51,283 matches
-
este o organizație și cum se comportă aceasta. O definiție uzuală a tehnologiei informaționale a fost dată de Departamentul de Comerț și Industrie al Marii Britanii, care precizează că tehnologiile informaționale permit „colectarea, prelucrarea, stocarea și transmiterea informațiilor sub formă de voce, imagine, text și numerică pe baza microelectronicii, prin intermediul combinării informaticii cu telecomunicațiile”. O definiție mai cuprinzătoare consideră tehnologia informațională o paradigmă a dezvoltării tehnico-economice ce include comunicațiile, fotonica, informatica, sistemele de fabricație, rețelele, softul, echipamentele de stocare a informației și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
forma convențională de lucru a calculatoarelor și cea de funcționare a gândirii umane, are un uriaș potențial de utilizare. Calculatoarele neuronale au extins aria de aplicare a calculatoarelor în domenii ca: recunoașterea caracterelor (propoziții și fraze scrise de mână), recunoașterea vocii umane, identificarea automată a componentelor de fabricație și sunt în curs de extindere la activități de tipul: automatizarea prelucrării, traducerea automată dintr-o limbă în alta, automatizarea asamblării în procesul de manufacturare, verificarea documentelor. Dacă echipamentele și rețelele reprezintă suportul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a sistemului informațional în care mijloacele tehnice de prelucrare sunt reprezentate de calculatoarele electronice. Sub impactul noilor tehnologii informaționale, sistemele informaționale „au o nouă față”. Cuvintele-cheie sunt: Rețele integrate de servicii digitale (ISDN = Integrated Service Digital Network), care asigură transmiterea vocii, a datelor și a imaginilor în mișcare prin intermediul liniilor telefonice; Poșta electronică (e-mail), prin care se realizează comunicarea între două sau mai multe persoane, prin intermediul mesajelor scrise; Voice-mail-ul, care presupune transmiterea mesajelor vocale prin intermediul rețelelor de calculatoare; Serviciile multimedia, care
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
învățământul, guvernarea, managementul întreprinderii. Domeniul tehnologiilor informației numerice (TI) este domeniul tehnic probabil cel mai dinamic și cu penetrarea cea mai largă în gospodărie și societate, datorate: banalizării informației (orice tip de informație: alfanumerică, grafică, cartografică, imagine fixă și mobilă, voce poate fi reprezentată numeric și orice prelucrare numerică poate fi definită pe baza noțiunii de sumă și a logicii binare; evoluției rapide a microelectronicii, respectiv nanoelectronicii, precum și a electromecanicii foarte fine. Dezvoltarea domeniului TI este caracterizată prin evoluțiile exponențiale: creșterea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
altă parte, în romanul Litera albă, de pildă, Banatul are o „irealitate imediată” ce îl înrudește cu Vladia imaginară a lui Eugen Uricaru. Exercițiile de cizelare epică ale autorului sfârșesc, printre altele, prin a reduce autoritatea narativă la o simplă voce din off. Tărâmul epic pare a se naște din nimic, istorisindu-se singur pe sine și producând personaje ca Beca, Tavi, Vulpeș, Trăgulă ș.a. Insolitul de substanță se conjugă cu excentricitatea limbajului, nu lipsită, totuși, de un fior poematic. Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
subiectului gramatical implicit, ca în schița Spre gard, o pură acumulare de predicate, trimițând la acțiuni și gesturi intrate în rutină. Rețeaua corespondențelor din care face parte Banatul dă naștere unui spațiu intertextual polifonic. Uneori este vorba despre produsele unei voci colective, pe care naratorii o citează, grăbindu-se apoi să o contrazică (Parfumul de usturoi). Diverse replici - reproduse în stil direct sau indirect liber - sunt subliniate emfatic și astfel înălțate la rangul de transcrieri dintr-un text memorabil. O serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
s-au îndreptat spre definirea unui stil național în cinematografia românească, ilustrative fiind studii precum Istorie și luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului chip, Național și universal în arta filmului, considerate de autor „argumente preliminare”, dezvoltate în volumele O voce din off (1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre numeroasele puncte de vedere susținute cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
definirea unui stil național în cinematografia românească, ilustrative fiind studii precum Istorie și luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului chip, Național și universal în arta filmului, considerate de autor „argumente preliminare”, dezvoltate în volumele O voce din off (1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre numeroasele puncte de vedere susținute cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
preferințele îndreptându-se către literatura italiană, ci și transpuneri, îndeosebi în italiană, ale unor scrieri de Mateiu I. Caragiale, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Laurențiu Fulga ș. a. SCRIERI: Experiență și speranță. Ecran românesc, București, 1968; O voce din off. Teme cinematografice, București, 1973; Voci și vocații cinematografice. Național și universal în arta filmului, București, 1975; Profesiune: filmul. Incursiune în timpul și spațiul cinematografului românesc, București, 1978; Reconstruiri. Scrieri de critică teatrală, București, 1981; Aurul filmului. Opere evocând trecutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
și transpuneri, îndeosebi în italiană, ale unor scrieri de Mateiu I. Caragiale, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Laurențiu Fulga ș. a. SCRIERI: Experiență și speranță. Ecran românesc, București, 1968; O voce din off. Teme cinematografice, București, 1973; Voci și vocații cinematografice. Național și universal în arta filmului, București, 1975; Profesiune: filmul. Incursiune în timpul și spațiul cinematografului românesc, București, 1978; Reconstruiri. Scrieri de critică teatrală, București, 1981; Aurul filmului. Opere evocând trecutul, București, 1984; Aurul filmului. Opere evocând prezentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
pref. trad., București, 1976; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Remember - I crai della Vecchia Corte. Remember, ed. bilingvă, București, 1980. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Pirandello în România, SXX, 1967, 6; Michaela Șchiopu, Pirandello, RITL, 1967, 4; Ion Cantacuzino, „O voce din off”, RL, 1973, 29; Valerian Sava, „O voce din off”, „Cinema”, 1973, 7; Aurel Bădescu, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, CNT, 1973, 34; Constantin Hârlav, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, TR, 1973, 39; Ion Lazăr, Mai mult decât o „propunere”, LCF, 1975, 31
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Curtea-Veche. Remember - I crai della Vecchia Corte. Remember, ed. bilingvă, București, 1980. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Pirandello în România, SXX, 1967, 6; Michaela Șchiopu, Pirandello, RITL, 1967, 4; Ion Cantacuzino, „O voce din off”, RL, 1973, 29; Valerian Sava, „O voce din off”, „Cinema”, 1973, 7; Aurel Bădescu, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, CNT, 1973, 34; Constantin Hârlav, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, TR, 1973, 39; Ion Lazăr, Mai mult decât o „propunere”, LCF, 1975, 31; Valerian Sava, „Voci și vocații cinematografice”, „Cinema”, 1975, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
RL, 1973, 29; Valerian Sava, „O voce din off”, „Cinema”, 1973, 7; Aurel Bădescu, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, CNT, 1973, 34; Constantin Hârlav, Giorgio Bassani, „Bâtlanul”, TR, 1973, 39; Ion Lazăr, Mai mult decât o „propunere”, LCF, 1975, 31; Valerian Sava, „Voci și vocații cinematografice”, „Cinema”, 1975, 8, Antoaneta C. Iordache, Florian Potra, O, 1975, 10; Sorin Titel, Lecturi cinematografice, RL, 1976, 14; Manuela Cernat, Florian Potra, „Scânteia”, 1980, 11 695; Elena Nestor, „Reconstruiri”, RL, 1981, 52; Dan Ciachir, Mateiu I. Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
unui parteneriat bun. O femeie are success dacă are sprijin fie din partea unui bărbat, fie din partea familiei. (focus grup cu salariați) În opinia participanților la focus grupuri, bărbații fac carieră mult mai ușor și în majoritatea cazurilor independent. Foarte puține voci din grupul de bărbați cu studii superioare atribuie succesul unui bărbat, prezenței unei femei puternice în spate. Femeile manager și riscul Pentru femeile manager, succesul în afaceri implică acceptarea riscului, acesta nefiind însă un comportament tipic feminin. Femeile se autoplasează
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și spirituale a omului, reprezentând de-a lungul timpului evoluția conștiinței sale sociale și individuale. Cea mai veche modalitate de exprimare sonoră umană este considerată de specialiști cea muzicală. Sunetele muzicii vocale au reprezentat prima comunicare umană, înaintea cuvântului. Alături de voce, omul a folosit apoi și unelte ce au devenit în timp instrumente muzicale. Într-o continuă evoluție și perfecționare vocală și instrumentală, omul a creat un limbaj al sunetelor ce nu cunoaște granițe, fiind universal și circulând cu aceeași ușurință
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
supremația interpretării vocale s-a menținut până în secolul al XVI-lea, instrumentele vor completa din ce în ce mai mult universul sonor, la început cu rol de acompaniament și apoi solistic. Evoluția limbajului muzical a pornit de la cântarea la unison, apoi la 2 - 3 voci polifonice (în Ars Antiqua), aceasta multiplicându-se în secolele următoare. Stilul armonic subliniază vocea principală însoțită de acompaniamentul acordic, vertical, ce caracterizează mai ales creația clasică. Diversitatea exprimării muzicale începută în Preclasicism, va culmina cu stabilirea cadrului sonor tonal-temperat. Formele
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
din ce în ce mai mult universul sonor, la început cu rol de acompaniament și apoi solistic. Evoluția limbajului muzical a pornit de la cântarea la unison, apoi la 2 - 3 voci polifonice (în Ars Antiqua), aceasta multiplicându-se în secolele următoare. Stilul armonic subliniază vocea principală însoțită de acompaniamentul acordic, vertical, ce caracterizează mai ales creația clasică. Diversitatea exprimării muzicale începută în Preclasicism, va culmina cu stabilirea cadrului sonor tonal-temperat. Formele și genurile muzicale încep să aibă un contur clar, reprezentând un mod de gândire
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
prim element de exprimare muzicală implică separarea de structurile ritmice. Apariția melodiei în cultura primitivă a însemnat nașterea muzicii. O perioadă mare de timp, muzica nu a fost decât monodică, melodia reprezentând ideea și gândirea muzicală exprimată la o singură voce, prin organizarea artistică a sunetelor, din punct de vedere intonațional. De fapt, raporturile ce se creează între sunete au impus organizarea și sistematizarea intervalelor muzicale. Sistemele muzicale intonaționale sunt alcătuite din scări modale, tonale, atonale, ce exprimă într-o formă
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
pentru această perioadă vor fi creațiile lui Antonio Vivaldi, Johann Sebastian Bach, Georg Friderich Händel. Exemplul extras din tratatul lui Alexandru Pașcanu - Armonie, București: Editura G.P. da Palestrina Fundației „România de Mâine”, 1999, pagina 197, demonstrează conturul melodic dezvoltat la vocea superioară prin coborâre arpegiată și progresii modulatorii ascendente. Melodia tonală clasică se impune prin simetrie, prospețime și echilibru funcțional, de referință fiind creațiile lui Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven. Edificator este exemplul dat de Alexandru Pașcanu - op. cit
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
cea instrumentală a Preclasicismului. Din exemplul ales din Giovanni Pierluigi da Palestrina - op. cit., pagina 43, vom observa echilibrul dintre duratele mari prezente în extremele temei și duratele mici din interiorul temei, această construcție ritmică fiind desfășurată contrapunctic la cele patru voci corale. G.P. da Palestrina Elemente ritmice ca: repetarea (izoritmia), combinarea duratelor cu pauze, augmentarea sau diminuarea valorilor, sincopa, contratimpul, anacruza, vor caracteriza creația compozitorilor clasici, dar și romantici. Acestea le putem observa din exemplele din Alexandru Pașcanu - op. cit., pagina 174
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
exemplul numărul 8). Intonarea simultană a mai multor sunete a dus la cristalizarea unui nou mod de concepere a discursului muzical, cel polifonic. În Evul Mediu, polifonia a constat din combinarea unei linii melodice (cântată vocal), cu o a doua voce, cântând în paralel aceeași melodie la interval de cvartă, cvintă sau octavă, apoi, liniile melodice au fost diferite. Pentru ca desfășurarea polifonică să aibă o mai mare coeziune, s-a utilizat procedeul imitației, adică trecerea melodiei de la o voce la alta
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
a doua voce, cântând în paralel aceeași melodie la interval de cvartă, cvintă sau octavă, apoi, liniile melodice au fost diferite. Pentru ca desfășurarea polifonică să aibă o mai mare coeziune, s-a utilizat procedeul imitației, adică trecerea melodiei de la o voce la alta (Ars Nova). Renașterea va impune acest mod de gândire și interpretare muzicală vocală prin creații ale compozitorilor Guillaume de Machault, Josquin des Près, Giovanni Pierluigi da Palestrina, Carlo Gesualdo da Venosa (vezi exemplele numărul 7 și 20). Muzica
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Johann Sebastian Bach, François Couperin, Jean Philippe Rameau, va constitui un moment de referință pentru muzicienii epocilor următoare, în Clasicism, Romantism sau Secolul al XX-lea (Max Reger, Anton Bruckner, Arthur Honegger). În țesătura polifonică, întâlnirile periodice sau neperiodice ale vocilor dau ritmului o anumită structură. Simultaneitatea sonoră care se realizează prin suprapunerea sunetelor rezultată din desfășurarea melodică a mai fost denumită și contrapunct (secolul al XVI-lea). Această manieră de exprimare artistic-muzicală este tributară melodiei și ritmului. Dacă în polifonia
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
pentru ultragiu adus Germaniei. Textul indică faptul că procesul "relevă o dată în plus, că germanii sînt incapabili nu numai de a asimila sau de a atrage, ci și de a înțelege populațiile alsaciene și lorene asupra cărora apasă jugul lor; vocea celor care îi oprimă nu face decît să trezească în aceștia o furie oarbă, cu greu stăpînită." Condamnat la un an de închisoare și refu-giindu-se în Franța, profitînd de răgazul ce i se acordase pentru a se preda ca prizonier
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cunoaște că și astăzi mai persistă unele concepții greșite la auzitori, referitoare la surzi. Surzii au o viață socială bogată în cadrul Asociațiilor pe care le-au creat și le conduc după propriile opinii. Este suficient doar să lecturăm periodicul ,,Vocea tăcerii" să vedem că persoanele surde au multe evenimente sociale, concursuri culturale, evenimente sportive, spectacole de teatru, expoziții ș.a. Limbajul gestual, ca limbaj natural uman, este cel care - i unește pe surzii din întreaga lume.S-a observat că surzii
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]