile radioase
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
adânc drama și eroismul dela Plevna și dela Grivița, dar la " Timpul" trebuia să-i atac pe liberali, noii ciocoi. Dar frățiorul meu cel mic a luptat și el la Plevna și la Smârdan și s-a purtat ca un viteaz. I s-a dat "Steaua României". Da, da. Doamnelor și Domnilor. Mă recomand Mihai Eminescu. Nu voi fi încoronat în viață pe niciun Capitoliu. Dar tot despre Dealul Mitropoliei voi urca pentru încoronarea postumă care, aceea, e sigură și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în două; însă la împărțală căutam sa alegem nu atât pe cele mai frumoase pre cât pe cele mai tari, căci puterea era în ochii noștri calitatea de căpitenie. S-a întâmplat adeseori că neputându-ne înțelege de la un cucoș viteaz sau de la un curcan hărțăgos 28, a trebuit să ne referim la judecata tatei, care sfârșea prin a ne împăca. Noi înșine ne credeam așa de tari, că am fi fost în stare să ne luptăm cu zmeii din poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Și-ntovărășit de câne, vechi amic de vânătoare Ce zburda de neastâmpăr, apucai peste ogoare. O! Să fi văzut ce falnic păream astfel pregătit! Cu-a mea armă, dragă soră, mă credeam nebiruit; Inima-mi era fierbinte, pășeam larg ca un viteaz; Vai de bietele dihănii din fânațe, de pe iaz!... Pe sălbateca natură, astăzi mai cu osebire Voiam să se-ntemeieze dreptul meu de stăpânire. Fulger, tunet, moarte crudă, toate le țineam în mână; Să culeg a mele lauri, torba-mi sta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zidit casele lor cu pietrele acelei sfinte ruine. Acum însă, mulțămită Domnului, această profanare a încetat în urma unei legi de protecțiune a monumentelor istorice votată de Camerele legiuitoare. Așadar, iată-ne în locașul care a adăpostit odinioară atâtea suflete de viteji. Calcam cu piciorul pe pământul udat de sângele lor și vedeam împrejur aceleași șesuri, aceleași ape, aceiași munți pe care și-au preumblat și ei odinioară ochii, atingeam cu mâna aceleași ziduri din dosul cărora ei fulgerau pe dușmani. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
degeaba au trecut ele din generație în generație prin pătura veacurilor pănă în ziua de astăzi. Atât cel puțin este adevărat că, cu toată biruința turcilor la Valea Albă, unde după spusa cronicarului Urechie au căzut multă boierime și mulți viteji moldoveni, totuși turcii au trebuit să se retragă peste Dunărea, urmăriți și hărțuiți de Ștefan cel Mare, care le-a pricinuit mari pagube; iar Ștefan a rămas neclintit pe scaunul lui, stăpân pe întreaga țară a Moldovei. De asemenea polonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atâta amar de lume s-a prăbușit sub dânsele, că iarăși atâta amar de lume le-a privit și le privește de veacuri stăpânind șesul și munții din înălțimea nourilor, fără a-și spune cuvântul. Maiestatea acestui străvechi cuib de viteji, tăcerea misterioasă ce îl învăluia, legendele care parcă dădeau viață zidurilor ne țineau pironiți în loc și, deși soarele asfințise și umbrele nopței începeau a se rădica de la poalele munților spre vârfuri, totuși stăteam nemișcați acolo, duși pe gânduri, cu inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu mânele, exercițiu greu pentru oamenii nedeprinși cu asemene gimnastică. Din această cauză puțini aveau curajul de a trece prin Mauvais-Pas. Nici noi n-am fi îndrăznit să ne riscăm pe acolo, dacă tânăra franțuzoaică, care vroia să facă pe viteaza, nu ne-ar fi adus la ambiție, înaintând ea cea dintăi pe scoborâșul prăpăstios. Hei, doamnă! strigă călăuzul din urmă; închideți cortelul, ca să nu-l umfle vântul și să pierzi echilibrul. Atunci, sumeața noastră tovărășiță, venindu-și în fire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
celui de al cincisprezecelea, autoritatea aceasta era frecvent contestată. Principatele erau nevoite să facă față nu numai amenințării otomane, ci și ambițiilor vecinelor lor, Ungaria și Polonia. Domnitorii români de frunte ai perioadei medievale, Ștefan cel Mare (1457-1504) și Mihai Viteazul (1593-1601), se confruntau cu o situație politică complexă în partea aceasta a Europei, ca și în privința stăpînirii turcești. Cu toate acestea, Ștefan a reușit o vreme să dețină controlul atît asupra Valahiei, cît și asupra Moldovei, iar Mihai Viteazul asupra
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Mihai Viteazul (1593-1601), se confruntau cu o situație politică complexă în partea aceasta a Europei, ca și în privința stăpînirii turcești. Cu toate acestea, Ștefan a reușit o vreme să dețină controlul atît asupra Valahiei, cît și asupra Moldovei, iar Mihai Viteazul asupra Valahiei, Moldovei și Transilvaniei din 1600 pînă în 1601, cînd a fost ucis mișelește. Acțiunile lor vizînd unificarea teritoriilor românești aveau să constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii naționaliști și liderii politici de mai tîrziu. Domnitorii români întîmpinau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai multe nume, în funcție de limba vorbită în zona respectivă: arhoni, cnezi, ciorbagii, koca-bași sau hodza-bași. Unii dintre ei erau aleși pe baza obiceiului locului de populația de sex masculin a satului, de obicei din rîndul bărbaților mai prosperi sau mai viteji; alții obțineau postul pur și simplu pentru că făceau parte dintr-o familie sau un clan care deținea poziția respectivă conform tradiției. Ei erau ajutați de/sau guvernau în colaborare cu reprezentanții de frunte ai comunității, pe care îi vom numi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
zone nu prezenta nici un avantaj pentru un proprietar funciar dacă aceasta nu avea o forță de muncă, astfel că s-au depus eforturi pentru ca țăranii să rămînă pe loc. Deși iobăgia datează oficial în țara Românească din timpul domniei lui Mihai Viteazul și a măsurilor luate la sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, instituția era probabil în vigoare înainte de aceasta. Ulterior, boierii au reușit în repetate rînduri să încalce relațiile lor cu iobagii și relativ la loturile acestora. Ei cumpărau adesea robi, instalîndu-i pe pămînturile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și aveau privilegii privind scutirea de impozite. Ei au jucat un rol important în timpul războaielor napoleoniene, au luptat împotriva lui Pasvanoglu și au colaborat cu armata rusă împotriva Porții. Pe la 1811, numărul lor se ridica la aproximativ șase mii de viteji. Membru activ al acestei miliții, Tudor Vladimirescu, care avea să devină principalul lider român, avusese o carieră asemănătoare în multe privințe cu aceea a lui Karagheorghe. Născut în 1780 într-o familie de țărani liberi, el a participat la războiul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Mehmed I, sultan, 41 Mehmed Pașa Kukavica, 90 Mehmed Reșid Pașa, 309; 321 Menșikov, Alexandru, prinț, 253 Messembria, 19 Metaxas, Andreas, 235 Metternich, Clemens von, prinț, 153; 179; 195; 205; 268; 275 Mickiewicz, A., 164 Midhat Pașa, 252; 302 Mihai Viteazul, voievodul Valahiei, 45; 105 Milaković, D., 225 Miliutin, domnitor sîrb, 29 Mircea cel Bătrîn, 41 Misolonghi, 201; 206; 249; 321 Mohács, bătălia de la (1526), 44; 122 Moltke, Helmut von, 251 Monastir, 95 Morava, rîul, 14 Moravia, 27; 122 Morosini, Francesco
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
am reținut numele astea ar proba teza conform căreia acele cărți m-au marcat. Am avut o istorie de mardeiași dacă te luai după Dumitru Almaș sau Radu Theodoru. După cărțile alea, Ștefan cel Mare, Fane Babanu pentru intimi, e viteaz până la exasperare și Rrromânul în general e bun de crapă. Așa bun, că frizează prostia. Mai țin minte de atunci și o carte cu Român Gruia Grozovanul. Și altele pe care uite că nu mai am chef să vi le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fel de corespondență cu „catacombele Parisului,” ori ale Romei, Varșoviei, Berlinului. Sute de ani s-au bătut romanii, turcii și rușii ca să cucerească frumoasa cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul, Mahmet al II-lea Fatih, Ioan Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul, precum și nesfârșite detașamente de soldați trimiși de țarii ruși au asediat zile și nopți celebra fortăreață de la Dunăre, construită pe ruinele unei cetăți dacice. Cei care au construit aceste tunele au fost turcii. Au cucerit cetatea Brăilei în 1528 sub
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Carpații Perșanilor, la poalele acelei sumbre catedrale, Codrul Turzunului, colcăind de mistreți și de stupi sălbatici, și la poalele căruia, Încovoiate și strânse Între maluri umbroase, curg solemn apele negre ale Oltului, În care vărul Ion, meșter grozav, vânează lostrița vitează, mrene argin tii cu carnea albă ca de Înger și cu icrele otrăvite, somni lucioși și raci de smaragd. Am băgat și eu mâna până-n umăr după ei, printre răgălii de sălcii și arini, scoțându-le de prin vizuinile lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe frontul de la Oituz, până și-a găsit sfâr șitul cunoscut din pusta ungară, În Împrejurările bizare presimțite În transele sale cu panici permanente. A fost citat cu ordin de zi pe Întreaga armată a țării, decorat post-mortem cu „Mihai Viteazul“ și [i-a fost] nemurită memoria, cu numele său dat unei străzi. Dumnezeu să-i ușureze păcatele! BACĂUL DIN 1916-1917 L-AM TRĂIT PE STRADA LECA, GHEtoul cu case mărunte, cu școli de rugăciune, cu ovreicuțe tempera mentale care mieunau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pare încă un om puternic, are o alură de militar care nu capitulează, nu știe să capituleze... Printre machete de avioane și documente vechi, fotografii, albume și decorații, Ion Di Cesare, astăzi general de flotilă aeriană și ultim cavaler "Mihai Viteazul" în viață, dintre aviatori, îmi povestește, ușor pedant, întâmplări de demult. Are o memorie precisă și, îmi pare, riguros organizată. Povestea începe cu aproape un secol în urmă... Ion Di Cesare se naște la București în 1916, urmează cursuri de
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
făcut parte, împreună cu alți câțiva piloți de elită de vânătoare, din celebra Flotilă "Udett". La sfârșitul războiului, Di Cesare avea un palmares impresionant: 14 victorii aeriene sigure și trei probabile (la care se adaugă numeroase victorii la sol), Ordinul "Mihai Viteazul", Ordinul "Virtutea Aeronautică" în grad de cavaler, Crucea de Fier clasa I cu frunze de stejar de aur și insigna "Frontflug-Spange für Jäger in Gold". Era căpitan și comandant de escadrilă. În 1948, este arestat politic, trece pe la închisorile Malmaison
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
există nevinovați, nici printre cei vii, nici printre cei ce sunt gata să se nască. Executați instrucțiunile tovarășului Stalin, nimicind pentru totdeauna bestia fascistă în bârlogul ei. Zdrobiți, prin violență, orgoliul femeilor germane. Luați-le ca pradă legitimă. Ucideți, ucideți, viteji soldați ai Armatei Roșii, în asaltul vostru irezistibil !" Lili nu a avut norocul să fie ucisă. Distinsul istoric nu știa mai departe ce s-a întâmplat cu ea, însă revăzând, după mulți ani, episodul din "Memorialul durerii" dedicat lui Tudor
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
germană) clasa a II-a (1942); Ordinul "Virtutea Aeronautică" cu spade, clasa Cavaler (iunie 1942); Ordinul "Coroana României" cu spade și panglică de "Virtute Militară" clasa a IV-a (sau Ofițer), (29 iulie 1942). În campania din Vest: Ordinul "Mihai Viteazul" clasa a III-a (3 octombrie 1944) (deși conferit în timpul campaniei din Vest, a fost de fapt acordat pentru faptele de arme săvârșite în luptele cu aviația americană deasupra teritoriului național, din vara anului 1944. După cum remarcă și istoricul de
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
volum de memorii pe care încearcă, zadarnic, să îl publice în Franța (1951)1 cu sprijinul așa-zisului guvern român în exil, condus de Vișoianu. Trăind izolat în capitala franceză, în sărăcie și dezamăgire cruntă, acest cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", care făcuse toate campaniile din Rusia, sfidând și păcălind zilnic moartea, de sute de ori, preferă acum să-și pună capăt zilelor. Ultima umilință pe care o putuse îndura fusese un pumn primit de la un francez de culoare într-un
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Babel, 2001). 20 noiembrie 2012 Ultima săptămână. Din cărțile selectate ieri pentru a fi donate bibliotecii moineștene, iată alte câteva autografe: Distinsului Prof. Cornel Galben Stima și aleasa prețuire a autorilor 20.06.2003 Bacău (Justin Tambozi, Nelu Badea - Mihai Viteazul, Editura Cartea Aromână, 2000); Tovarășului Cornel Galben Un cuvânt despre stele pentru un maestru al cuvântului, cu toate urările de bine și... cât mai multe cuvinte apărute. Din partea autorului, Bacău, noiembrie 1986 (Matei Alexescu - Laboratorul astrofizicianului amator, Editura Albatros, 1986
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mai 1999 Mihai Vicol a făcut și el cunoștință cu mama patriotului Ilie Ilașcu. Am mers apoi la primarul Iașului, Constantin Simirad, care i-a promis măicuței Natalia un ajutor de două milioane de lei, bani trimiși ulterior prin Fundația „Mihai Viteazul”. De la Iași, măicuța Natalia Ilașcu, cu fiica Eugenia, cu Doina Boghian, Mihai Vicol, Vasile Mărănduca și Costel Ungurașu au plecat la Suceava. La 11 mai 1999, dimineața, ne-am întâlnit cu toții și am mers la redacția ziarului „Crai Nou” din
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]