52,493 matches
-
2001. From 2007 to 2011, Muți was the principal conductor at Salzburg's "Whitsun Festival". He conducted productions of rare Italian operas from the 18th century, and concerts with his "Luigi Cherubini Youth Orchestră". În 2003, there were reports of artistic and programming conflicts at La Scală between musical director and principal conductor Muți and general manager Carlo Fontana. Muți was named conductor of the Chicago Symphony Orchestră în 2010. During the Chicago Blackhawks' run to the 2013 Stanley Cup, Muți
Riccardo Muti () [Corola-website/Science/329743_a_331072]
-
în anul 1971 la inițiativa proaspătului absolvent al Conservatorului din Cluj, profesorul Ioan Chezan, inițial fiind o formație corală camerală a Clubului tineretului din Zalău. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară și de muzică ușoară. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară și de muzică ușoară. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară și de muzică ușoară. Corul de Cameră al Clubului Tineretului din Zalău s-a ancorat puternic în peisajul cultural local, devenind o formație emblematică pentru iubitorii de frumos a județului
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
este o mișcare artistică cu caracter internațional, apărută în anii '60 și '70 ai secolului al XX-lea, interesând în primul rând artele vizuale, dar și muzica și literatura. Mișcarea urmărea, după excesele subiective ale abstracției lirice, o reinserție în real, pe baza unor
Fluxus () [Corola-website/Science/329807_a_331136]
-
una din manifestațiile de avangardă ce aveau loc în galeria sa. O dată lansat, conceptul de fluxus ordonează și solidarizează o serie de căutări diverse în domeniul artelor vizuale, în teatru, muzică, film, literatură, arhitectură etc., cu ecouri în statutul creației artistice. „” este în strânsă legătură cu Happening, ca formă de artă acționistă, având tendința revelației trecerii nemijlocite între artă și viață, respectiv unității între artă și viață. Sub acest semn se adună manifestări diverse: tendințe neo-dadaiste în Statele Unite, unde Robert Motherwell
Fluxus () [Corola-website/Science/329807_a_331136]
-
Düsseldorf se deschide expoziția "Dada, Dokumente einer Bewegung"; la Londra apare "Independent Group", în cadrul căruia se vor pune bazele artei pop; la Paris, Pierre Restagny înființează "Le Nouveau Realisme"; John Cage propune o muzică aleatorie și interacțiunea între diverse ramuri artistice. În 1962, în Germania, Maciunas organizează un "„Tour Fluxus”", la Londra în același an, Daniel Spoerri inițiază "„The Festival of Misfits”". În 1963, artiștii care evoluează sub sigla "Fluxus" îl întâlnesc la Düsseldorf pe Joseph Beuys, în care recunosc un
Fluxus () [Corola-website/Science/329807_a_331136]
-
industrializarea secolului al XIX-lea cât și de stilul arhitectural neoclasic și să restabilească valorile arhitecturale și sociale a unei Anglii medievale utopice. Burges se încadrează în tradiția arhitecturii neogotice, lucrările sale fiind considerate ecouri ale prerafaelitilor și anunță Mișcarea artistică Arts and Crafts. Burges s-a născut în 2 decembrie 1827, fiind fiul lui Alfred Burges (1796-1886), un inginer bogat. Alfred a făcut o avere considerabilă, 113,000 lire (9,126,996 lire, ajustat inflației din 2013), la moartea tatălui
William Burges () [Corola-website/Science/329809_a_331138]
-
Bent Nielsen, un șofer de autobuz, și a unei funcționare de asigurări, care era o actriță amatoare, dar și un critic ocazional de evenimente muzicale. Viitoarea actriță și-a petrecut copilăria într-un sat numit Elling. Și-a început carerea artistică în Danemarca, interpretând împreună cu mama sa pe scene locale de varieteu. La 18 ani, s-a mutat la Paris, unde a practicat ca actriță și fotomodel. Ulterior s-a mutat în Italia unde a studiat actoria la o școală dramatică
Connie Nielsen () [Corola-website/Science/329798_a_331127]
-
de varieteu. La 18 ani, s-a mutat la Paris, unde a practicat ca actriță și fotomodel. Ulterior s-a mutat în Italia unde a studiat actoria la o școală dramatică din Roma și apoi cu maestra Lydia Styx, pedagog artistic al "" din Milano. Actrița a lucrat și locuit mulți ani în Italia, înainte de mutarea sa în Statele Unite. Filmul de debut al actriței a fost un film pe care Jerry Lewis l-a turnat în Franța, filmul de limbă franceză "" în
Connie Nielsen () [Corola-website/Science/329798_a_331127]
-
exemplu. Fondat în 1951 și reorganizat în 1971, Muzeul de Istorie și Arta din Zalău a beneficiat, inițial, de două expoziții permanente: cea de istorie și cea de artă populară. Ulterior, printr-un gest de o remarcabilă noblețe sufletească și artistică, Ioan Sima, artist plastic deja consacrat la vremea aceea, propune forurilor culturale ale vremii o donație de tablouri personale, cu condiția ca ele să fie păstrate într-un spațiu adecvat, și care să constituie nucleul unui muzeu memorial. La cel
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
Ioan Sima, care oferă galeriei un număr de 162 de lucrări de pictură și grafică. Ulterior, pictorul mai donează, 1983, încă 40 de lucrări, supradimensionând, astfel, ceea ce a fost considerat, cu respect, un mare act de onoare și de probitate artistică. Mai mult, în aceeași perioadă, maestrul donează galeriei și biblioteca de artă, piese de mobilier de epocă, piese de artă populară, arhiva personală, precum și alte obiecte personale, în încercarea de a configura o donație unitară, definitorie pentru personalitatea sa marcantă
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
aceeași perioadă, maestrul donează galeriei și biblioteca de artă, piese de mobilier de epocă, piese de artă populară, arhiva personală, precum și alte obiecte personale, în încercarea de a configura o donație unitară, definitorie pentru personalitatea sa marcantă și destinul său artistic. Urmând exemplul maestrului, nepoata sa, Maria Margareta Botezatu, donează aceleiași galerii o parte din tablourile primite drept moștenire, demonstrând încă o dată cum frumusețea unui gest poate înnobila nu doar un om, ci o întreagă familie.
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
Fairbanks a murit la vârsta de 90 de ani și a fost înmormântat la cimitirul Hollywood Forever din Hollywood, California, în același cripta ca și tatăl său. Fairbanks are doua stele pe Hollywood Walk of Fame, unul pentru filmele sale artistice la adresa la 6318 Hollywood Boulevard și unul pentru rolurile de televiziune la adresa 6665 Hollywood Boulevard. În 1969 a fost adăugat în Hall of Fame în Lista Internațională a Celor Mai Bine Îmbrăcați. Bunurile lui Fairbanks au fost scoase la licitație
Douglas Fairbanks, Jr. () [Corola-website/Science/329821_a_331150]
-
apar studii și volume de meditații sau de calătorie, iar revista "Rost" din luna mai 2010 îi va dedica două studii despre viața și activitatea ei, semnate de Adina Nanu și Liliana Ursu (www.rostonline.ro). - Societatea femeilor pictore - Tinerimea artistică
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
lungi și ascuțite, iar coada scurtă și trunchiată. Penajul este frumos și viu colorat în galben, roșu, verde și negru, prezentând un accentuat dimorfism sexual și de vârsta. Își construiesc cuiburi deschise, în formă de cupă sau farfurie, adesea țesute artistic, suspendate ca un hamac între ramurile laterale ale vârfurilor crengilor. Hrana constă din insecte, larve, fructe moi, cărnoase și muguri pe care le ciugulesc numai de pe arbori. Cântecul este plăcut și sonor, asemănător cu sunetul de flaut. În Europa și
Oriolus () [Corola-website/Science/329851_a_331180]
-
care se îndreaptă, cu pași hotărâți, după război. El participă, astfel, la concertul aniversar închinat împlinirii a 40 de ani de activitate a lui Grigoraș Dinicu, în calitate de dirijor al Orchestrei „Barbu Lăutaru”. Împreună cu Nicu Stănescu se afirmă repede în viața artistică a capitalei cu acest ansamblu, apoi în 1950 trece la noul Ansamblu „Ciocârlia”, cu care pleacă, chiar în acest an, în turneu în Ungaria. Principala lui preocupare a fost constituirea unui bogat și autentic repertoriu și a unui colectiv de
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
cu acest ansamblu, apoi în 1950 trece la noul Ansamblu „Ciocârlia”, cu care pleacă, chiar în acest an, în turneu în Ungaria. Principala lui preocupare a fost constituirea unui bogat și autentic repertoriu și a unui colectiv de mare valoare artistică. Vechea orchestră „Ciocârlia” s-a mărit cu 60 de persoane. Au sosit cei mai bun soliști din țară, precum violoniștii Florea Cioacă și Varga Zoltan, taragotiștii Iosif Milu și Ion Murgu, fluierașul Marin Chisăr, cobzarul Ion Șerban (zis Tarzan), clarinetistul
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
de mii de ori”). Un merit deosebit îl are în promovarea unor tinere talente cum ar fi Sofia Popa, dar mai ales, Ileana Constantinescu, și în realizarea primelor înregistrări pe discuri standard ale celebrei hore „Perinița”. O etapă de vârf artistic pentru Victor Predescu a coincis cu turneele „Ciocârliei” în Albania, în 1956, cu Angela Moldovan, Aurelia Fătu-Răduțu și Ion Cristoreanu iar în 1959 în Iugoslavia, cu Orchestra de muzică populară Radio. În 1967 „Ciocârlia” cunoaște o consacrare mondială în urma unui
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
fi expuse în țară. Artistul a dat unele interviuri în presa străină, ceea ce l-a izolat complet în România. În 1972, Sayler a emigrat în Germania, la Nürnberg, unde din 1976 a predat ca profesor, în paralel cu activitatea să artistică. În 1975 lucrările sale au fost expuse în premieră la Grand Palais din Paris. Au urmat expoziții personale la Galerie Grare din Paris, Galeria Hermanns din München, Galleria Lorenzelli din Milano și la Galeria Edurne din Madrid. În anii următori
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
limbile dominante - româna și alte limbi, după țară) și de emigrare în masă, mai ales în Israel, începând din anii 1970 au trebuit introduse în teatru căști cu traducere simultană în română. Teatrul continuă să funcționeze, și la un nivel artistic apreciat, în ciuda faptului că populația evreiască din România nu mai numără decât puține mii de membri. În schimb spectacolele sale au căutare și la turiștii evrei și de alte neamuri care vizitează România, precum și la publicul local,iubitor de teatru
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
să în Argentina pentru prima oară, intitulată "Simplemente Tini". s-a născut în anul 1997 în Buenos Aires, Argentina, si este fiica lui Alejandro Stoessel și Mariana Muzlera. A studiat de la 4 ani pianul, teatrul și dansul. Și-a început pregătirea artistică de mică, practicând cursuri de teatru, canto și cursuri de dans. În 2007, ea a jucat în primul sezon al telenovelei argentiniene "Pățito Feo", în rolul Mărținei, una dintre asistenții lui Fițo Bernardi, si, de asemenea, a jucat-o și
Martina Stoessel () [Corola-website/Science/329900_a_331229]
-
Moare la data de 30 octombrie 1991 la București. Este înmormântat la cimitirul Bellu, foarte aproape de Amza Pellea și Ioana Radu. A fost distins și încununat cu suită de premii, decorații și titluri cucerite de-a lungul bogatei sale activități artistice.
Ionel Budișteanu () [Corola-website/Science/329914_a_331243]
-
Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești«, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutura”, „Bine e să fii patron” etc. În activitatea sa artistică de peste 40 de ani, a interpretat peste 300 de cântece care au fost imprimate la Radio și Electrecord, și a participat în peste 500 de spectacole, recitaluri și festivaluri. Astfel a realizat peste 30 de discuri și casete audio pe
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
1953 de absolvenții Facultății de Teatru din Cluj sub îndrumarea lui Harag György. După terminarea facultății, tinerii absolvenți au hotărât să nu se despartă și să înființeze o trupă proprie. Baia Mare s-a arătat a fi potrivită în privința începerii activității artistice a proaspăt absolvenților căci, în cadrul instituției, existase deja trupa secției române. În această clădire s-a născut trupa maghiară, care mai târziu, (după moartea marelui maestru) i-a preluat numele și care funcționează azi ca Trupa Harag György a teatrului
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
a stabili programulși dezvoltarea viitoare a teatrului. Au fost montate printre altele piese ca "Romeo și Julieta", "Hamlet", "O tragedie americană" sau "Jurnalul Annei Frank". În 1960 își dă demisia. Urmează o perioadă de zece ani de căutare a eului artistic. Urmărește să-și găsească propriul stil și posibilitățile perfecționării artistice: Aveam 35 de ani, cunoșteam deja toate secretele meseriei. Ca director, am avut în continuu tangență cu organizarea și pedagogia lumii artistice. Dar am început să simt că nu mă
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]