52,663 matches
-
materialelor. Pentru deșeurile amestecate prima operație este mărunțirea, care este operată în mori cu ciocane, percutoare, tocătoare, rașpeluri. Urmează sortarea dimensională în site tambur, site vibratoare, separatoare balistice, sortarea densimetrică în cicloane, sortarea magnetică a materialelor feroase, sortarea optică (pentru sticlă) și, eventual, sortarea manuală. Urmează operații de purificare prin spălare. Deșeurile sortate și purificate sunt balotate în prese, fiind gata de livrare spre beneficiar. Dacă deșeurile amestecate conțin componente biologice, acestea pot fi prelucrate biologic, însă trebuie separate dinainte pe cât
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
toate lucrurile care, mai înainte, păreau minunate în casa arhivarului, acum îi păreau fade. Anselmus a sfârșit copierea manuscrisului, iar Lindhorst i-a dat altul, însă pe acesta, studentul a picurat cerneală din greșeală și a sfârșit închis într-o sticlă, pe un raft, unde a descoperit că nu era singur, ci erau lângă el mai mulți studenți închiși din același motiv. Dintr-un ceainic a apărut, dintr-o dată, vrăjitoarea, care a râs de nenorocirea lui; însă, după o luptă crâncena
Urciorul de aur () [Corola-website/Science/313863_a_315192]
-
mulți studenți închiși din același motiv. Dintr-un ceainic a apărut, dintr-o dată, vrăjitoarea, care a râs de nenorocirea lui; însă, după o luptă crâncena cu Lindhorst, acum sub identitatea Salamandrei, vrăjitoarea a fost ucisă iar Anselmus a sărit din sticlă ce-l ținea captiv direct în brațele Serpentinei. Deși Veronica era atrasă de student, ea a acceptat cererea în căsătorie a noului consilier aulic, domnul Heerbrand și le-a povestit, atât lui, cât și lui Paulmann, tatăl său, tot adevărul
Urciorul de aur () [Corola-website/Science/313863_a_315192]
-
din 1910. Ulterior, s-a constatat că circa 13% din aceștia erau evrei care s-au declarat germani. În Bucovina, coloniștii germani au venit valuri, nu numai dinafara Imperiului, dar și din interior, formând colonii pentru exploatări miniere, forestiere, fabricarea sticlei, agricultură, meșteșuguri, etc. Iată, cronologic, coloniile germane înființate în Bucovina: De asemena coloniști germani s-au așezat și în alte localități (Putna, Valea Moldovei-"Wallessaka", Vama-"Wama", Moldovița-"Russ Moldawitza", Ciudei-"Czudyn", Stănilești- "Kornoluncze"/"Stanilesti" etc.). Prin ultimatumul sovietic din
Germani bucovineni () [Corola-website/Science/313903_a_315232]
-
balamuc, moșule! N-au vrut aia să mă primească la intrare. Eu le -ziceam «Ba, sunt solistul de la Iris, am cantare», ăia nimic. «Pleacă, mă, că îi știm noi pe băieții de la Iris». I-am «rezolvat» până la urmă cu o sticlă de vodca. Asta e, am dat șpagă la primul meu concert”, îi place lui Criști să se amuze. La sfârșitul anului 1981, revista „Săptămâna”, care avea unul dintre cele mai apreciate topuri muzicale din presa comunistă, l-a desemnat pe
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
oraș cu atât se strânge mai mult. Se sapă acum în căutare de praf nou. Practic praful bucureștiul e pilitura vie a acestui oraș. Fragmente din tot ce există în jur se strâng laolaltă. O pulbere compusă din pamat, nisip, sticla, scame, celule de piele moartă, acarieni, si multe alte particule pierdute și spulberate în jur. Praful ajunge peste tot și poate el este componentă de bază a Bucureștiului. Proveniență lui este dublă. Provine din marea Câmpie a Bărăganului, dovadă a
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
în primăvara anului 1837 în două volume, "Povestiri spuse de două ori" ("Twice-Told Tales"), care l-au făcut pe Hawthorne faimos în plan local. În perioada petrecută la Bowdoin, Hawthorne a făcut pariu cu prietenul său Jonathan Cilley pe o sticlă de vin de Madeira că nu se va căsători în următorii 12 ani. Până în 1836, el câștigase pariul, însă nu a rămas burlac pe viață. După câteva flirturi publice, cu femei din localitate, ca Mary Silsbee și Elizabeth Peabody, el
Nathaniel Hawthorne () [Corola-website/Science/314931_a_316260]
-
europeni. Arta populară este, de asemenea, la ea acasă, în muzeul sibian, prezentă atât în decorarea interioarelor locuințelor, cât și în atelierele meșteșugărești, fie că este vorba de piese textile sau ceramice, din lemn sau din metal, din chihlimbar sau sticlă, mobilier funcțional sau recuzită religioasă (icoane, candele, cruci). Din anul 1990, celor 4 sectoare tematice inițiale li s-a adăugat unul nou, destinat monumentelor de utilitate publică. Aici au fost aduse și date în funcțiune, animând întreg sectorul pentru public
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
instrucția și educația primite în familie sau la școală, ca adevărați creatori de artă populară. Copiii realizeaza lucrări din toate domeniile creației artistice tradiționale - ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn; icoane sculptate pe lemn; icoane de vatră; icoane pictate pe sticlă; ceramică; măști; sculptură în lemn; jucării; prelucrare artistică a osului; țesut; împletit fibre vegetale; broderie; broderie cu mărgele; broderie pe piele; tapiserie; cusături. În cadrul gospodăriilor din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului micii meșteșugari prestează demonstrații practice, lucrările pentru
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
dovada clară că populația este în declin. Țestosele lăută se pot scufunda la aceași adâncine ca și unele balene, însă în general trăiesc în apele de suprafață. Principala lor pradă sunt meduzele, ducând la nenorocirea lor deoarece le confundă cu sticlele de plastic ce plutesc în apă. Acestea le blochează aparatul digestiv, cauzându-le moartea prin inaniție. Broasca țestoasă de mare caret, care își folosește gura lungă în formă de cioc pentru a se hrăni din spongi și scoici, a fost
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
Fibra de sticlă este o sticlă care se prezintă sub formă de fibre fine, care se realizează din sticlă specială. Fibrele de sticlă se folosesc drept cabluri de transmisie în telecomunicație, ca fibre textile, sau și ca materiale termoizolante și fonoizolante. Ele constituie
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
Fibra de sticlă este o sticlă care se prezintă sub formă de fibre fine, care se realizează din sticlă specială. Fibrele de sticlă se folosesc drept cabluri de transmisie în telecomunicație, ca fibre textile, sau și ca materiale termoizolante și fonoizolante. Ele constituie unul dintre cele
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
Fibra de sticlă este o sticlă care se prezintă sub formă de fibre fine, care se realizează din sticlă specială. Fibrele de sticlă se folosesc drept cabluri de transmisie în telecomunicație, ca fibre textile, sau și ca materiale termoizolante și fonoizolante. Ele constituie unul dintre cele mai importante materiale de construcție, fiind rezistent la variații de temperatură, îmbătrânirea materialelor
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
Fibra de sticlă este o sticlă care se prezintă sub formă de fibre fine, care se realizează din sticlă specială. Fibrele de sticlă se folosesc drept cabluri de transmisie în telecomunicație, ca fibre textile, sau și ca materiale termoizolante și fonoizolante. Ele constituie unul dintre cele mai importante materiale de construcție, fiind rezistent la variații de temperatură, îmbătrânirea materialelor și la substanțe chimice
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
cabluri de transmisie în telecomunicație, ca fibre textile, sau și ca materiale termoizolante și fonoizolante. Ele constituie unul dintre cele mai importante materiale de construcție, fiind rezistent la variații de temperatură, îmbătrânirea materialelor și la substanțe chimice agresive. Fibrele de sticlă în amestec cu alte substanțe plastice măresc elasticitatea și rezistența mecanică a acestor materiale. Iscusința suflătorilor în atelierele de fabricare a sticlei din Turingia. Germania, era deja cunoscută prin secolul al XVIII-lea, prin producerea fibrelor subțiri de sticlă supranumite
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
materiale de construcție, fiind rezistent la variații de temperatură, îmbătrânirea materialelor și la substanțe chimice agresive. Fibrele de sticlă în amestec cu alte substanțe plastice măresc elasticitatea și rezistența mecanică a acestor materiale. Iscusința suflătorilor în atelierele de fabricare a sticlei din Turingia. Germania, era deja cunoscută prin secolul al XVIII-lea, prin producerea fibrelor subțiri de sticlă supranumite „părul îngerilor”. Pe atunci acesta era folosit numai cu scop decorativ. Proprietățile fibrelor de sticlă și tehnologia de producere a lor fiind
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
de sticlă în amestec cu alte substanțe plastice măresc elasticitatea și rezistența mecanică a acestor materiale. Iscusința suflătorilor în atelierele de fabricare a sticlei din Turingia. Germania, era deja cunoscută prin secolul al XVIII-lea, prin producerea fibrelor subțiri de sticlă supranumite „părul îngerilor”. Pe atunci acesta era folosit numai cu scop decorativ. Proprietățile fibrelor de sticlă și tehnologia de producere a lor fiind descoperită abia prin anul 1896 de Hermann Schuller la fabrica de sticlă din Haselbach; acolo au fost
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
Iscusința suflătorilor în atelierele de fabricare a sticlei din Turingia. Germania, era deja cunoscută prin secolul al XVIII-lea, prin producerea fibrelor subțiri de sticlă supranumite „părul îngerilor”. Pe atunci acesta era folosit numai cu scop decorativ. Proprietățile fibrelor de sticlă și tehnologia de producere a lor fiind descoperită abia prin anul 1896 de Hermann Schuller la fabrica de sticlă din Haselbach; acolo au fost produse prima oară pe scară industrială. Procedeul de obținere a fibrelor de sticlă a fost patentat
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
prin producerea fibrelor subțiri de sticlă supranumite „părul îngerilor”. Pe atunci acesta era folosit numai cu scop decorativ. Proprietățile fibrelor de sticlă și tehnologia de producere a lor fiind descoperită abia prin anul 1896 de Hermann Schuller la fabrica de sticlă din Haselbach; acolo au fost produse prima oară pe scară industrială. Procedeul de obținere a fibrelor de sticlă a fost patentat prin anii 1930. Din rășini poliesterice armate cu fibră de sticlă se obțin o serie întreagă de bunuri: piscine
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
Proprietățile fibrelor de sticlă și tehnologia de producere a lor fiind descoperită abia prin anul 1896 de Hermann Schuller la fabrica de sticlă din Haselbach; acolo au fost produse prima oară pe scară industrială. Procedeul de obținere a fibrelor de sticlă a fost patentat prin anii 1930. Din rășini poliesterice armate cu fibră de sticlă se obțin o serie întreagă de bunuri: piscine, căzi, butoaie, chiuvete, cădițe de duș, blaturi de bucătărie, glafuri de fereastră, bărci și catarge pentru bărci, hidrobiciclete
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
anul 1896 de Hermann Schuller la fabrica de sticlă din Haselbach; acolo au fost produse prima oară pe scară industrială. Procedeul de obținere a fibrelor de sticlă a fost patentat prin anii 1930. Din rășini poliesterice armate cu fibră de sticlă se obțin o serie întreagă de bunuri: piscine, căzi, butoaie, chiuvete, cădițe de duș, blaturi de bucătărie, glafuri de fereastră, bărci și catarge pentru bărci, hidrobiciclete, elemente de caroserie și rezervoare de carburant pentru autovehicule, fuselaje de planoare, antene parabolice
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
cădițe de duș, blaturi de bucătărie, glafuri de fereastră, bărci și catarge pentru bărci, hidrobiciclete, elemente de caroserie și rezervoare de carburant pentru autovehicule, fuselaje de planoare, antene parabolice, tobogane de joacă pentru copii. Alte utilizări în construcții: vată de sticlă (ca izolator termic) plasă cu fibră de sticlă (ca element de fixare a izolațiilor termice exterioare din polistiren expandat), tapet din țesătură de fibră de sticlă (pentru hoteluri și spitale, unde legea impune spălarea frecventă a pereților). Notă: a nu
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
fereastră, bărci și catarge pentru bărci, hidrobiciclete, elemente de caroserie și rezervoare de carburant pentru autovehicule, fuselaje de planoare, antene parabolice, tobogane de joacă pentru copii. Alte utilizări în construcții: vată de sticlă (ca izolator termic) plasă cu fibră de sticlă (ca element de fixare a izolațiilor termice exterioare din polistiren expandat), tapet din țesătură de fibră de sticlă (pentru hoteluri și spitale, unde legea impune spălarea frecventă a pereților). Notă: a nu se confunda cu fibrele optice, care, deși sunt
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
planoare, antene parabolice, tobogane de joacă pentru copii. Alte utilizări în construcții: vată de sticlă (ca izolator termic) plasă cu fibră de sticlă (ca element de fixare a izolațiilor termice exterioare din polistiren expandat), tapet din țesătură de fibră de sticlă (pentru hoteluri și spitale, unde legea impune spălarea frecventă a pereților). Notă: a nu se confunda cu fibrele optice, care, deși sunt fabricate tot din sticlă, au cu totul alte proprietăți.
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
fixare a izolațiilor termice exterioare din polistiren expandat), tapet din țesătură de fibră de sticlă (pentru hoteluri și spitale, unde legea impune spălarea frecventă a pereților). Notă: a nu se confunda cu fibrele optice, care, deși sunt fabricate tot din sticlă, au cu totul alte proprietăți.
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]