65,481 matches
-
24-FUN". "7 Plus". AC. Acasă TV. Acte. Adameșteanu, G., Dimineață pierdută, București, Editura 100+1 Gramar, 1997. "Adevărul". Alecsandri, V., [f. a.], Călătorii - misiuni diplomatice, Craiova, Scrisul Românesc. Analiză (curs de matematică) (internet, http://80.69.83.61/digibook/index.php). Acasă TV. Antena 1. Antena 3. As. "Atitudinea" (publicație online: www.atitudinea.ro). AUBLLR. AUI. "Azi". B1 TV. Bălăiță, G., Lumea în două zile (ediția a VII-a), Iași, Polirom, 2004. Bălcescu, N., Românii sub Mihai-Voievod Viteazul, Chișinău, Litera, 1998. Bratosin
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
antropologie pun În evidență caracterul aproape totdeauna feminin atribuit apei, profunda maternitate a apelor. Eroul din Fata din sicriul de ceară iese la iveală doar după ce tatăl lui merge În rai de unde ia trei crăci din trei pomi, apoi se-ntoarce acasă, o lovește pe Împărăteasă cu crăcile pe burta și-i menește copilului, fata lui Jigmând de ceară. În general, ramul detașat dintr-o plantă cu frunze verzi sau din flori are semnificația specifică simbolurilor vieții și regenerării. Altădată, copilul nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică Încet În mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i În schimb ceea ce se va naște În casa ta. În Izbânda, tatăl promite diavolului: izbânda lui de-acasă, fără să știe că era vorba despre fiul său. Când copilul Împlinește doisprezece ani, Îi zice tatălui său mai am termen de doi ani și plec de la dumneata. Iote ce, dumneata venind pe drum, ai stat locului și-ai mâncat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe Împăratul că soția Îi este Însărcinată. Crivățul a venit Însoțit de cei trei fii ai lui și-i cere, sfătuit de fermecătoarea lui nevastă nădejdea de-acasă. Neștiind ce-nseamnă acest lucru, Împăratul este de acord. Peste puțin timp, după ce-au făcut pace, nevasta naște un dolofan leit ta-su: frumos și vioi de-ți era dragă lumea să te uiți la dânsul. Și creștea pruncul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ani parcă era de douăzeci. Într-una din zile Își sărută tatăl și-i spuse că se duce unde l-a făgăduit Un caz similar se observă și În basmul Iuda nevăzută, unde Împăratul, gândindu se că nădejdea lui de-acasă sta În bani, În porumb, În vite, Îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică Își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă unde m-a rânduit tata. Basmul Ion Smintitu prezintă situația În care eroul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu numai motivația rațională a dorinței de a avea urmași. Moașa Îl Îndeamnă să ceară de la tatăl lui un cal din vechime, din ăi viteji, cu care să meargă la Marea Neagră pentru a prinde doi pești: unul să-l ia acasă și altul să rămână la ea; dimineața să-l pregătească jumătate prăjit și jumătate supă. Din peștele gătit, gustă și slujnica, o iapă și o cățea. Astfel, toate au născut În aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se pune În gard la casă, ca să nu te doară capul. Diferite animale pot juca rolul de substitute ale copiilor mult doriți. Bărbatul care s-a dus să prindă un pește pentru borș, prinde un rac pe care-l pune acasă Într-un ciubăr. Racul devine copilul mult dorit pentru acest cuplu. Ivan Evseev arată În Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale că valențele simbolice ale acestui crustaceu Poveștile chinezești conțin cazuri asemănătoare. Un pescar și nevasta lui au obținut doi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
copii. Cum mergea el gândindu se la bucuria oamenilor cu copii și la nefericirea lui, se Întâlnește cu Dumnezeu și cu Sfântul Petru. Îl Întreabă de trei ori e și ar dori, iar el răspunde invariabil: copii. Se duse Stan acasă și vede că atât casa cât și curtea Îi erau pline de copii. În povestea Dunăraș și Sf. Duminică, o femeie Însărcinată merge la sora ei, Întrucât i s-a făcut poftă de păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Se duse Stan acasă și vede că atât casa cât și curtea Îi erau pline de copii. În povestea Dunăraș și Sf. Duminică, o femeie Însărcinată merge la sora ei, Întrucât i s-a făcut poftă de păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o durerile facerii. Imaginarul popular are În centru nuclee desprinse din legendele biblice, despre eroi antici sau contemporani, din romanele populare despre căderea Ierusalimului, a Bizanțului, despre nașterea și faptele lui Alexandru cel Mare. Povestea lui Alexandru Macedon
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i În loc o coșarcă cu bani de aur. Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i sa născut o fetiță; Îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut Într-o baltă. Un crișeriu (un pescar) găsește copilul și e bucuros că Dumnezeu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea În care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că boierii și-mpotriva ursitoarelor vor să se pună , schimbă textul scrisorii. Când boierul se Întoarce acasă, Își vede fata căsătorită cu Aflatul. El Încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, Însă cade În propria-i capcană, zicând: Împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
drumul pe apă . Niște femei care spălau grâul au prins sălășelul și au crescut copilul până la 18 ani. Tânărul pleacă din sat și ajunge la o crâșmă, unde dă de tatăl lui; putred de bogat. Acesta Îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; Îl Însărcinează să-mpuște pe oricine ar Încerca să pătrundă În grădină. Stăpânul se preface Într un om hâd, intră În grădină iar paznicul grădinii Îl Împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
restituirea definitivă a copilului, Îl trece pe copil dintr-o lume În alta, este maestru al trecerii prin suferință: Înfige acul pe călător, așa cum se Întâmplă În scenariile rituale. După ce a scăldat copilul, l-a Înfășat, se pregătește să meargă acasă, dar vine un om cu un suman alb si o cheamă la femeia lui, care se trudea să nască. Moașa Îl Însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise jumătate din Împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur (Cât creșteau alți copii Într-un an, el creștea Într-o lună), care Întreabă părinții unde-i sunt frații. Cum află, Își alege un cal cu care ajunge la o vale semănată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ducânduse la război, le interzice feciorilor săi să deschidă cu o cheie ruginită chiliuța de la miazăzi, argumentând: bine nu va fi. Ei deschid ușa și zăresc o icoană Întoarsă cu fața la perete pe care era pictat un chip de femeie. Întors acasă, tatăl le dezvăluie fiilor că este zâna zânelor, care rămâne veșnic tânără; numai măritându-se, Își pierde puterea de zână și Începe să mbătrânească. Locuiește În Împărăția zânelor, unde nu moare nimeni; oamenii pământeni Însă, care ajung acolo, nu se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Întuneric, protagonistul pornește În căutarea luminii. În acest drum, el Își găsește perechea; cum o vede, eroul o și recunoaște: A, asta e nevasta mea. A luat-o și el la spinare și cu focu' În mână s-a dus acasă. I-a spus fetii să se ascundă În tindă, că Îi 65 este rușine de mama și de unchii lui să-l vadă Însurat așa de mic. Ajuns acasă, personajul civilizator aduce lumina, aprinde lampa, face focul, le reproșează unchilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
el la spinare și cu focu' În mână s-a dus acasă. I-a spus fetii să se ascundă În tindă, că Îi 65 este rușine de mama și de unchii lui să-l vadă Însurat așa de mic. Ajuns acasă, personajul civilizator aduce lumina, aprinde lampa, face focul, le reproșează unchilor că i-au lăsat mama fără lumină, fără foc, iar Între timp el s-a căsătorit. Rudele vor să-i vadă soția, fata născută atunci, Îi și ia mă-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
șes Întins. Bat la poartă, nu răspunde nimeni; bate și fata, iar poarta greoaie se deschide și se-nchide la loc În urma ei. Când au vrut să intre și părinții, poarta a rămas Închisă. Fata Îi roagă să se-ntoarcă acasă. Într-o odaie, a văzut un Împărat tânăr, lungit ca de moarte, fixat la dreapta și la stânga de două făclii aprinse. La picioare avea o carte groasă, iar pe piept o scrisoare adâncă, În care celui care a intrat acolo
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
abandonată În pădure, nu mai crede În legitimitatea legământului făcut. Călugărașul Îi spune Împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr un ou (obicei consemnat În monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta Îi spune lui Busuioc că este o zână menită să-i fie soție. Eroul se-ntoarce acasă, Îi povestește tatălui său Întâmplările prin care a trecut, iar tatăl Îi mărturisește fiului că și el a vrut să vâneze aceeași vacă În tinerețe. O variantă derivată a vânătorii, al cărei rezultat este alegerea miresei, o constituie aflarea ursitei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
paltinului Îi pregătește masa. Ion procedează după cum l-a povățuit Îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască un bloc În apropierea mea și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de Însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
venise vremea de Însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, În care să intre toți trei frații; după ce se vor Îmbrăca cu ea toți deodată, să dea cu sulițele În sus și În locul În care vor ajunge sulițele, acolo se află scrisele fraților. Frații
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fiu a nimerit Într-un glod, de unde aude voce stranie: Cine-a intra pân-În genunchi m-a lua! Cine-a intra pân-În brâu m-a lua! Cine-a intra pân-În urechi m-a lua! Băiatul se Întoarce acasă supărat, Însoțit de o broască care se declară a fi partea lui. De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o condiție: dar tu să nu-mi bănuiești niciodată, când voi face ceva, că mai mult n-o să mă ai; ai să mă lași să fac ce voi vrea eu. S-au suit În spatele Vântului și-au ajuns la băiat acasă. S-au căsătorit, au avut un copil. Moare tatăl băiatului; moare și copilul celor doi. La primul bocește, iar la celălalt cântă. Când o Întreabă de ce reacționează așa, ea Îi spune că dracii luau sufletul tatălui și-i era milă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și, Între timp, fură fata. Argatul Îi destăinuie Împăratului numele hoțului Întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul Îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și Își lasă mireasa păzită de mamă, Închisă În cea de-a 12 a odaie. Năzdrăvanul deschide toate cele douăsprezece uși, după ce pleacă Soarele, o găsește pe fată care-i spune: Ia-mă că nu mi-i drag, măcar că-i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]