51,283 matches
-
jucate într-o manieră caricaturală (foarte agresiv, foarte pasiv, foarte asertiv) pentru a facilita pacienților identificarea unor caracteristici verbale și non verbale. Iată ce se obține pentru comportamentul agresiv. Terapeutul este în picioare, se apropie de celălalt client, strigă cu voce tare și cu privirea fixă: Terapeutul - Asta-i bună! Credeți că totul vă este permis. N-ați văzut că vă aflați într-o încăpere pentru nefumători! Este scandalos, nimeni nu mai respectă nimic... Terapeutul întreabă apoi grupul cum se numește
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a plecat ochii, a privit, a tușit de mai multe ori, sperând că celălalt client îl aude, el nu îndrăznește să ceară clientului să înceteze să fumeze și se mulțumește să se plângă de disconfortul său soției sale, cu o voce joasă, abia perceptibilă. Animatorul întreabă apoi, pe fiecare participant, ce tip de comportament le-a fost prezentat și care sunt caracteristicile verbale și non verbale ale acestuia. Apoi animatorul exprimă în cadrul jocului de rol un comportament asertiv și spune, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
abia perceptibilă. Animatorul întreabă apoi, pe fiecare participant, ce tip de comportament le-a fost prezentat și care sunt caracteristicile verbale și non verbale ale acestuia. Apoi animatorul exprimă în cadrul jocului de rol un comportament asertiv și spune, cu o voce clară, cu un surâs larg pe față: Terapeutul - Pardon, domnule, înțeleg că doriți să fumați o țigară după o masă atât de bună, dar fumul de țigară mă deranjează. Mi-ar face mare plăcere dacă ați avea amabilitatea, vă rog
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
său feedback cu precizie, după ce jocul ia sfârșit, făcând mai întâi aprecieri pozitive. Propune apoi soluții pentru ameliorarea jocului, centrându-se pe o caracteristică verbală și non verbală în același timp, cerând, de exemplu, Christinei să refacă scena amplificând volumul vocii sale. Christine reface scena, de mai multe ori, până când observă o ameliorare a performanței sale. Terapeutul solicită atunci o întărire pozitivă din partea grupului. Sarcini de îndeplinit Animatorul cere pacienților să exerseze în fiecare zi cum să adreseze o cere. Participanții
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
domeniile importante ale afirmării de sine, care au fost prezentate în lucrare, pentru unii pacienți sunt utile și alte teme: - cum să faci față agresivității; - cum să-ți susții părerea; - cum să faci față manipulatorilor; - cum să faci să tacă vocea ta critică interioară; - cum să identifici dezacordurile... Terapia tinde, în mod natural, să ajute pacientul să aplice afirmarea de sine propriei sale persoane: este vorba despre afirmarea autentică a sinelui, care permite dezvoltarea acceptării de sine, element central al stimei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite să se așeze înaintea unei persoane care stă la rând, la cererea de a obține o reducere de preț adresată unui vânzător), cu scopul de a se desensibiliza față de teama de a fi refuzat; - să citească un text cu voce tare în fața unui grup; - să declașeze simptomele somatice și să susțină privirile persoanelor din grup (să roșească ca urmare a unui efort fizic pentru un pacient ereutofobic, să-și ude fața și cămașa cu apă pentru pacientul căruia îi este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rămân neplătite. Terapeutul și Marie revăd împreună scenariul pentru a vedea dacă unele elemente prezintă riscul de a-i neutraliza emoția în timpul expunerii, îndepărtându-i atenția de la imaginile supărătoare Marie citește scenariul (acest lucru durează aproximativ șaizeci de secunde) cu voce tare de mai multe ori timp de treizeci de minute, apoi își evaluează nivelul de anxietate pentru a conștientiza emoția resimțită. Terapeutul verifică dacă nivelul de anxietate este suficient de ridicat și dacă strategiile de evitare cognitivă sau comportamentală nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
constă în inducerea unor mișcări oculare (sacade) asociate unor senzații, imagini sau gânduri care au legătură cu traumatismul. Protocolul EMDR prezentat de către Wilson: 1. Pregătire: - discuție în legătură cu evenimentul traumatizant; - identificarea unei imagini liniștitoare. 2. Evaluarea, în trei faze: - descrierea cu voce tare a traumei, vizualizând o imagine și examinând cogniția negativă atașată acesteia; - examinarea unei cogniții pozitive și notarea validității acesteia pe scara VOC; - reexaminarea traumei, a senzațiilor fizice, emoțiilor, imaginilor și gândurilor, și evaluarea nivelului de suferință pe o scară
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
său din oglindă. O atitudine care nu emite judecăți este aprofundată în timpul acestui exercițiu. După o jumătate de oră, Gwen se relaxează și acceptă mai ușor imaginea sa din oglindă. Exercițiul numărului In continuare, terapeutul îi propune să repete cu voce tare numărul care corespunde greutății sale actuale, adică „58”. După aproximativ o sută de repetări, Gwen nu mai aude decât un sunet golit de sens. Sarcini de efectuat Gwen trebuie să reproducă zilnic cele două exerciții, exceptând cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
amplifice sentimentul de încredere în sine al subiectului. Abordarea tehnicilor cognitivo-comportamentale se face pe baze științifice. Este necesar ca ipoteza de lucru să fie mereu pusă la îndoială. Astfel, pacientul nu se simte prins „în capcană”. El poate gândi cu voce tare, poate să-și testeze ipotezele, să revină asupra problemei într-un cadru de gândire științific. El păstrează astfel un reper în raport cu propriul său raționament. Combinarea terapiei cu alți factori La fel ca numeroși pacienți, Sonia suferă de o dublă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întâlnire de dragoste pe săptămână pentru a schimba, timp de douăzeci până la treizeci de minute, mângâieri fără conotații sexuale (element esențial), fiecare pe rând sau simultan, conform deciziei lor. Terapeutul le explică că este necesar ca aceștia să schimbe cu voce tare informații precise despre senzațiile legate de mângâieri, orice informație fiind importantă. El îi întreabă apoi dacă au înțeles bine indicațiile sale și dacă ceea ce le cere li se pare acceptabil ca obiectiv pentru următoare ședință. Sedința 7: continuarea programului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de parfumul apreciat și păstrează una la îndemână pentru a-și calma emoțiile cu ajutorul mirosului. Ameliorarea momentului constă în contracara evenimentele negative trăite cu evenimente pozitive. Doamna B. adresează o rugăminte conștiinței sale evoluate, rugăminte pe care o citește cu voce tare atunci când trece prin momente dureroase, pentru a găsi forța de a continua. Analizarea lui „pentru” și a lui „contra” determină participantul să reflecteze la avantajele și dezavantajele pe care le are tolerând suferința resimțită. Devine astfel posibilă recontextualizarea evenimentului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
zei precum fenician Baal sau cel sirian Hadad. De fapt, citind unele imnuri din Cartea Psalmilor, limbajul utilizat ne trimite imediat la descrierea zeului furtunii din textele de la Ugarit unde Baal este definit ca stăpân al forțelor naturii a cărui voce e ca un tunet puternic. La fel, Ps 29,3-11: „Glasul lui Yhwh este peste ape, Dumnezeul slavei tună. Glasul lui Yhwh despică cedrii, Yhwh zdrobește cedrii Libanului” sau Ps 18,14: „A tunat din cer Yhwh, Cel Preaînalt și-
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
gramaticală tipică de verba dicendi, traductibilă prin „a invoca”; cu alte cuvinte, această expresie nu arată o acțiune intelectuală, ci se referă la plângerea funebră făcută de fiul defunctului prin care invocă numele celui mort. Uzanța de a invoca cu voce tare numele propriului strămoș este foarte cunoscută în textele babiloniene, în cetatea Emar și Ugarit (secolul al XIV-lea î.C.), și în cele aramaice (KAI 214, liniile 15 ș.u.). Alături de plâns și lamentație, puteau fi îndeplinite și alte
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
care ceilalți parteneri nu au acces permanent. Ca șansa de a simți cum e să auzi sunete să fie valorificată profund, persoana deficientă de auz trebuie practic să învețe să vorbească, să emită un anumit sunet, să-și dozeze intensitatea vocii, să respire corect în exprimare<footnote Stănică I.; Ungar E.; Benescu C., Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp.36-40 footnote>, să diferențieze eficient sunete asemănătoare, să cunoască semnificațiile variate ale cuvintelor. Într-
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
împotriva unei „balcanizări”, în sensul dat de Maria Todorova acestei noțiuni (Todorova, 1997), a realității românești din perspectiva Occidentului. În acest context, principala preocupare a antropogeografiei românești va fi demonstrarea situării central-europene a noului stat românesc. Vor fi însă și voci, unele chiar importante, care vor insista asupra unei „europenități răsăritene” sau chiar asupra unei fundamentale și ireductibile specificități a spațiului (este cazul influentelor analize ale lui Simion Mehedinți, dar și ale lui Vintilă Mihăilescu), conceput ca un fel de sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la timpul prezent, ca și cum ar exista. Sensurile acestora au fost „negociate” între membrii organizației pentru a încuraja participarea la această construcție. Ele nu reprezintă punctul de vedere al managementului organizației, ci rezultatul construcției tuturor membrilor, indiferent de poziție, care au „voci egale”, în sensul dialogului ce reduce asimetria puterii. Aceste propoziții provocative reprezintă o viziune comună, colectivă, și nu un rezultat al acceptării. În această etapă, propozițiile provocative au fost următoarele: 1. Suntem o organizație ce are suficiente resurse pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
satisfăcută. Interpretările și reinterpretările apreciative despre diferite evenimente care au loc în mediul organizațional au o influență sesizabilă în creșterea motivației personalului, și aceasta datorită implicării lui în construirea unei viziuni comune, stabilirii unui plan în care fiecare este o voce în organizație, dezvoltării atașamentului și sentimentului de proprietate față de planurile elaborate. Rolul interpretărilor despre organizație În două dintre întâlnirile cu practicieni din domeniul asistenței sociale am rugat participanții (două serii de câte 30 de persoane), care reprezentau diferite instituții publice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atunci primarul sau Sanepidul, sau cei de la fisc.” (emigrantă, 33 ani) Strategiile folosite pentru a emigra Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson (2002, 4) subliniază faptul că mobilitatea capitalurilor, mărfurilor și a informației a precedat mobilitatea populației. De-a lungul anilor, multe voci au reclamat faptul că Europa s-a transformat într-o adevărată fortăreață 6. (Avci, McDonald, 2000, 193) Recesiunea economică, rata mare a șomajului din țările industrializate 7 (Symes, 1997) au susținut presiunea restrictivă asupra legislației țărilor europene în domeniul migrației
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reclamat faptul că Europa s-a transformat într-o adevărată fortăreață 6. (Avci, McDonald, 2000, 193) Recesiunea economică, rata mare a șomajului din țările industrializate 7 (Symes, 1997) au susținut presiunea restrictivă asupra legislației țărilor europene în domeniul migrației. Aceleași voci încearcă să demonstreze, pe de altă parte, că migrația din țările de est ale Europei spre cele din vest sunt cea mai naturală, normală și mai puțin costisitoare modalitate de nivelare a mentalităților. Uniunea Europeană poate să restricționeze, dar nu să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este un joc al cererii și ofertei de muncă ce se derulează după reguli oarecum naturale. Actorii implicați, angajații și angajatorii, au interese comune. Permeabilitatea granițelor formale ar trebui să răspundă nevoilor pieței forței de muncă. În Spania se cristalizează „voci sociale” (vezi Asociația Românilor din Barcelona, Patronatul Catalan) care cer instituționalizarea și legalizarea acestor modalități de emigrare. Este necesară o politică de adecvare a guvernelor statelor implicate atât în țările de origine, cât și la destinație. Note Proiectul a avut
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
elogiază deja munca și practica, singurele modalități de a se valorifica pentru individul nou este munca entuziastă în fabrici și uzine. Un intelectual ca Petre Comarnescu găsește deja noua formulă: un „humanism socializant” care promite o altă formă de democrație. Vocea inconfundabilă a lui Mihail Sadoveanu anunța, într-un timbru clasic, noua „facere”, după modelul sovietic. Iar intelectualul rafinat care era Mihai Ralea se oferea, deja pregătit, să primească și să disemineze noua învățătură: detașarea de singularitate, integrarea omului în grup
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cadre PCR”. Omul de la catedră devine, prin noile atribuții ce i se transferă și prin aplicarea unor metodologii infailibile, un propagandist, un executant fidel al directivelor transmise de „organele de partid”, un antrenor în însușirea ritmurilor și a limbajului poetic-cazon. Vocea din off a comentatorului: „Dascălul comunist se dovedește, în realitate, un salariat obtuz și ineficient al sistemului pe care îl reprezintă și îl perpetuează”, el devine - alături de metodistul de partid și de activist - un distribuitor al ideologiei „umanismului socialist”; iar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prepare, să-mi compună mărul său, fazanul său, pregătiți de el, și nu de altcineva, cu o anumită intenție estetică pe care doar el o are. Cer să existe mai multe stiluri de măr sau de fazan. Și zic cu voce tare: bucătăria este arta de a prelucra alimentele, ea transformă produsele și, implicit, nu le respectă [...]. Să se termine cu acest pretins «respect pentru produs»! Prefer să fie respectat meseanul.“ În ultimii ani, asocierile înstrăinante, creatoare de sens gastronomic original
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
originea preparatului se află kapama-ua turcească, iar denumirea provine din grecescul stufaton). Occidentalizarea a fost triumfătoare, iar influența aceasta a completat tabloul nenumăratelor noastre importuri gastronomice mai vechi, descrise cu mult umor de Cezar Petrescu, în La Paradis General, prin vocea lui Ionel Florinel, un adevărat gourmet moldovean: „Suntem un popor eclectic și la această înțelepciune m-a dus bucătăria noastră de gust subțire, când m-a învățat că una e să te războiești cu ungurul, cu rusul, cu bulgarul, cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]