51,663 matches
-
râurile montane au format straturi orizontale sau ușor aplecate-la suprafață fiind alcătuite din roci moi, cuaternare. În unele puncte ca "„La Crucea lui Vijulie”" sau "„La Râpă”" au avut loc alunecări de teren de tip surpare, ca uramare a alternanței rocilor: la bază — argile, marne, iar la suprafață pachete de straturi cu o rezistență ceva mai mare, care în momentul antrenării în deplasare au cedat prin rupere(surpare) fiind subminat în lateral versantul dealului. Aceste alunecări au imprimat reliefului un aspect
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
și Piatra(1643 m). Munții situați între hotarul nordic al localității și culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița au o structură geomorfologică ce are la bază formațiunile cristaline autohtone numite și "seria de Lotru" cu o vechime de peste 200 milioane ani, intercalate cu roci sedimentare mai noi(circa 100 milioane ani), adică situate între carbonifer și cretacicul de mijloc.Pe ansamblu se constată o mare diversitate de roci: șisturi cristaline filitoase, granite, gresii, conglomerate sedimentare. Culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița are un caracter singular și inedit
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
cristaline autohtone numite și "seria de Lotru" cu o vechime de peste 200 milioane ani, intercalate cu roci sedimentare mai noi(circa 100 milioane ani), adică situate între carbonifer și cretacicul de mijloc.Pe ansamblu se constată o mare diversitate de roci: șisturi cristaline filitoase, granite, gresii, conglomerate sedimentare. Culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița are un caracter singular și inedit în peisajul montan al Pietrenilor, fiind alcătuită exclusiv din calcare jurasice cu o vechime de aproximativ 136 milioane ani,prezetând un aspect peisagistic deosebit
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
fiind alcătuită exclusiv din calcare jurasice cu o vechime de aproximativ 136 milioane ani,prezetând un aspect peisagistic deosebit, incluzându-se în ultimii ani într-un parc național, ce îi poartă numele.În zona locuită a satului și caracterizată prin roci sedimentare, cele mai vechi dintre acestea (de formațiune cretacic-paleogenă) sunt situate imediat la contactul cu calcarele sudice ale muntelui Buila, fiind urmate de roci tot sedimentare, neogene, ce intră în componența celor două culmi deluroase ce mărginesc râul Costești. Rețeaua
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
într-un parc național, ce îi poartă numele.În zona locuită a satului și caracterizată prin roci sedimentare, cele mai vechi dintre acestea (de formațiune cretacic-paleogenă) sunt situate imediat la contactul cu calcarele sudice ale muntelui Buila, fiind urmate de roci tot sedimentare, neogene, ce intră în componența celor două culmi deluroase ce mărginesc râul Costești. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, localitatea fiind tributară râului Costești, ale cărui izvoare își au obârșia în muntele Scânteia. În zona muntoasă, spre sud, primește
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
rolul deosebit al modificării treptate a peisajelor naturale de către om, caracterul necontrolat și agresiv, având în vedere mai ales puternicele despăduriri ( de la 75% în antichitate, la 25% astăzi), extinderea suprafețelor agricole, cetăților și valurilor de apărare și mai ales utilizarea rocilor ca materie primă. Toate acestea, alături de multe altele au dus la dezvoltarea de timpuriu a unor civilizații preistorice și istorice care s-au succedat până după cucerirea romană. Asemenea caracteristici specifice, cunoscute și utilizate în mod conștient, reprezintă un ascendent
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
medie, modernă și contemporană, numărând printre altele: topoare plate din piatră de râu lustruite în ateliere tribale locale sau depărtate, percutoare de silex pentru detașarea lamelor din nuclee, unelte din piatră pentru șlefuit, vârfuri de lance, dălți și tesle din rocă dură lustruite,în regiuni locuite de purtătorii altor culturi’’2, strecurători fragmentate și olane din lut ars, o râșniță așchiată din gresie pe care se măcina, prin frecare cu o altă piatră, grâul sau culoarea pentru ornamentare, un văscior și
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
nivelul cronologic la care are loc această îmbogățire a bagajului cultural uman. Câteva sunt argumentele în favoarea acestei aserțiuni. În primul rând, faptul că prelucrarea uneltelor este, deja, foarte elaborată ; apariția uneltelor bifaciale lucrate pe cea mai mare parte a suprafeței rocii (nucleului) din care au fost prelucrate și care atestă schimbarea unghiului de lovire de mai multe ori pentru a se conforma cât mai mult unei forme eficiente indică, în opinia noastră, capacitate de abstractizare (în sensul că H. erectus este
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
Câmpia Română, cele mai mici valori din țară, datorită faptului că relieful are o pantă și o energie mică, precum și o scurgere lichidă redusă, care nu favorizează procesele de transport și eroziune. Chimismul râurilor este condiționat de compoziția chimică a rocilor și solurilor, de condițiile climatice, hidrologice și antropice, precum și de alimentarea subterană. Variază în funcție de anotimp și de debit, fiind mai ridicat iarna și în timpul scurgerii minime de toamnă (peste 700 mg/l) și mai scăzut primăvara (300-500 mg/l). Toate
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
în sectoarele superioare și bicarbonatice sodice în sectoarele inferioare. Dintre substanțele biogene, azotiții și azotații apar ca urmare a descompunerii resturilor organice și se găsesc între 0-0,3 mg/l. Duritatea apei este cuprinsă între 8ș-16°C și se datorează rocilor cuaternare pe care se dezvoltă și de care este legată, în parte, mineralizarea. PH-ul este cuprins între 6,5 și 8, iar oxigenul dizolvat se găsește în concentrații cuprinse între 7-14 mg/l.
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
alpine, partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci sedimentare. Podișul pare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și straturi de pietre. este cel mai întins podiș
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
lui Franco). Trebuie spus și recunoscut că achiziționarea acestor filme a fost foarte riguroasă din punct de vedere a subiectelor. Publicul "cinefil" totuși nu a fost lipsit de marile capodopere ale cinematografiei mondiale ca "Roma oraș deschis, Hoți de biciclete, Roco și frații săi"(neorealismul italian), "Procesul de la Nürnberg, Ghici cine vine la cina, În arșița nopții", o serie de werstern-uri, neegalabilul "Pe aripile vântului" (S.U.A.) și multe altele din Franța, Anglia, Spania, Mexic, Japonia, China. Odată cu mărirea numărului de filme
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
Raraku, Pună Pau) precum și peșteri vulcanice, inlcusiv galerii săpate în trecut de lavă. Inițial Poike a fost o insulă separată, dar materialul vulcanic aruncat de Terevaka a dus, cu timpul, la unirea cu Insula Paștelui. Râpă Nui este bogată în roci bazaltice și hawait, minerale bogate în fier și care prezintă o asemănare remarcabilă cu rocile magmatice din Arhipelagul Galapagos. Insula Paștelui, împreună cu insulițele din preajma (Motu Nui, Motu Îți), reprezintă piscul unui vulcan submarin care se ridică la peste două mii de
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
a fost o insulă separată, dar materialul vulcanic aruncat de Terevaka a dus, cu timpul, la unirea cu Insula Paștelui. Râpă Nui este bogată în roci bazaltice și hawait, minerale bogate în fier și care prezintă o asemănare remarcabilă cu rocile magmatice din Arhipelagul Galapagos. Insula Paștelui, împreună cu insulițele din preajma (Motu Nui, Motu Îți), reprezintă piscul unui vulcan submarin care se ridică la peste două mii de metri deasupra fundului oceanului. Insula Paștelui face parte din creasta Sală y Gomez, un lanț
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
depline peste celelalte nouă clanuri care erau conduse, fiecare, de către un alt șef. „Ariki” era cel mai în vârstă descendent direct al lui Hotu Matua, legendarul „descălecător”. Cel mai vizibil element al culturii pascuane este producția masivelor Moai, statui din rocă vulcanică a caror masă poate ajunge la sute de tone, si care reprezentau înaintașii zeificați ai locuitorilor insulei. Se credea că între cei vii și cei morți există o legătură simbiotica prin care înaintașii asigurau celor vii tot ceea ce aceștia
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
de fapt reprezentări complete de torsuri sau de figuri îngenunchiate și cu mâinile petrecute peste abdomen. Unele statui moai au fost îngropate până la gât în decursul timpului din pricina alunecărilor de teren. Aproape toate statuile moai (95%) au fost sculptate în roci din cenușă vulcanică solidificata sau în tuf provenit dintr-un singur loc din craterul vulcanului Râno Raraku, acum stins. Nativii care le-au sculptat au utilizat doar dălți din piatră făurite din bazalt, dintre care unele se mai găsesc abandonate
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
captura electronică sau emisie de pozitroni, sau se descompune în Ca (88,8% din dezintegrări) prin dezintegrare beta; K are un timp de înjumătățire de 1.250×10 ani. Dezintegrarea izotopului K în Ar activează o metodă folosită în datarea rocilor. Metoda convențională de datare prin potasiu și argon presupune că rocile nu conțineau argon la momentul formării și că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
88,8% din dezintegrări) prin dezintegrare beta; K are un timp de înjumătățire de 1.250×10 ani. Dezintegrarea izotopului K în Ar activează o metodă folosită în datarea rocilor. Metoda convențională de datare prin potasiu și argon presupune că rocile nu conțineau argon la momentul formării și că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda plutonică/metamorfică de grad înalt și feldspat vulcanic; mostre întregi de roci din curgerile vulcanice și întruziuni pot fi de asemenea datate dacă sunt nealterate. O altă aplicație a izotopilor potasiului a fost în studiul meteorologic. Sunt de asemenea folosiți în studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este un macronutriment necesar vieții. Cantitatea
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
apa de mare și argilă; la scară industrială, litiul este izolat electrolitic dintr-o mixtura de clorura de litiu și clorura de potasiu. Litiul se gaseste foarte putin răspândit în natură. În cantități mici însoțește potasiul și sodiul în unele roci, cum sunt "spodumenul", un silicat de litiu și aluminiu, LiAl[SiO], "lepidolitul", un fluoro- sau hidroxo-aluminosilicat de litiu, potasiu și aluminiu, LiKAl[Al(SiO)(OH, F)], "zinnwalditul", o varietate de lepidolit cu mult fier, etc. Cantități mici de compuși de
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
mezozoice și terțiare, apare la suprafață în vest, precum și în masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (în zonele montane și în platourile vulcanice din Libia și din Mauritania), regurile și ergurile. Cercetătorii deșertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara că în acest ținut în trecut (o perioadă de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive „umede” și „uscate”. Faptul că au fost zone cu o vegetație mai bogată este dovedit și de o serie de
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
250 - 300 milioane de ani in urma, aburii de apă dulce curgeau din munții vechi și aduceau nămol, nisip și pietriș în ceea ce este acum Golful St Lawrence. Aceste sedimente acumulate formau un bazin de sedimentare, care se completează până la rocă insulei. Cand ghețarii Pleistoceni s-au retras aproximativ 15.000 de ani in urma, resturile glaciare ar fi fost lăsate în urmă pentru a acoperi cele mai multe din zonele care vor deveni insula. Această zonă a fost legată de continent printr-
Insula Prințului Edward () [Corola-website/Science/302773_a_304102]
-
atomic 92. l are cea mai mare masă atomică dintre toate elementele naturale (vedeți plutoniu). Uraniul este aproximativ cu 70% mai dens decât plumbul și este ușor radioactiv. Distribuția sa naturală este de circa câteva părți per milion în sol, roci și apă. Uraniul este extras industrial din minerale relativ bogate în concentrație față de cea naturală (vedeți uranit) prin procedee mecanice, fizice și chimice (vedeți extragerea uraniului). Forma naturală a elementului chimic "Uraniu" care are numărul atomic 92. Principalii izotopi ai
Uraniu () [Corola-website/Science/302796_a_304125]
-
principiile și metodele cantitative ale fizicii la studiul proprietăților fizice ale Pământului și al proceselor fizice care afectează globul terestru și atmosfera. Unul din obiectivele geofizicii este explorarea geofizică, adică studierea și explorarea interiorului Pământului, în vederea stabilirii caracteristicilor solurilor și rocilor și în vederea identificării și evaluării resurselor minerale utile. Pentru aceasta se folosește de măsurători fizice efectuate la suprafața Pământului, cum ar fi: Utilizând o combinație între matematică, fizică, geologie, chimie, hidrogeologie și tehnica de calcul, un geofizician analizează aceste măsurători
Geofizică () [Corola-website/Science/302821_a_304150]