50,619 matches
-
Chiar și după ce excesele latiniste se vor fi estompat în deceniile următoare, ideea originii romane a poporului român își va găsi continuarea în persoana lui Traian, care din simplu "colonizator" va fi elevat în conștiința istorică la rangul de părinte fondator al civilizației românești. Fundamentală în ideea originii pur latine a românilor (care constituie pecetea distinctivă a istoriografiei Școlii Ardelene) este teza exterminării totale a dacilor în urma războiului de cucerire câștigat de imperatorul Traian în anul 106 e.n. Micu o afirmă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât peste 700 de ani" (Floru, 1923, p. 40). Instinctul unității va fi principiul motor care va propulsa destinul istoric românesc spre unificarea politică desăvârșită în 1918. Unitatea de destin istoric a neamului românesc se cuplează cu ideea unei unități fondatoare. Am văzut că o idee similară a fost avansată de Heliade Rădulescu, care a susținut că Negru Vodă și-a stabilit capitala la Câmpulung cu scopul logistic de a "dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (1861, p. 79). În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de apărare la granița Ungariei. S-a întemeiat însă de elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic, atât de caracteristic epocii anterioare, face loc unei atitudini deschise principial înspre examinarea diverselor ipoteze disponibile (de ex: Tafrali, 1935, pp. 122-124, discută diferite teorii legate de perioda întemeierii Țării Românești, păstrând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura datată cu maximă precizie cronologică. Data de 23 august 1944, care marchează "eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teoretizată de M. Halbwachs, prin care evenimente disparate sunt așezate în aceeași locație geografică. De data aceasta avem de-a face cu o înșiruire de eliberări rusești ale Bucureștiului, ca prefigurări ale marii eliberări de la 23 august 1944, devenit momentul fondator al noii rânduieli politice comuniste și piatra unghiulară a ordinii mnemonice construită în perioada comunistă. Centralitatea decisivă a datei de 23 august 1944 în memoria națională turnată în tiparul comunist este relevată și de faptul că aceasta a fost ziua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
centru ziua de 10 mai, cu puternice semnificații regaliste. În locul acesteia, este introdusă data de 8 mai, ziua în care, în 1921, a fost înființat Partidul Comunist. În perfect acord cu logica mitică, evenimentul a fost transformat într-un mit fondator cu puternice valențe simbolice. Evenimentul este descris drept "o victorie istorică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Gh. Gheorghiu-Dej) (Roller, 1952, p. 553). Ziua de 1 decembrie (1918), la care "Adunarea națională a tuturor românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
directă cu rădăcinile mișcării muncitorești. Unirea Transilvaniei cu România, un vis politic și totodată "împlinirea unei necesități obiective a însăși dezvoltării istorice" s-a putut realiza datorită concursului dat de mișcarea proletară organizată în PSDMR (pp. 35-38). Totuși, un eveniment fondator de și mai mare importanță a fost crearea Partidului Comunist Român în 1921. Ilegalizat în 1924, partidul a continuat să lupte împotriva dictaturii militaro-fascistă în "cea mai neagră perioadă din istoria modernă a României" (p. 45). Împotrivindu-se "războiului antisovietic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o dezvoltare cantitativă și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții sporite momentelor fondatoare ale organizării politice a mișcării proletare (1921 crearea Partidului Comunist Român), perioadei de persecuție și represiune oficializată prin ilegalizarea partidului în 1924, lupta eroică pentru dreptate socială și națională, totul culminând cu organizarea "insurecției naționale" din 23 august 1944 un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dreapta în politica postdecembristă. Prin oficiosul său Cuvântul Liber, Vatra Românească a difuzat public pe plan local anti-maghiarismul ca ideologia sa fundațională. Demn de menționat este că Ion Iliescu, autocaracterizat drept "emanația revoluției" din 1989, s-a numărat printre membrii fondatori ai Vetrei Românești (Andreescu, 2003, p. 29, nota 71). Alegerile din 20 mai 1990 au ocazionat politic crearea de către Vatra Românească a Partidului pentru Unitatea Națională a Românilor (PUNR), devenit astfel primul partid de extremă dreapta din peisajul politic postcomunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două coordonate centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei și identității europene; ii) a doua coordonată ține nu atât de conținut cât este dată de existența unui ethos european al aducerii aminte înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a continuat să cadă peste întreaga ființă a statului Federal German. În fapt, Republica Federală Germană (RFG) își are ca moment fondator tocmai prăbușirea celui de-al Treilea Reich, astfel că alături de milionele de tone de moloz rămase în urma bombardamentelor aeriene ale aliaților, noua Republică Federală a moștenit și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a memoriei românești, deși cu siguranță a fost amplu lărgită, este totuși definită de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității, dezideratul independenței și obsesia spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Asia Centrală, în scopul consolidării stabilității și securității euro-atlantice prin cooperare și dialog între statele participante. Condițiile aderării la acest Parteneriat erau: transparență privind efectivele și bugetele militare, consultare și exerciții comune; La 27 mai 1997, a fost semnat un Act fondator relativ la cooperarea alianței cu Rusia; abia după acest moment s-a trecut la extinderea propriu-zisă a N.A.T.O. prin aderarea de noi membri. Cap. II. Oamenii, societatea și lumea ideilor 1. Economie și societate în secolul al XX-lea a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1994, a fost propus un Parteneriat pentru Pace, deschis fostelor state comuniste, inlucisv Rusia. Se stabileau cerințele aderării la acest parteneriat: transparența privind efectivele și bugetele militare, consultare, exerciții comune; La 27 mai 1997, la Paris s-a semnat Actul fondator N.A.T.O. Rusia, acord istoric asupra viitorului relațiilor dintre cei doi parteneri. Este un act relativ la cooperarea dintre N.A.T.O. și Rusia. Abia după acest moment a început extinderea N.A.T.O. către fostele state comuniste. Mai multe motive au stat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Tratatul de la Varșovia a fost instrumentul prin care U.R.S.S și-a menținut influența și controlul asupra statelor comuniste. S-a autodizolvat în anul 1991. b) Evoluția poziției României în cadrul Tratatului de la Varșovia România a fost unul dintre membrii fondatori ai Tratatului de la Varșovia și, în primii ani, a fost un aliat docil, dar, după anul 1964, a avut o poziție distinctă în cadrul Alianței, refuzând constant integrarea deplină în structurile acesteia. Punctul culminant al opoziției României față de dominația sovietică a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
documentație privitoare începutului „Băncii populare «Frăția» din comuna Umbrărești județul Tecuciu”. Deținem acum asemenea exemplare, unul al lui Vasile I. Tonu, altul pe numele lui Neculai Căulea, ambii înscriși ca membri în anul 1911, deci nefăcând parte din lista membrilor fondatori, listă cuprinsă în Actul Constitutiv. În libretul prim menționat sunt consemnate sumele vărsate între aprilie 1911 și ianuarie 1916, iar în cel de-al doilea tot astfel de operații, însă între februarie 1911 și noiembrie 1914. Nu rezultă vreo operație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specifice acestei problematici cuprinse în izvoarele documentare necunoscute încă, pe de alta. Deocamdată putem afirma, în cazul Umbrăreștilor, că bătrânii și sistemul umblării pe bătrâni nu iau „naștere în momentul când o ceată de oameni întemeiază un sat”, că acești „fondatori devin «bătrânii» din care descind diferitele grupe de familie ale unei așezări devălmașe”, cum a crezut și a scris cercetătorul jurist C. Constantinescu-Mircești în lucrarea Vrancea arhaică. Pentru câțiva bătrâni umbrăreșteni am găsit date din care rezultă viețuirea lor reală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care s-a dispus reorganizarea ori dizolvarea. ... Articolul 3 Înscrierile din registrul special și înregistrările din Registrul național se intregesc cu datele rezultate din înscrisurile doveditoare. Articolul 4 Înscrierea în registrul special se face la cererea oricăruia dintre asociați sau fondatori, respectiv a oricăreia dintre persoanele juridice fără scop patrimonial care constituie federația, împuterniciți prin actul constitutiv, precum și a oricărei alte persoane interesate, în condițiile legii. Articolul 5 Cererea de înscriere în vederea dobândirii personalității juridice va cuprinde, conform modelului prevăzut în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244252_a_245581]
-
care s-a dispus reorganizarea ori dizolvarea. ... Articolul 3 Înscrierile din registrul special și înregistrările din Registrul național se intregesc cu datele rezultate din înscrisurile doveditoare. Articolul 4 Înscrierea în registrul special se face la cererea oricăruia dintre asociați sau fondatori, respectiv a oricăreia dintre persoanele juridice fără scop patrimonial care constituie federația, împuterniciți prin actul constitutiv, precum ��i a oricărei alte persoane interesate, în condițiile legii. Articolul 5 Cererea de înscriere în vederea dobândirii personalității juridice va cuprinde, conform modelului prevăzut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244254_a_245583]
-
celelalte drepturi, cum ar fi sumele reprezentând premiul anual acordat, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, cele reprezentând stimulente din fondul de participare la profit, acordate, potrivit legii, salariaților agenților economici și managerilor, după aprobarea bilanțului contabil, sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăți comerciale, constituite prin subscripție publica, din cota de participare la profitul net, conform Legii nr. 31/1990, republicată, precum și sumele acordate, potrivit legii, pentru neefectuarea concediului de odihna, sumele acordate în baza prevederilor art. 29 alin. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262215_a_263544]
-
celelalte drepturi, cum ar fi sumele reprezentând premiul anual acordat, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, cele reprezentând stimulente din fondul de participare la profit, acordate, potrivit legii, salariaților agenților economici și managerilor, după aprobarea bilanțului contabil, sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăți comerciale, constituite prin subscripție publică, din cota de participare la profitul net, conform Legii nr. 31/1990, republicata, precum și sumele acordate, potrivit legii, pentru neefectuarea concediului de odihnă, sumele acordate în baza prevederilor art. 29 alin. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262239_a_263568]
-
operare în Europa 2. Adunarea Parlamen- Copenhaga 1991 1991 Ministerul Parlamentul Româ- țara a Organizației Afacerilor niei participă cu pentru Securitate Externe reprezentanți la și Cooperare în reuniuni Europa (A.P. O.S.C.E.) 3. Organizația pentru Istambul 1992 1992 Ministerul Membru fondator Cooperare Economică Afacerilor a Marii Negre Externe 4. Academia Diploma- Paris 1926 1926 Ministerul Membru fondator tică Internațională Afacerilor Externe 5. Conferința Euro- Neuilly 1954 1991 Ministerul Aprobare viceprim- peana a Aviației sur Seine Transpor- ministru Civile (C.E.A.C.) turilor 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
Quebec 1989 1993 Ministerul România participă țională a Arhivelor de Interne din anul 1993 Francofone 18. Consiliul Interna- Paris 1948 1956 Ministerul România participă țional al Arhivelor de Interne din anul 1956 19. Comitetul Tehnic Paris 1895 1895 Ministerul Membru fondator Internațional pen- de Interne tru Prevenirea și Stingerea Incendi- ilor 20. Consiliul Interna- Paris 1946 1958 Ministerul România participă țional al Muzeelor Culturii din anul 1958 21. Institutul Inter- Paris 1948 1957 Ministerul România participă național de Teatru Culturii din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
operare în Europa 2. Adunarea Parlamen- Copenhaga 1991 1991 Ministerul Parlamentul Româ- țara a Organizației Afacerilor niei participă cu pentru Securitate Externe reprezentanți la și Cooperare în reuniuni Europa (A.P. O.S.C.E.) 3. Organizația pentru Istambul 1992 1992 Ministerul Membru fondator Cooperare Economică Afacerilor a Marii Negre Externe 4. Academia Diploma- Paris 1926 1926 Ministerul Membru fondator tică Internațională Afacerilor Externe 5. Conferința Euro- Neuilly 1954 1991 Ministerul Aprobare viceprim- peana a Aviației sur Seine Transpor- ministru Civile (C.E.A.C.) turilor 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]