51,283 matches
-
primire. Sunt introdus în biroul cel lung, cu ușa deschisă, a vicepreședintelui Consiliului Comisarilor Poporului. Molotov vine spre mine, pare obosit, îmi întinde mâna cu un gest simplu și liniștit. Îmi vorbește apoi, pe un ton domol, cu îndurerare, cu voce scăzută: Aș vrea să știu, domnule ministru, care este situația dintre noi. Trăiam până mai ieri în pace. Azi trupele Dvs. par să se fi asociat la atacul banditesc al nemților împotriva noastră. Aș vrea să știu dacă îmi puteți
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
uman de a enunța judecăți și normative spontane și imediate asupra valorii morale a anumitor acte individuale și determinate. Aceasta cercetează și controlează conformitatea faptelor noastre cu legea morală. Când această conștiință se aplică acțiunilor viitoare, ea are caracterul unei voci care comandă, apără sau interzice. Când se aplică acțiunilor trecute, ea se traduce prin sentimente de bucurie (satisfacție) sau de durere (regret, remușcare, căință). Conștiința morală dovedește că judecata sau evaluarea acțiunilor noastre este fie anterioară, fie posterioară sentimentelor morale
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a promovat un stil propriu și o voce care a singularizat o mare personalitate În cultura și sociologia timpului său. Mai mult, legea Învățământului care Îi poartă numele demonstrează ce efecte benefice poate aduce o implicare lucidă În reformarea și modernizarea normativă ale spațiului social când Își aliază
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
problemelor asociate cu tranziția au familiarizat opinia publică cu problematica modernă a complexității și incertitudinilor, contribuind la instituționalizarea - Încă incipientă - a unei societăți civile românești. Constantin Schifirneț: Spațiul public românesc integrează sociologia, dar - trebuie s-o spunem limpede - nu prin vocile ei cele mai autorizate. Prezența sociologiei În dezbaterile publice se constituie prin persoane care vin din alte domenii, metamorfozate peste noapte În sociologi. Prestația lor nu se produce Întotdeauna după normele de competență sociologică. Nu mai puțin semnificativ este interesul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apreciate ca ineficiente de către populație. 51,4% din respondenți apreciază drept ineficientă activitatea politicienilor, iar 38,5% - activitatea funcționarilor publici. Acest lucru poate fi explicat atât prin lipsa abilităților profesionale din partea autorităților, cât și prin faptul că ele nu ascultă vocea poporului. În această ordine de idei, menționăm că majoritatea populației indică drept „foarte importante” următoarele calități de care ar trebui să dea dovadă orice candidat la un post public: profesionalism (71%), competență (67%), responsabilitate și răbdare, stimă față de oameni (câte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Poveștile pădurii, Iași, 1999. Traduceri: Henri Troyat, Întâlnirea, București, 1995 (în colaborare cu Ion Gârbă), Sfârșit de vacanță, Iași, 1999; Charles Perrault, Pantofiorul Cenășeresei, Galați, 1997; Maurice Leblanc, Edith cu gâtul de lebădă, București, 1999. Repere bibliografice: Mihai Duțescu, O voce distinctă, R, 1978, 3; Alina Iacobitz, Virginia Carianopol, „Tapiserii cu lună”, CL, 1978, 6; Grigore Mureșan, „Deasupra lumii lunecând”, CNT, 1981, 6; Sultana Craia, „Vânătoarea de foc”, CNT, 1986, 22; Popa, Ist. lit., II, 575. D.C.-E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
ei se cred în drept să impună societății o ordine divină obiectivată, care, ce-i drept, le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoașterea a ceea ce este bine și ce este rău. însă, de obicei, oamenii credincioși nu se prezintă ca voci ale Atotputernicului. Iar dacă aderă la democrație și la disciplina pluralismului, ei se străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și a valorilor profane care au curs în societatea mare. în orice caz, vocile credinței/credințelor se manifestă ca elemente dintr o diversitate pe care nu intenționează să o anuleze. Desigur, în țările majoritar creștine din Europa Centrală și de Est, religia continuă să facă parte dintr-un cadru de civilizație moștenit și, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
evidentă deosebirea dintre autoritatea propriu zis spirituală a Bisericii și puterea ei normativă ; cresc responsabilitatea persoanei și libertatea ei în ce privește investigarea sensului ; se admite că această cercetare e de condus, în spațiul public, prin dialogul între instituțiile religiei, gînditorii laici, vocile societății civile. în sfîrșit, dacă sensurile spirituale nu ne mai arată fața lor pozitivă, explicitată, normativă, rămîne să le căutăm fața ascunsă, interioară, orientată ascendent. Nu ni se sugerează oare astfel să inversăm perspectiva, să privim realul imediat ca pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de comunitatea eclezială. Dar, pe de o parte, acest depozit nu mai radiază ca de la sine înțeles în societate, unde cultura religioasă scade accelerat. Pe de altă parte, căutătorul spiritual are și alte surse de informație și formare pe lîngă vocea oficială a Bisericii. Bisericile creștine înseși acceptă întrucîtva că temele religiei pot fi studiate și difuzate cultural, dezbătute în spațiul public și academic, în dialogul dintre vocile religiei și cele ale culturii. Teologii înșiși socotesc că științele și filozofia religiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parte, căutătorul spiritual are și alte surse de informație și formare pe lîngă vocea oficială a Bisericii. Bisericile creștine înseși acceptă întrucîtva că temele religiei pot fi studiate și difuzate cultural, dezbătute în spațiul public și academic, în dialogul dintre vocile religiei și cele ale culturii. Teologii înșiși socotesc că științele și filozofia religiei pot contribui la o mai fină înțelegere a propriei tradiții, că ele pot hrăni cercetările credinței. Cultural vorbind, tematica religioasă nu mai e formativă pentru societate, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
numărului de funcționari aleși, așa cum sunt primarii sau membrii în consiliul Centrului public pentru asistență socială - Openbaar centrum voor maatschappelijk welzijn (OCMW). În plus, VB-ul ar vrea să introducă mecanismul referendumului cu rezultate obligatorii, pentru a da cetățenilor o voce mai puternică în privința politicii flamande și belgiene. Potrivit VB-ului, partidele consacrate ezită să introducă mecanismul inițiativelor cetățenești sau al referendumurilor, de teama unei confruntări directe cu poporul. Reprezentanții partidului susțin că partidele consacrate se tem de faptul că aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
important reprezintă, cu siguranță, o izbândă notabilă. Înainte de apariția Partidului Reformei pe scena publică, acest segment electoral era în bună măsură apolitic, însă, în numai 20 de ani, el și-a găsit un cămin confortabil în interiorul Partidului Conservator și o voce încrezătoare care răsună în instituțiile publice ale guvernului federal (Farney, 2009). Așadar, se poate spune că, într-o oarecare măsură, populismul practicat de reformiști a mobilizat "sectoarele excluse ale societății... îmbunătățindu-le integrarea politică" (efectul pozitiv 2). Merită subliniat că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un proces de politizare și deveniseră subiecte de dezbatere și decizie politică, cu privire la modalitațile în care acestea ar putea să fie transformate în sisteme autonome, nonpolitice. Fenomenul Republican a dat glas unor teme și grupuri care nu își găsiseră o voce în mainstreamul discursului post-tranziție al elitelor asociate cu Forumul Civic. Este vorba de: anticomunismul radical, de naționalismul antigerman și de rasismul îndreptat împotriva rromilor (așa numita "problemă a țiganilor"). De asemenea, Republicanii au mobilizat și angajat politic un anumit segment
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să negocieze "voința poporului". În următorii 6 ani, López Obrador a fost vârful de lance al campaniilor de rezistență civilă, incluzând o serie de manifestații de amploare națională, bine mediatizate, care protestau împotriva poluării produse de compania petrolieră PEMEX. Există voci care susțin că în timpul acestor manifestații ar fi dobândit unele avantaje materiale, pe care le-ar fi folosit pentru a construi filiala PRD din Tabasco. În 1996, López Obrador a candidat din nou, fără succes, la funcția de guvernator. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
într-o formulă electorală pluralistă care a permis susținătorilor lui Chávez să solicite 121 din totalul de 131 de mandate ale adunării 3. În semn de respingere a establishmentului politic și ca un simbol al dorinței de includere a unor voci noi în arena politică, funcționarilor publici nu li s-a permis să-și depună candidatura pentru a fi aleși în adunarea constituantă. Această convocare a unei adunări constituante menite a "pune baze noi" republicii reprezenta o modalitate clasică de exercitare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Kaltwasser care spune că populismul la putere slăbește democrațiile neconsolidate. Populismul în America Latină contemporană are aproape întotdeauna un caracter incluziv, dar rar se democratizează. Astfel, conform afirmațiilor enunțate de editori în introducere, Alberto Fujimori a mobilizat și a făcut auzită vocea grupurilor excluse, iar ascensiunea sa la putere a ajutat la revigorarea opiniei publice. Cu toate acestea, fujimorismul a scos în evidență și multe dintre efectele negative ale populismului, care au fost subliniate în introducerea acestui capitol, inclusiv "o transformare plebiscitară
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
parte și, în același timp, a putut acționa conform cu ceea ce spunea, fără a risca prea mult să destabilizeze echilibrul de putere din cadrul sistemului politic. - Instituționalizarea sistemului de partide. Populiștii citează frecvent instituționalizarea unui sistem de partid ca o limitare a vocii poporului, în timp ce adversarii populismului se tem de instabilitatea generată de o schimbările prea mari. Partidul lui Mečiar s-a născut pe fondul unor reconfigurări uriașe ale partidelor după dispariția mișcării anticomuniste care a patronat viața politică prin intermediul VPN. Aceste valuri
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politice din Sovacia între anii 1992-2006 s-au depărtat de norma populistă (extremă de care se temeau cel mai mult elitele și alți antipopuliști), mergând (poate și ca rezultat) înspre relații mai instituționalizate, dar în aparență mai puțin receptive la vocea cetățenilor obișnuiți. Nici guvernul lui Fico nu a făcut uz de manifestările populiste fără a cauza probleme democrației din Slovacia, în câteva domenii balanța s-a schimbat până acolo încât populismul putea sluji de remediu, mai ales în zona corupției
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de cei din afară, fie ei comunități internaționale, etnici unguri sau slovaci neloiali. Dar naționalismul întărit prin recurgerea la populism nu a fost invincibil, iar Slovacia transmite încurajatorul mesaj că cetățenii pot deveni conștienți de limitele populismului și că, uneori, vocea poporului poate revoca un guvern aflat pe punctul de a se prăbuși din pricina populismului. Capitolul 10 Populismul: remediu și amenințare pentru democrație Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser Introducere Populismul este în conflict cu democrația (liberală). În capitolul introductiv al
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Deepening Democracy? The Modern Left and Social Movements in Chile and Peru (1998) și co-editor al volumelor The Resurgence of the Latin American Left (2011) și The Diffusion of Social Movements (2010). Postfață În corul cercetătorilor preocupați de chestiunea populismului, vocea lui Cas Mudde este, în mod paradoxal, una extrem de convingătoare, și, în același timp, dificil de identificat printre celelalte. Analizele sale sunt pertinente mai ales prin aceea că diagnozele situaționale avansate reușesc să țină seama de un ansamblu de factori
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un ansamblu de factori și condiții repertoriate fără cusur. Înțelegerea fenomenului populist se dorește prin intermediul utilizării unor linii general-explicative, iar aceste linii sunt trasate în funcție de realitățile empirice constatate mai degrabă decât în baza unor asumpții teoretice de nezdruncinat. De aceea, vocea sa este mediană, în sensul că se află la mijlocul arpegiului mărginit, la un capăt, de filosofii politicului (adepți ai ultra-teoretizării), și la celălalt de sociologii cantitativiști (adepți ai ultra-empiricismului). Statutul de voce mediană îi reduce posibilitățile de a se distinge
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
baza unor asumpții teoretice de nezdruncinat. De aceea, vocea sa este mediană, în sensul că se află la mijlocul arpegiului mărginit, la un capăt, de filosofii politicului (adepți ai ultra-teoretizării), și la celălalt de sociologii cantitativiști (adepți ai ultra-empiricismului). Statutul de voce mediană îi reduce posibilitățile de a se distinge față de celelalte. În consecință, Mudde este o "curea de transmisie" între studiile teoretice și cele empirice privind populismul. Expunând elemente teoretice doar în măsura în care acestea sunt susceptibile să participe la explicarea empirică a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
s-a cerut să restrângă apoi numărul de spălări. Lui Claire i s-a propus să aducă la ea acasă unul dintre studiile pe care le folosește pentru lucrarea sa. A primit consemnul de a citi o singură dată, cu voce tare (controlul micro-evitărilor), mai multe pasaje de la paginile numerotate cu cifre care corespund celor care poartă ghinion. In continuare, ea a închis cartea o singură dată, apoi a lăsat-o până la următoarea consultație unuia dintre terapeuți, fiind împiedicată astfel să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]