5,116 matches
-
alături de tînărul cu aerul prosper, de întreprinzător, pe carura căruia totul arată nou și bine, pășește grăbit și dezordonat rufosul; discrepanța e izbitoare; comunismul a răvășit o mare parte a populației, sărăcind-o material și sufletește; această mare parte se zbate, cum poate, să supraviețuiască; iată și culmea discrepanței: zilele trecute, mă abordează "un fost" al regimului Iliescu, acum lăsat la vatră, dar cu, mă rog, coada-n sus: înveșmîntat ca un boiernaș de primă generație palton cu guler de blană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afund în cărarea ce duce-n Gane. În fundac, mă opresc. El, cu păr lung, în coadă, o ține îmbrățișat pe la spate. Ce îmbrățișat! O gîtuie. O fi doar joc, înscenarea unei nebunii adolescentine. Da' de unde: fata începe să se zbată tot mai horcăit și cade-n genunchi. Băiatul n-o lasă, o ridică, ea scoate un țipăt, primul țipăt, și-ncearcă să scape, ajunge pînă la colț, el după ea, o prinde de păr și-o îmbrățișează iar pe la spate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ochii noștri, niciodată plictisiți, niciodată pesimiști. 20 decembrie Ușa birtului dată de perete, ies amîndoi împleticindu-se, trăgîndu-se unul pe altul, ea vrea să scape, să fugă, e gata să intre sub tramvai, el o prinde de mînă, fata se zbate, o înșfacă de păr și-o tîrăște pe lîngă zid. Cine m-a pus s-o iau pe-aici, mi-am făgăduit să nu mai dau peste birtul ăsta sordid, învăluit în damfurile de vodcă. Să-i depășesc, să nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scormoni în fetid și în pagubă și de a ne fi expuse pe tarabă. Nu spune nimeni că nu e încă de arătat cu degetul, într-o țară ce a supraviețuit, pînă mai ieri, în anormalitate, iar acum vrea, se zbate, să iasă la lumină, dar tare aș mai pune batalioanele astea de scormonitori în hoituri și clevetitori cu diurnă să-și vadă de treaba la care se pricep (dacă există, pentru ei, o astfel de treabă), lăsînd instituțiile de abia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altul, ca el, nu mai trece pe aici. Aceeași minte de pe urmă a românului ar putea însă bara periculoasa revenire a comunismului, fardat... social-democrat, asigurînd României o arhitectură credibilă de durată. Disperat? Nu. De sperat. Cei prea bruneți, care se zbat să obțină vize pentru a-și vizita... lebedele, la Viena, au acum de înfruntat un paznic extrem de dur al parcului zoologic occidental: Jorg Haider. Nu-i de glumit. Orice se poate spune despre el că e, numai mut (ca o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De-abia la bufet realizez că oficiile... cu viitorul primar fuseseră făcute de același pișicher personaj. Antrenorul oaspeților e, de regulă, mai agitat, mai agresiv (cu elevii lui de pe gazon). Acum două săptămîni, unul din aceștia, un piticuț tuciuriu, se zbătea cumplit ca-ntr-o lesă (tot de el ținută). Încă puțin și arbitrul l-ar fi trimis în tribună. Ieșea glonț din cușca lui, gata să calce tușa, se zvîrcolea, țipa cu mîinile pîlnie, se lăsa pe vine, amenința pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îl contrazic mai întîi doar cu un zîmbet.. Și, mai mult pentru mine, zic: fie și așa, dar dă-mi voie, am această superbă libertate, să mă simt bine, crezînd într-un simbol nobil; în vreme ce forțele politice de dreapta se zbat acum în contrapondere la revenirea stîngii comuniste să încropească tandemuri republicane, iar pegra abia așteaptă să-i voteze iar pe moștenitorii trădătorilor de țară, eu, și oho, nu numai eu, dă-mi voie să-mi aleg din istoria noastră zbuciumată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar astlaltă nu-ți place? Gata să mă ia de rever în nu știu ce ambiguă toană: de autentică indignare sau de șagă humuleșteană. Soiul acesta de orgoliu nemăsurat are și el motivația lui, nu? Dacă e produs de insul care se zbate în marginile insignifiantului, atunci chiar și bruma de haz jucat e penibilă, de nu chiar tristă. Dacă însă e practicată de un Dali autorecomandîndu-se, pe drept cuvînt, geniu spectacolul are, pe lîngă procentul ridicat de farsă histrionică, scontata grandoare. Una
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sună piesa lui Beckett în limba francezului César. Tradusă și în românește. 10 iunie Dacă există Teatrul Național din Caracal, de ce n-ar exista și Universitatea din Mahmudia? Auzii, zilele trecute, la radio, că factorii de răspundere din Caracal se zbat să readucă la viață un prestigios teatru național local de care, sincer să fiu, nu auzisem (încă). Bravo lor! Dacă vor reuși (și, sigur, vor reuși), atunci alt viitor spiritual le surîde celor 40 691 (!) locuitori ai urbei haiducului Iancu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
carențe de imagine, pe care, vai, statul, prin antenele sale externe, n-ar ști cum să o gestioneze în beneficiu-i. E maladie veche, această văicăreală a unei literaturi care, complexată, nu a fost în stare și s-a tot zbătut (nu se știe însă cît de motivat) să-și adjudece barem un Nobel, cum au făcut-o, oho, mult mai nejustificat, nu-i așa?, vecinii răsăriteni. Dacă în cazul unui băgăreț Sorescu, eșecul își are totală acoperire din unghiul academiei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
2. Individualitatea, drept unică șansă, nu are nevoie de ambasadă. Brâncuși nu a trebuit să ceară ajutor Ambasadei României din Paris. Era, chiar el, ambasador. E, în momentul de față, un sindrom (încă unul) al justificării anonimatului în care se zbat artele noastre în străinătate: ineficiența managerială a personalului ambasadelor dîmbovițene în materie. Falsă problemă! Să fim siguri că la grandoarea expoziției brâncușiene de la Londra ambasada noastră de acolo n-a avut nici cea mai măruntă contribuție. Nu ar fi avut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mea!). Toate astea semănînd teribil cu bălțatele show-uri televizate. Părînd, ele, specimenele, a nu fi absolvit nici o clasă, ba lăsînd impresia că habar n-au că ar exista așa ceva. Deocamdată, doar inocența lor primară și calicia în care se zbat nu-i fac apți de terorism sinucigaș. Junele paradigmatic de mai sus poate fi lesne prins într-un ideal portret-robot mai ales vara, cînd trotuarele fojgăie de dîrlăi în izmene scurte, scuipînd de trei ori pe secundă și cînd orașul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
septembrie Farmecul discret al Secu... Nu Securitatea sinistră, care ne-a alterat fibra profundă, ci una de vreme nouă, pe cît de insidios fotogenică în ieșirile ei permanente la rampă, pe atît de remanent nocivă într-o societate care se zbate să se emancipeze de stigmatul dictaturii. Deci nu apelul grav la atestare documentară, la tribunal moral, ci la vizualul pur și simplu, de suprafață, atît de înșelător în ghicirea nocivității, chiar amuzant pînă la un punct. Dacă mai poate încăpea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intercurente și accidentelor și nu viza aproape deloc boala psihiatrică în sine. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și dintr-o tradiție orală încă nedispărută 71. Ospiciul Golia s-a zbătut în multe dificultăți generate de birocrație, de neînțelegerile permanente dintre Epitropia Generală Sf. Spiridon și instituțiile care solicitau internări și nu primeau aprobarea necesară și de faptul că fondurile ospiciului erau totdeauna foarte sărace. Epitropia se îngrijea ca internările bolnavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
reguli? Lua de obicei medicamente (morfină, cocaină, eter, cloror, bromură etc.). Somnul La ce oră se culca? La ce oră se scula? Adormea îndată? Câte ore dormea? Somnu-i era adânc? Avea adesea insomnii sau coșmare? Visa mult? Vorbea sau se zbătea în somn? Istorisea visele? Care-i erau visele sale? Se urina în pat când dormea? Cădea din pat afară? Se scula odihnit sau nu? Dormea ziua? Și când? Istoricul boalei Atacurile anterioare, e acum pentru prima dată că are tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ți-a venit ție cu cavoul așa deodată. Ilie: Nu mi-a venit acum și nu deodată... Mă gîndesc la el de mult... (oarecum euforic) Și nu cred că m-am, gîndit rău. Ștefan: Bine, măi Ilie, cînd toată lumea se zbate pentru o casă, pentru o haină, pentru o excursie în străinătate, pentru o bijuterie, două, acolo, tu te zbați pentru un cavou! Nu înțeleg. Ilie: (cu aerul că a pus mîna pe firele unei afaceri grozave, aproape conspirative) Uite c-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la el de mult... (oarecum euforic) Și nu cred că m-am, gîndit rău. Ștefan: Bine, măi Ilie, cînd toată lumea se zbate pentru o casă, pentru o haină, pentru o excursie în străinătate, pentru o bijuterie, două, acolo, tu te zbați pentru un cavou! Nu înțeleg. Ilie: (cu aerul că a pus mîna pe firele unei afaceri grozave, aproape conspirative) Uite c-am să-ți explic de ce mă zbat. Și-ai să înțelegi. Dom' le mașină nu-mi iau pentru că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pentru o excursie în străinătate, pentru o bijuterie, două, acolo, tu te zbați pentru un cavou! Nu înțeleg. Ilie: (cu aerul că a pus mîna pe firele unei afaceri grozave, aproape conspirative) Uite c-am să-ți explic de ce mă zbat. Și-ai să înțelegi. Dom' le mașină nu-mi iau pentru că n-am bani. Și dacă aș avea bani cu ce să o cumpăr, nu i-aș mai avea pe aceia cu care s-o întrețin. Clar? Bijuteriile nu mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
culturale nedreptatea marginalizării celor care au suferit în regimul comunist, îmbogățirea în afara oricăror norme etice sau legislative și, în sfîrșit, absența oricărei perspective de schimbare, adică ratarea a însăși revoluției; aceasta ar fi problematica piesei "Cavou bar". Întrebăriel care se zbat în acest discurs, pe care l-am vrut politic, militant, sînt grave, cu atât mai grave cu cît nu duc la răspunsuri cît de cît clare. Cine a făcut revoluția? A fost revoluție? Cine ar fi putut să preia conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
coșmar intratabil. Oricât am vrea să nu fie așa, trecuturile nu mor în noi, ci mor cu noi, făcându-ne prizonieri nevolnici ai propriilor erori. De la parodie la bătaie de joc, de la nostalgie la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-nseamnă asta?! Octav: Păi... tocmai îi spuneam Monei că o iubesc... Marieta: Lasă, lasă, mie să-mi spui ce înseamnă bătaia asta de joc! Octav: (inocent) Mamă, nu știu despre ce vorbești! Marieta: Ba știi foarte bine! Adică eu mă zbat, umblu, caut, cheltuiesc bani, îți aduc un doctor, și tu?! Octav: Adică?! Marieta: Adică! Om în toată firea să plece de-acasă, unde avea tot ce-i trebuie, fără să facă nimic..., că stăteai toată ziua îngropat în ziare și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
greutăți... incertitudini... dezorientări... Încotro tranzitezi tu, iubito...? Mona: (iritată) Iubitule, tranzitez spre o viață normală... dacă nu te superi... și-mi dai voie...! M-am săturat de sarcasmul ăsta al tău de profesie..., de vînzoleala asta continuă în care te zbați și în care mă împingi și pe mine! Octav: Îmi pare rău. Sincer. Mona: Ba nu-ți pare rău deloc. Dacă ție îți place să te chinui, e treaba ta, dar nu ne obliga pe toți să împărțim crucea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
niște drepturi... niște facilități... adică scutiri de impozite..., de taxe..., ai dreptul la un spațiu pentru oarece privatizare... Este? Octav: Dacă zici matale... Matei: Este, domnule. Numai că, din păcate, spațiile s-au cam terminat... Am insistat eu... m-am zbătut, în numele tău, pe unde trebuia... Octav: Și? Matei: Degeaba. Octav: Nu te cred... Matei: Măi Octave, lasă bășcălia și dă-te, domnule, cu lumea...! Octav: Mă dau, Nea Matei, mă dau... Matei: Așa că eu îți propun o îmbunătățire a situației
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
referitoare la trasarea pe teren a noului hotar din 1856 reflectă preocuparea Rusiei de a submina aplicarea Tratatului de la Paris, atât în ce privește stabilirea hotarului în zona Bolgrad, cât și în chestiunea Deltei și a Insulei Șerpilor. Astfel, Rusia s-a zbătut ca gurile Dunării, ce-i erau luate, să nu treacă în stăpânirea Moldovei, așa cum se înțelegea din conținutul art. 20 și 21 ale Tratatului, ci să fie redate Turciei. (Nu ne-am referit la modificările teritoriale și ocupațiile străine survenite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la cele ce se petrec pe pământ, la cei din închisoare, la cei din ocne, la cei ce dorm pe băligar, la cei îndrăciți, la cei nebuni, la cei ce se luptă cu boli de nevindecat, la cei ce se zbat necontenit în sărăcie, la cei ce trăiesc flămânzi, la cei zdrobiți de dureri fără margini, la cei robiți. N-ar suferi aceștia acestea acum, de nu i-ar aștepta osândă și chin și pe ei și pe toți ceilalți care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]