51,240 matches
-
vitezei de transfer ridicate, DDR a înlocuit interfața TTL pentru bufferele de I/E cu o interfață SSTL 2 (Stub-Series Terminated Logic). Puterea consumată de această memorie a fost redusă cu 25%, astfel încât ea funcționează la 2,5V în loc de 3,3V. Frecvențele de ceas tipice pentru DDR SDRAM sunt 133 MHz, 166 MHz și 200 MHz, prima dintre ele oferind o rată de transfer de vârf de 2100MB/s. Firmele Micron Technology și Infineon Technologies au propus memoria de tip RLDRAM (Reduced
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
8V, ceea ce face DDR II potrivită pentru utilizarea la calculatoarele portabile sau telefoane mobile. Memoria DDR III mărește, la rândul ei, unitatea minimă care poate fi scrisă sau citită la 8 cuvinte consecutive, dar cu această modificare crește și latența. Frecvențele de ceas inițiale au fost de 400 MHz și 533 MHz, descrise ca DDR3-800 și DDR3-1066 (modulele PC3-6400 și PC3-8500), dar acum sunt comune frecvențele de 667 MHz și 800 MHz, descrise ca DDR3-1333 și DDR3-1600 (modulele PC3-10600 și PC3-12800
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
fi scrisă sau citită la 8 cuvinte consecutive, dar cu această modificare crește și latența. Frecvențele de ceas inițiale au fost de 400 MHz și 533 MHz, descrise ca DDR3-800 și DDR3-1066 (modulele PC3-6400 și PC3-8500), dar acum sunt comune frecvențele de 667 MHz și 800 MHz, descrise ca DDR3-1333 și DDR3-1600 (modulele PC3-10600 și PC3-12800). DDR III funcționează la 1,5 V. Memoria DDR IV va fi succesoarea memoriei DDR III, ea fiind încă în faza de proiectare. Este preconizat
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
categorie de memorii DRAM, cele mai cunoscute sunt: Intel a susținut firma Rambus pentru a dezvolta RDRAM, creată pentru jocul Nintendo Ultra-64, astfel încât ea să poată fi folosită și pentru calculatoarele personale. Nouă memorie poartă numele de DRDRAM. Aceasta are frecvența de ceas de 400 MHz, iar rata de transfer cel mult de 1,6 GB/s. Magistrala de memorie DRDRAM este de 16 biți, față de magistralele actuale de memorie care sunt de 64 de biți. Acest lucru, dar și latența
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
principala tehnologie de memorie. Această memorie a fost dezvoltată la sfârșit anilor `90 de Consorțiul SLDRAM, formată din 20 de producători de calculatoare. Specificațiile inițiale ale acestei memorii menționau o magistrală de memorie de 64 de biți și de o frecvență de ceas de 200 MHz. La fel ca memoria DDR SDRAM, SLDRAM poate funcționa la o frecvență dublă (400 MHz), ceea ce înseamnă o rată de transfer de 3,2 GB/s, de două ori mai mare decât cea a memoriei
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
din 20 de producători de calculatoare. Specificațiile inițiale ale acestei memorii menționau o magistrală de memorie de 64 de biți și de o frecvență de ceas de 200 MHz. La fel ca memoria DDR SDRAM, SLDRAM poate funcționa la o frecvență dublă (400 MHz), ceea ce înseamnă o rată de transfer de 3,2 GB/s, de două ori mai mare decât cea a memoriei DRDRAM. SLDRAM este un standard deschis și nu sunt necesare taxe de licență.
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
logice nu pot împărți (nu pot participa la) magistrala SPI cu alte dispozitive; doar acele slave-uri pot comunica cu master-ul și doar dacă au activat chip-selectul. Pentru a începe comunicarea, master-ul mai întâi configurează ceasul, folosind o frecvență mai mică sau egală cu maximul frecvenței suportata de slave. Aceste frecvențe sunt de obicei în intervalul 1-70 MHz. Atunci master-ul setează slave select-ul pe nivelul 'jos' (en. low) pentru chip-ul dorit. Dacă este necesară o perioada
Interfața serială SPI () [Corola-website/Science/321191_a_322520]
-
la) magistrala SPI cu alte dispozitive; doar acele slave-uri pot comunica cu master-ul și doar dacă au activat chip-selectul. Pentru a începe comunicarea, master-ul mai întâi configurează ceasul, folosind o frecvență mai mică sau egală cu maximul frecvenței suportata de slave. Aceste frecvențe sunt de obicei în intervalul 1-70 MHz. Atunci master-ul setează slave select-ul pe nivelul 'jos' (en. low) pentru chip-ul dorit. Dacă este necesară o perioada de așteptare (ca la conversia analog-digitală) atunci
Interfața serială SPI () [Corola-website/Science/321191_a_322520]
-
dispozitive; doar acele slave-uri pot comunica cu master-ul și doar dacă au activat chip-selectul. Pentru a începe comunicarea, master-ul mai întâi configurează ceasul, folosind o frecvență mai mică sau egală cu maximul frecvenței suportata de slave. Aceste frecvențe sunt de obicei în intervalul 1-70 MHz. Atunci master-ul setează slave select-ul pe nivelul 'jos' (en. low) pentru chip-ul dorit. Dacă este necesară o perioada de așteptare (ca la conversia analog-digitală) atunci master-ul așteaptă cel puțin
Interfața serială SPI () [Corola-website/Science/321191_a_322520]
-
-ul aferent, nu trebuie să ia în considerare semnalul de ceas precum și datele de pe linia MOSI și să nu transmită nimic pe linia MISO. Master-ul trebuie să selecteze doar un slave la un moment dat. În plus față de setarea frecvenței ceasului, master-ul trebuie să configureze polaritatea și faza ceasului respectând datele. Aceste două opțiuni au fost numite CPOL și CPHA în ""Freescale's SPI Block Guide"", iar cei mai mulți producători le-au adoptat. Diagrama de timp este afișată în dreapta. Timpul
Interfața serială SPI () [Corola-website/Science/321191_a_322520]
-
soluția sa pentru o problemă similară, ridicată de Abraham de Moivre, autorul "Doctrinei șanselor" (1718). Probabilitatea bayesiană este numele dat mai multor interpretări ale noțiunii de probabilitate, care au în comun ideea de probabilitate ca credință parțială, în loc de cea de frecvență de apariție a unui eveniment. Aceasta permite aplicarea probabilității mai multor propoziții și nu doar cele care au o clasă de referință. Termenul de „bayesian” a început să fie folosit în acest sens cam din 1950. Nu se știe dacă
Thomas Bayes () [Corola-website/Science/321255_a_322584]
-
de suflat din lemn pot fi utilizate în principiu cu un flux constant de aer (ca un cimpoi). Instrumentele de suflat de lemn au o serie de orificii care sunt acoperite sau eliberate de degete sau clape și care modifică frecvența de rezonantă a instrumentului, rezultând astfel note de diferite înălțimi. Specific, prin astuparea sau eliberarea unui orificiu o mărime numită „impedanța acustică” este modificată în zona respectivă. Din această cauză o „discontinuitate de impedanță” se formează în acel loc, iar
Instrument de suflat din lemn () [Corola-website/Science/321272_a_322601]
-
sau eliberarea unui orificiu o mărime numită „impedanța acustică” este modificată în zona respectivă. Din această cauză o „discontinuitate de impedanță” se formează în acel loc, iar o parte din unda sonoră este reflectată. Rezultatul net este o schimbare a frecvenței de rezonanță a cavității instrumentului, cu alte cuvinte a notei produse. Armonicele unui instrument de suflat din lemn sunt la multipli ai frecvenței fundamentale atunci când cavitatea rezonantă este cilindrică sau conică (cu excepția porțiunilor extreme). Instrumentele cu o cavitate conică au
Instrument de suflat din lemn () [Corola-website/Science/321272_a_322601]
-
în acel loc, iar o parte din unda sonoră este reflectată. Rezultatul net este o schimbare a frecvenței de rezonanță a cavității instrumentului, cu alte cuvinte a notei produse. Armonicele unui instrument de suflat din lemn sunt la multipli ai frecvenței fundamentale atunci când cavitatea rezonantă este cilindrică sau conică (cu excepția porțiunilor extreme). Instrumentele cu o cavitate conică au toate armonicele. Cele cu cavitate cilindrică nu au armonicele pare. Intervalul de duodecimă (19 semitonuri) care se obține în cazul cavităților cilindrice poate
Instrument de suflat din lemn () [Corola-website/Science/321272_a_322601]
-
istoricilor din ultimii 50 de ani nu au ajuns la o concluzie certă. Cel mai probabil este că nava cu încărcătură maximă (53.000tone) putea atinge circa 30 de noduri, respectiv 55,56 km/h. Funcționare: Radare: Radarele operau pe frecvența de 368 MHz și aveau o rază maximă de 25 km, având mai mult un rol de confirmare a distanței. Directoare de tir: Directorul principal, de tip Basigerat BG, situat în vârful turnului blindat-prova, capabil să descopere nave la până la
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
an mai târziu, americanul Thomas Alva Edison (1847 - 1931) introduce principiul balonului vidat, obținând o invenție cu adevărat utilă. Frații Pierre Curie și Jacques Curie descoperă, în 1880, efectul piezoelectric, care va juca un rol important în electronică, în controlul frecvenței oscilatorilor. În 1883, John Hopkinson descoperă principiul motorului sincron. Fizicianul german Heinrich Hertz (1857 - 1894) demonstrează existența undelor electromagnetice prevăzute de ecuațiile lui Maxwell și realizează, în 1886, primele dispozitive care emit astfel de unde, precum și de detecție a acestora. Această
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
și realizează, în 1886, primele dispozitive care emit astfel de unde, precum și de detecție a acestora. Această descoperire stă la baza radioului și televiziunii, fiind urmate mai târziu de telefonia mobilă și internetul "wireless". În memoria sa, unitatea de măsură a frecvenței îi poartă numele. Nikola Tesla patentează în 1888 motorul asincron, aducând o simplificare în construcția electromotoarelor. În 1893, același mare inventator american de origine croată realizează primul emițător radio, devansându-l pe Guglielmo Marconi. În domeniul iluminatului electric, o inovație
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
publicate în Marea Britanie și în SUA. În anul 2000, aproximativ un miliard de oameni sau aproximativ 26% din populația adultă a lumii avea hipertensiune arterială. Aceasta era frecventă atât în țările dezvoltate (333 milioane), cât și nedezvoltate (639 milioane). Totuși, frecvențele variază semnificativ între diferite regiuni, cu rate începând de la 3,4% (la bărbați) și 6,8% (la femei) în India rurală și sfârșind la 68,9% (la bărbați) și la 72,5% (la femei) în Polonia. În 1995 s-a
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
spermă) și medicamentele pe bază de plante. Unele medicamente, printre care vancomicina, morfina și medicamentele administrate cu scopul de a îmbunătăți calitatea radiografiilor (agenți de contrast) provoacă anafilaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare, inducând eliberarea de histamină (degranulare a mastocitelor). Frecvența unei reacții la un medicament depinde, pe de o parte, de frecvența administrării acestuia și, pe de altă parte, de modul în care medicamentul acționează în organism. Anafilaxia la penicilină și cefalosporină se produce numai după formarea legăturilor cu proteinele
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
morfina și medicamentele administrate cu scopul de a îmbunătăți calitatea radiografiilor (agenți de contrast) provoacă anafilaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare, inducând eliberarea de histamină (degranulare a mastocitelor). Frecvența unei reacții la un medicament depinde, pe de o parte, de frecvența administrării acestuia și, pe de altă parte, de modul în care medicamentul acționează în organism. Anafilaxia la penicilină și cefalosporină se produce numai după formarea legăturilor cu proteinele din organism, unele legături realizându-se mai ușor decât altele. Incidența anafilaxiei
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
o dată la 3 luni (Martie, Iunie, Septembrie, Decembrie). Spre deosebire de revista lunară acest supliment este dedicat integral unui singur subiect: fie el un personaj, un eveniment sau un fenomen istoric. «„Historia Special” este un nou proiect editorial marca „Historia”, cu o frecvență trimestrială. Este un număr dedicat unei singure teme, care nu va înlocui ediția obișnuită a revistei „Historia” din luna respectivă, ci o va completa. Numărul 1 al „Historia Special” are ca subiectul: „Dușmanului de clasă, de la caricatură la plutonul de
Historia () [Corola-website/Science/320667_a_321996]
-
Magic FM avea în total 28 de stații. Postul de radio a apărut la data de 11 ianuarie 1990, sub numele de Uni Fan, fiind înființat de o echipă de studenți. Operând inițial o singură licență radio în București, pe frecvența 69,8 Mhz, "Uni Fan" devenea mai tarziu Uniplus Radio. În toamna anului 1994 a fost înființat primul post local - "Uniplus Radio Suceava". În anul 2000 (sau 2001?), rețeaua "Uniplus Radio" este achiziționată de omul de afaceri Cristian Burci - fondatorul
Magic FM () [Corola-website/Science/320707_a_322036]
-
rutelor operate de trenurile sale, prin eliminarea unor trenuri și modificarea itinerarului pentru altele. Aceste măsuri au fost aplicate începând cu data de 28 iunie 2010. Câteva linii de cale ferată subterană au atins limita maximă a operațiunilor raportată la frecvența a trenurilor și la numărul de pasageri transportați. Toate liniile Diviziei A, cu excepția uneia, și toate trenurile E și L sunt la capacitate. Aglomerația de pe linia Lexington Avenue depășește capacitatea proiectată a trenurilor. Noua linie care se află în construcție
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
reușit să aducă muzică din club la radio. Practic este primul post de radio care a implementat formatul CHR Party Radio în România. Anul 2005 a oferit comunității clubbing din România șansă de a asculta în FM, pe 22 de frecvențe radio, producție electronică de calitate, dar și show-urile radio ale celor mai proeminențe figuri de pe scena dance actuala: Carl Cox (Global), John Digweed (Transitions), Above & Beyond (Trance Around The World), Jesse Voorn, Syke’n'Sugarstarr, D.O.N.S. sau
Radio Deea () [Corola-website/Science/320709_a_322038]
-
Cox (Global), John Digweed (Transitions), Above & Beyond (Trance Around The World), Jesse Voorn, Syke’n'Sugarstarr, D.O.N.S. sau numărul 1 mondial, conform Top 100 DJ Mag, olandezul Armin van Buuren (A State Of Trance). În iulie 2007 vinde frecvențele (fără brand și firma) către un mastodont media european, grupul Lagardère. Radioul continuă să funcționeze doar online.În ianuarie 2008 siteul și brandul Radio DEEA au fost achiziționate de unul dintre foștii angajați. În 2011 Radio Deea a fost inclus
Radio Deea () [Corola-website/Science/320709_a_322038]