51,109 matches
-
mereu prezent în actualitate, de a cuprinde cât mai multe laturi ale realității: sunt versuri care încearcă să oglindească eforturile oamenilor muncii sau să biciuiască puternic modul de viață american, morala businessmanilor, mârșavul lor joc politic (...). Nu-n slujbe divine petrec monseniorii și Mister Acheson în vizită la Paris și Londra indică cele două linii pe care merge, obișnuit, pamfletul lui Frunză (...). Lipsuri s-au manifestat și în paginile primului volum al lui Eugen Frunză. În placheta Sub steagul vieții, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nici un cuvânt bun din partea colaboratorului Vieții românești, ba chiar sunt trecute sub tăcere. După ce a pregătit astfel terenul, cronicarul se năpustește asupra unor poezii, cu un întreg șir de critici, dintre care multe făcute de pe o poziție formalistă. Așa se petrec lucrurile cu poezia. Act de acuzare, una dintre creațiile valoroase ale poeziei noastre din ultima vreme. Poezia Act de acuzare demască cu înflăcărare, adeseori cu accente adânc răscolitoare, atrocitățile săvârșite de imperialiștii americani în Coreea. Această poezie, caracterizată prin forța
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poeziei lui Eugen Frunză: «Autorul Zilelor slăvite - a spus Mihai Beniuc - știe să vorbească direct și combativ despre cele mai actuale probleme. El este unul din poeții care se țin la pas cu vremea, care exprimă în versuri ceea ce se petrece în timpul nostru, și aceasta la un nivel ridicat». Citând în sprijinul afirmațiilor sale poezii ca: Nu-n slujbe divine petrec monseniorii, Revedere, Pune-oi dorul în cărbuni, Act de acuzare ș.a. tov. Mihai Beniuc a arătat că volumul Zile slăvite
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
actuale probleme. El este unul din poeții care se țin la pas cu vremea, care exprimă în versuri ceea ce se petrece în timpul nostru, și aceasta la un nivel ridicat». Citând în sprijinul afirmațiilor sale poezii ca: Nu-n slujbe divine petrec monseniorii, Revedere, Pune-oi dorul în cărbuni, Act de acuzare ș.a. tov. Mihai Beniuc a arătat că volumul Zile slăvite înseamnă un real succes al poeziei noastre de astăzi. Încercând o analiză mai amănunțită a poeziei lui Eugen Frunză, tov.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
căror pierire apropiată poetul o prevestește, exprimând bucuria viitoare a unei zile de 1 Mai liber « Când va păși la cot cu noi, Belgradul» (...). În poezia Zestrea poetul folosește un ritm sprinten, un humor sănătos, popular. Poezia sugerează schimbările profunde petrecute în viața satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul Prima șarjă, poetul manifesta adeseori predilecția pentru un stil
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zi a socialismului». Nu din întâmplare această poezie conține numeroase prețiozități stilistice, întortocheri de frază, care caută să acopere, ca niște bijuterii fals strălucitoare, goliciunea ideilor (...). În unele poezii ca Ședința, Cântecul tractoristului, Mihu Dragomir a încercat să surprindă transformările petrecute în conștiința țărănimii muncitoare. Poetul nu a reușit însă să pătrundă în adâncime procesul acestei transformări (...). Mihu Dragomir întâmpină însă dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul fizic al omului, nereușind să dezvăluie lumea lui sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ideea rămâne valoroasă. De ce? Credem că pentru a fi realizat acest lucru, trebuia să găsească - așa cum făcuse în prima parte - o imagine centrală, ruptă din realitate. Pentru a exprima ideea solidarității trebuiau să apară oameni, să se arate ce se petrece în conștiința acestor oameni în acel sat. Dar pentru noi Gura-Văii rămâne un nume. Oamenii se feresc să apară. În prima parte a poemului, poeta dovedește că a avut încredere în viață, în bogăția de fapte cu înaltă semnificație a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apărută în acest an - aflăm din Contemporanul 23”: Literatura burgheză a înfățișat tabloul unui univers marin în care trăiesc ființele înzestrate cu însușiri deosebite, mânate de forțe lăuntrice spre mirajul veșnic al aventurii. Uneori în această lume a apelor se petreceau drame puternice (...). Apare clar că această literatură predica neputința omului în încleștarea cu natura, fatala lui înfrângere. Exista și reversul tabloului. Vânau și «lupi de mare», biruiau valurile furioase, treceau prin furtuni și poposeau pentru puțin timp în porturi, luându
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
slăbiciunea de bază, o slăbiciune de concepție cu inevitabile urmări și pentru construcția romanului. Sunt prea multe ocoluri, și adesea inutile. De aici alunecarea spre pitoresc în înțelesul rău, de aici lungimile nefolositoare, și ceea ce e și mai dăunător se petrece o deplasare a centrului de greutate de la elementele principale spre cele periferice. Personajele secundare sunt mai vii și mai interesante decât cele principale (...). Lipsește o acțiune care să poată oglindi literar acțiunea închegată a partidului care, pe baza unui plan
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
De fapt, marile slăbiciuni ale cărții sunt atât de evidente încât până și o asemenea entuziastă «critică» s-a văzut nevoită să le semnaleze (de altfel cu exces de «delicatețe») la sfârșitul articolului, unde aflăm că totuși, în roman se petrece «o deplasare de la nou la vechi», că «fluviul plin de farmec» se împotmolește adesea în «bălțile mocirloase, cu ape stătute, moarte, ale trecutului». Cum e cu putință - se întreabă însă, pe bună dreptate, cititorul - ca o carte care suferă de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ultima creație a Mariei Rovan este volumul de nuvele Din cremene nouă. Autoarea își propune să zugrăvească eroismul de care dau dovadă femeile din diferite sectoare ale producției (...). Prima nuvelă a Mariei Rovan poartă numele Din cremene nouă. Acțiunea se petrece pe două planuri: pe de o parte într-un sat din Țara Moților în care, cu ajutorul muncitorilor din oraș, se aduce lumină electrică; și pe de altă parte, într-o fabrică de farfurii care se transformă într-una de izolatori
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
evenimente oarecum disparate (...). Trăsătura lor de unire ar fi prezența pe scenă - în rolul principal sau rol de participant mai mult sau mai puțin interesat - al unor diplomați de altă dată. De când? Nu-ți poți da bine seama: totul se petrece cândva între 1919 și 1939. Unde? La noi în țară, sau undeva în Europa (...). Dar țelul? Acesta e limpede. El a fost anunțat de însuși titlul culegerii: hotărât demascator. Dacă a fost atins? Să deschidem cartea care ne va da
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a Premiului de Stat, a aflat subiectul piesei sale stând o vreme într-o gospodărie agricolă colectivă, ascultând povestirile colectiviștilor și cunoscând îndeaproape evenimentele din preajma formării gospodăriei. Lucia Demetrius și-a făurit subiectul piesei Cumpăna pe baza unei întâmplări reale petrecute în momentul naționalizării într-o fabrică din București. Mihail Davidoglu a muncit mai multe săptămâni la Reșița unde a găsit subiectul Cetății de foc (...). Cele două volume de Teatru constitue un întreg repertoriu românesc cu puternice elemente realist-socialiste (...)”. Și să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
seama de convingerea și hotărârea cu care aceștia au pornit pe drumul indicat de partid, drumul colectivizării. Totodată, actorii au observat comportările, gesturile, atitudinile țăranilor muncitori, ceea ce i-a ajutat apoi la crearea autentică a personajelor. Totdeauna când acțiunea se petrece la țară, în teatrul practicat de burghezie, țăranii apăreau în costume naționale, cu floricele la pălărie și zurgălăi la opincile noi-nouțe. Atmosfera rustică» era improvizată cu ajutorul fluierului ciobănesc, al tălăngilor și al lătratului de câini din culise. Aceasta era viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zugrăvit în mod neprecis, când doar ca un simplu birocrat, când ca un sabotor conștient (...). Autorul a prezentat în mod simplist acțiunea dușmanului pe șantier, a «expediat-o» creând iluzia profund dăunătoare că pe un șantier al socialismului lucrurile se petrec neted, ușor (...). Ștefan Andrei vădește, în general, în scrisul său o lipsă importantă asupra căreia trebuie să se gândească adânc (...). Reiese din cele spuse până acum că, având lipsuri însemnate mai ales în ce privește prezența cenușie și schematică a unor acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
șantier de la Canal, o muncă cu aspecte radical schimbate pentru el, se transformă peste noapte într-un perfect organizator de șantier care rezolvă cu siguranță deplină toate problemele și face față noii situații fără prea mare efort? Oare așa se petrec lucrurile în viață?(...) Chipul lui Maftei este «înfrumusețat» în sens nerealist, nedialectic, nu numai din punct de vedere al experienței muncii de partid - ci și din punctul de vedere omenesc (...). O altă problemă pe care o ridică romanul lui Petru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucrările amintite, nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, constituie unul dintre cele mai remarcabile evenimente literare din ultima vreme, confirmat ca atare de primirea deosebit de favorabilă pe care o fac cititorii (...). Întâmplările pe care ni le povestește Marin Preda se petrec pe la sfârșitul verii anului 1951, în satul Udupu din Bărăgan. După o expresie din partea locului - care i-a sugerat scriitorului titlul nuvelei - în această zi urmează să aibă loc «desfășurarea» acelora dintre țăranii muncitori care au hotărât s-o rupă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
românesc, considerat nu în general, ci a satului din perioada de după înființarea primelor gospodării colective (...). În legătură cu aceasta, se poate spune de la bun început că scriitorul a trecut aproape în toate privințele examenul la care-l supunea realitatea; Acțiunea nuvelei se petrece în numai douăzeci și patru de ore. În acest răstimp se consumă moment de moment lupta lui Anghel și a celor care i se alătură, pentru a-l ajuta să împiedice pătrunderea dușmanilor în posturile de conducere ale gospodăriei. Or, această luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stive de volume cu coperta proaspătă, să profit ca să scriu câteva lucruri la care nu s-au mai gândit și alți scriitori - și mai ales mulți cititori. Așa fără o ordine anume. Să aleg la întâmplare. Știți ce s-a petrecut anul acesta? A apărut al patrulea volum din Operele lui Eminescu, ediție critică îngrijită de Perpessicius. Cu o mică poticneală la prefață, care și-a atras severe critici, volumul a intrat totuși în marșul solemn al celorlalte spre nemurire (...). Alt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
putere demascatoare atrocitățile comise de imperialiști, arătând cât de monstruoase și antiumane sunt faptele lor. Printre cele mai bune realizări ale poeziei noastre se numără asemenea poezii ca: La masa verde și Chemarea de Maria Banuș, Nu-n slujbe divine petrec monseniorii, Act de acuzare și Un om și un frate sovietic de Eugen Frunză, Lidice, Fântâna din Coreea de Eugen Jebeleanu, An-Son-Mi și Baladă de Veronica Porumbacu etc. (...). Dacă stilul maestrului este de o clasică sobrietate, ponderat și dârz, el
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ani treceau În tot atâtea clipe. Poeziile nereușite din ciclul Pe scurt impresionează neplăcut pe cititori și îi uimesc, mai ales când sunt semnate de un poet care a dat cititorilor din patria noastră poezii ca: Nu-n slujbe divine petrec monseniorii, Act de acuzare, Lecția de istorie și altele. Ele au un efect nefast pentru că bagatelizează, prezintă ca lipsite de poezie tocmai acele aspecte nenumărate ale vieții care sunt adevărate izvoare ale poeziei noastre. Prezentate însă în acest fel, plat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o noapte năprasnică au salvat uzina electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului (Scânteia, 1950). Se întâmplă însă și în reportaj în ceea ce privește prezentarea omului nou, ceea ce se petrece în literatură: se schematizează, se sărăcește realitatea atât de bogată. (...) A.E. Baconsky în reportajul Cu slove de foc o prezintă pe fruntașa în muncă Hajdu Jolanda ca pe un fel de automat care nu vorbește despre altceva decât despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vitner și Eusebiu Camilar, în reportajele scrise pentru volumul Constructorii vieții noi, știu să organizeze materialul și să se ferească de șablonul care tinde să se încetățenească în reportajul nostru literar se aruncă o privire în mediul în care se petrece acțiunea descrisă, se prezintă omul despre care se scrie și apoi este pus să vorbească. Iar aceasta începe să rostească formulele pe care omul în viață, cel descris, nu le spune niciodată așa cum le redă reporterul pe hârtie. (...) De la scriitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al politicii literare a anului 1953. Dar până să descifrăm conturul viitorului an, având în memorie faptele și întâmplările scriitorilor din anii panoramați în aceste pagini, propun cititorului un experiment: să-și împrospăteze memoria cu fapte și întâmplări mai vechi, petrecute pe tărâmul literar între 1944-1949 tocmai pentru a sesiza și mai limpede evoluția și saltul spre 1954. Întoarcerea în timp n-o voi face eu, ci un document din vreme scris și semnat de Mihail Novicov 82: „Ne închipuim a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
constructorii socialismului, este tratată cu multă ușurință de Aurel Martin și în nuvela Pământ în luncă (...). În Fântâna cu apă vie autorul oglindește un aspect din viața gospodăriilor colective și anume dezvoltarea ramurilor anexe. Nuvela istorisește o scrie de fapte petrecute în satul unde un vechi comunist, sondorul Andrei, vine să-și petreacă concediul de odihnă. (...) Cu multă iscusință comunistul Andrei strânge în jurul său o mână de utemiști și de țărani colectiviști și își închină zilele de odihnă reparării acestei fântâni
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]