KorAP: Find »[drukola/base=acasă & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...2024 2025 2026 ...2620 >

65,481 matches

Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549

sfătuiește astfel: tu n-ai noroc, vine alt noroc și-ți mănâncă bucățica ta; ia și te Însoară, că poate va avea femeia ta sau vreun copil noroc, și vei trăi de pe norocul lor. Un Împărat Își alungase fata de-acasă să-și caute singură norocul; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se Însoară cu ea. De-amu tu ești al meu și eu sunt a ta! Tânărul pleacă În târg să vândă basmaua fetei. O

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
norocul lor. Supărat că fata a judecat În locul lui, Împăratul Îi spune să fie ea femeia flăcăului. Fata Își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua În târg. Flăcăul Îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare În dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, În Moldova Întreagă așa era obiceiul: că, de

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
și caută dezlegarea acestei enigme. Un pepene se cam trecuse, al doilea era tocmai bun de mâncare, iar al treilea dase În copt. Descoperind semnificația celor trei pepeni, organizează nunțile primelor două fete, timp În care fata cea mică rămâne acasă. Argatul din grădină, Făt Frumos, mai Întâi primul costum, câmpul cu florile, Își lasă părul pe spate și strică toată grădina; a doua oară probează costumul cerul cu stelele, procedând la fel. Fata Împăratului este martora acestor Întâmplări. În timpul derulării

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
să-i ție trântori, iar când nu va mai fi În stare, să aibă ei grija lui. Într-o bună zi, Îi trimite la muncă, Îi las o săptămână și nu mai vin de la lucru. Însă, nu-i mai găsește acasă; femeia se Înapoiază când aude că moșul s-a Întors. El Îi cheamă pe doi la lege pentru a scăpa de cei doi trântori și i se face dreptate. La Înapoiere, moșul aude un glas de fată chiuind și cântând

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
tatăl fetei se opunea. Pepelea Îi cumpără casa cu o condiție, nu-i vinde și cuiul din peretele din răsărit. Pepelea avea Întotdeauna ceva de pus ori de luat din cuiul lui, iar asta se Întâmpla când omul lipsea de acasă; fata avea grijă să nu iasă cuiul din perete sau să se piardă. Pepelea, Îndrăgostit de cuiul de lemn și fata tot așa, s-au căsătorit. În Povestea cu doi prieteni buni, doi prieteni pun la Încercare nevestele, una frumoasă

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
de somieră cu ață, legat așa pătrat, și-a pus castronu cu lapte și el a avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte. Se Întoarce acasă, găsește untu, convingându-se astfel de cinstea nevestei. Exemple aduse În discuție reprezintă povestiri și snoave din antologii de proveniență diferită și cu un spectru tematic foarte variat. În aceste antologii, multe dintre texte trimit spre epoca contemporană, prin prezentarea

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În care pun și busuioc, apoi se Înapoiază, repetând alte trei jocuri, În jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, Înainte de

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise În pețit la căderea nopții. El nu se Întorcea niciodată acasă mai devreme de lăsatul Întunericului și pleca din nou la treabă când mijeau zorile. Prietenii fetei o pizmuiau pentru norocul ei. Fata, luându-și inima În dinți, aprinde o lumânare și-i zărește chipul. Era frumos ca soarele de pe cer

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
a rugat pe Împărat să-l primească În locul lui pe fiul său. La Început, a prins pești mari, apoi trei zile la rând nu prinde nici un pește; după trei săptămâni, prinde un peștișor cât e degetul, pe care-l ia acasă, Îl pune Într-un ciubăraș ca să crească. Prinde apoi atâta pește, Încât se sperie. Se schimbase și casa feciorului, cum venea acasă, găsea mâncarea caldă, rachiu tot ce-i trebuia. Se ascunde Într-o zi și se uită pe borta

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
rând nu prinde nici un pește; după trei săptămâni, prinde un peștișor cât e degetul, pe care-l ia acasă, Îl pune Într-un ciubăraș ca să crească. Prinde apoi atâta pește, Încât se sperie. Se schimbase și casa feciorului, cum venea acasă, găsea mâncarea caldă, rachiu tot ce-i trebuia. Se ascunde Într-o zi și se uită pe borta cheii, aude un vuiet ca și cum ar fierbe apa la foc, apoi vede că sare peștișorul jos și se transformă Într-o doamnă

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
un balaur strașnic, și Ioniță În chip de basma albă pe un cal sur. Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba În om, fără să vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună sub hârgău o lumânare, ca să-și vadă soțul. Consecința acestei acțiuni nesăbuite a fost plecarea soțului și năruirea palatelor. Fata rămâne singură, plângând

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
un copil, jumătate urs și cu păr pe el. Dacă vede ursul că ea nu Încearcă să fugă și nimeni nu mai Încearcă s-o fure, nu mai astupă gaura. Oamenii au scos-o pe femeie și au dus-o acasă. Ursul a venit la casa ei urlând, iar ea plângea În casă după el. După uciderea ursului, a murit și copilul, iar la scurt timp și femeia Dacă a fost ursită să trăiască cu dânsul! De nu-l Împușcau, trăiau

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
Fata, sfătuită de Zâna Liliacului, Îi cere să-i dăruiască o rochie de culoarea timpului, apoi o rochie de culoarea soarelui, la sfârșit, pielea măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna Îi dăruiește o nuielușă, Îndemnând-o să fugă de-acasă acoperită cu pielea de măgar, Însoțită de un cufăr cu haine și cu bijuterii. Fata ajunge la o moșioară, unde se angajează la cotețul curcanilor și cocina porcilor. În cele din urmă, fata se căsătorește cu un prinț, dar cu

ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457

cât și în viața particulară.“ (t. n.) Acest comportament este sursa principală de inspirație pentru autorii de literatură apocrifă, care se grăbesc să facă o serie de comentarii mai puțin reverențioase la adresa regelui:„între timp regele se făcea de râs acasă printro nebunie de alt fel, prin acceptarea unui nou favorit, demn de dispreț, pe care îl vom urmări îmbogățindu-se pas cu pas. Acest favorit era un tânăr frumos, pe nume Robert Carr, din Ker.[...] calul său l-a aruncat

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
cea a prinților, a început pe fondul unui conflict deschis dintre Louis al II-lea de Burbon, Prinț de Condé și Cardinalul Mazarin. Un general de excepție, prințul de Condé, a contribuit din plin în timpul războiul, iar apoi, la întoarcerea acasă, a oferit sprijin casei regale pentru a înăbuși revoltele de stradă. Cu toate acestea, prințul a avut pretenții exagerate privind răsplata pentru serviciile oferite, încercând să obțină controlul asupra regentei, a Delfinului și a lui Mazarin. Ludovic de Burbon nu

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
perioadă de timp, cu scopul de a redecora palatul. Planurile lui Bernini au intrat în competiție cu cele ale lui Perrault, ideile ultimului fiind preferate. O victorie pentru un artist francez, o înfrângere pentru italian. însă Bernini nu a plecat acasă nerecompensat; pe perioada șederii la Paris a realizat un bust magnific al lui Ludovic al XIV-lea, pentru care a fost plătit regește. Domul Invalizilor și capela sa aurită domină și în zilele noastre orașul. Proiectat de Mansart, spitalul este

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843

materialelor și face, sau pare să facă, o distincție greu de susținut între materialele care trebuie "investigate" si cele care sunt ușor accesibile. De exemplu, când mergi la British Museum să citești o carte rară, faci "cercetare", dar când stai acasă într-un fotoliu și citești o reeditare a aceleiași cărți s-ar părea că procesul mintal care are loc este diferit, în cel mai bun caz termenul sugerează anumite operații preliminare, a căror natură si anvergură variază considerabil în funcție de natura

[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815

de el (TVR 1, 27.XI.2007). 2.2.3. Destul de frecvente sunt formele de imperativ negativ omonime cu cele pozitive (și nu omonime cu infinitivul, în conformitate cu norma), în special la verbul a zice: aoleu, nu mai zi de-astea! (Acasă TV, 17.XI.2007); dar nu mai zi, frate, când ai făcut (Radio InfoPro, 24.X.2007); treaba asta cu plăcerea n-o mai zi a doua oară (Radio InfoPro, 13.III.2008)9. 2.2.4. Persistă - ba chiar

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
Persistă - ba chiar sunt foarte frecvente - unele variante condamnate de normă, în primul rând formele hibride de indicativ imperfect ale verbului a vrea/a voi10 (vroiam, B1 TV, 5.III.2008, 7.III.2008, 10.III.2008, 15.V.2008, Acasă TV, 31.X.2007, 27.XI.2007, 2.XII.2007, Antena 1, 31.X.2007, 11.XII, 2007, Național TV, 4.III.2008, 18.III.2008, OTV 6.III.2007, 13.III.2008, 16.III.2008, Radio Guerrilla 10.III

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
31.X.2007, 11.XII, 2007, Național TV, 4.III.2008, 18.III.2008, OTV 6.III.2007, 13.III.2008, 16.III.2008, Radio Guerrilla 10.III.2008; vroiai, TVR Cultural, 9.III.2008, OTV 8.III.2008; vroia, Acasă TV, 23.X.2007, 30.X.2007, 30.XI.2007, 11.XII.2007, Radio InfoPro, 10.III.2008, Național TV, 2.III.2008, OTV, 4.III.2008, 7.III.2008, 13.III.2008, 20.III.2008, Pro TV, 13.III

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
Radio InfoPro, 10.III.2008, Național TV, 2.III.2008, OTV, 4.III.2008, 7.III.2008, 13.III.2008, 20.III.2008, Pro TV, 13.III.2008, 16.III.2008, 17.III.2008, TVR 1, 21.III.2008; vroiați, Acasă TV, 1.XI.2007, OTV, 11.III.2008; vroiau, Antena 1, 4.XII.2007, Radio InfoPro, 10.III.2008, OTV, 8.III.2008, Prima TV, 7.III.2008, Pro TV, 2.III.2008) și conjunctivul să aibe (Acasă TV, 11

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
2008; vroiați, Acasă TV, 1.XI.2007, OTV, 11.III.2008; vroiau, Antena 1, 4.XII.2007, Radio InfoPro, 10.III.2008, OTV, 8.III.2008, Prima TV, 7.III.2008, Pro TV, 2.III.2008) și conjunctivul să aibe (Acasă TV, 11.XI.2007, 18.XI.2007, Antena 1, 8.XI.2007, 4.XII.2007, 11.III.2008, Antena 3, 21.III.2008, B1 TV 2.V.2008, Europa FM, 9.III.2008, Național TV, 21.V.2008, OTV 19

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
Antena 1, 10.XI.2007; Cum poți să vorbești de inundații și să te râzi...?, Antena 1, 25.X.2007; să ne mai râdem un pic, Radio 21, 20.XI.2007), a se exista (și damele, ele nu se există?, Acasă TV, 10.XII.2007), a se merita (s-au meritat cele 557 de minute, Prima TV, 24.XI.2007), a se conversa (vă conversați, Pro FM, 18.XI.2007) mai acceptabil, a se expira (s-a expirat timpul, Radio România

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
au înregistrat atât -i în loc de -e (victimile, Radio România Cultural, 4.III.2008; cu ultimile puteri, Național TV, 3.III.2008; ultimile noutăți, OTV, 7.XI.2007; ultimile zile, Antena 1, 18.X.200711), cât și -e în loc de -i (inimele, Acasă TV, 25.10.2007). Foarte frecventă, cum se știe, este forma articulată dragele (dragele mele, Național TV, 10.V.2008; TVR Cultural, 23.XI.2007)12. Ambele fenomene au fost explicate fonetic (prin asimilare sau disimilare), morfologic (prin analogie) și

[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]