51,246 matches
-
toate acestea există o literatură realistă de valoare exemplară care nu poate fi ignorată, dimpotrivă, ne Întoarcem la ea și descoperim o lume așa cum s-a zămislit și cum și-a dus existența Într-un timp și Într-un spațiu cunoscut. Critica și istoria literară Își amintește rar de ea, poate pe la aniversări și comemorări, iar cât privește editarea operei unui mare scriitor din trecutul mai apropiat sau mai Îndepărtat, cei Îndreptățiți să facă un asemenea pas ar trebui să ia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar puterea observației și a construcției În sine ține de talentul acestuia. Locul lui În viața socială În ultimii ani de dinaintea celui de-al doilea Război, În primul volum, și din anii care au urmat teribilei „eliberări” cu toate dramele cunoscute este incontestabil organică, simbolică și emblematică. Mulți dintre contemporanii lui Marin Preda au eșuat În tentativa lor, datorită schematizării impuse de o ideologie draconică, și, de ce nu, și datorită dorinței de a răspunde favorabil la un asemenea impact. Este mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aflată și pe chip. Portretul fizic al lui Moromete nu poate fi rupt nici măcar parțial de comportamentul lui moral. Gesturile sunt unice, irepetabile, nimeni nu Încearcă măcar să-l copie, pentru că el stârnește un soi de invidie În jur, cu urmările cunoscute. Autorul are o grijă aparte față de el, pentru că reprezintă o stare proprie, Îl iubește și-l admiră, Îl așază acolo unde aspiră el să stea, ca un simbol al ceea ce ar trebui să fie sub zodia normalității. Clasicul, ca scriitor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu doua fețe) si palavragiu (cață - unealtă, mahalagioaică); Farfuridi si Brânzovenescu, dependenți unul de altul, fiindu-și unul altuia de folos (farfurie, brânză), Întruchipează motivul personajelor complementare, exemplul lui N. V. Gogol, cunoscutul dramaturg rus, cu perechea Bobcinski-Dobcinski, din capodopera dramaturgică „Revizorul”. Agamemnon Dandanache (un nume comic de excepție) construiește o adevărată strategie a șantajului, urmărindu-și interesul cu orice preț și provocând numeroase Încurcături. Agamemnon este numele viteazului războinic, strateg și conducator
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și se „strânge”, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice.” Formula literară a monologului interior, Împletită cu influența biblică În conturarea personajului atribuie dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină să propovăduiască În cetatea Ninive, cuvântul Domnului, Întrucât păcatele celor de acolo ajunseseră până la cer. După ce acceptă misiunea, Iona se răzgândește, se ascunde pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
publicat Încă 23 de volume, devenind una din personalitățile marcante ale literaturii române contemporane. În 1966 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”(1965) și a repetat această performanță de Încă cinci ori pe parcursul carierei sale. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Moartea ceasului”, 1966, „Tinerețea lui Don Quijote”, 1968, „Tușiți” (1970), „O aripă și-un picior”, 1972, „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul celor șase volume intitulat „La lilieci”, publicate Între 1973 - 1996. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din Vidin, un caustic și disponibil la dialog. Pașa angajează cu acesta o polemica tăioasă, pe teme de poetică, filosofie, istorie și politică. Pașa din Vidin Îndrăznește să nu fie de acord cu ideile suveranului. În același act, potrivit unei cunoscute tehnici, cea a „teatrului În teatru”, În conținutul tragediei, Marin Sorescu prezintă și o trupă de actori Închiși Într-o cușca atârnată de trăsura sultanului. Aceasta joacă, În fiecare seară spectacolul prăbușirii Bizantului, pentru a ilustra, la modul unei Învățături
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
factură arhaică a dramei romantice. REPERE ISTORICO - LITERARE I. L. CARAGIALE Viața și opera I. L. Caragiale, de departe cel mai de seamă dramaturg român din toate timpurile, s-a născut Într-o familie cu incontestabile virtuți teatrale. Doi dintre cei mai cunoscuți actori ai secolului al XIX-lea, Costache Caragiale (1815 - 1877) și Iorgu Caragiale (1826 - 1894) sunt unchii săi, frați de-ai lui Luca (1812-!870); și el a cochetat cu muza teatrului, dar s-a retras pentru o profesie cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vor servi, nu peste multă vreme, În cariera de autor dramatic. Înclinat spre satiră, se avântă cu entuziasm În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea română” a lui Frederic Dame. Experiența de gazetar a fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a lui I. L. Caragiale și se pare că, tot din acești ani, datează și o piesă originală scrisă În colaborare cu Iacob Negruzzi, „Hatmanul Baltag”, pusă În scenă mult mai târziu, prin 1883, când I. L. Caragiale era deja autorul unor cunoscute capodopere. În 1878, la 12 noiembrie, citește la „Junimea” din Iași, „O noapte furtunoasă”, prima piesă originală, reprezentată pe scena Teatrului Național din București la 18 ianuarie, 1879. Piesa, o comedie, trasează coordonatele majore ale dramaturgiei caragialiene. „Conu Leonida față
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prelucrat de Eugeniu Carada, muzica de Alexandru Flechtenmacher). Caragiale s-a arătat nemulțumit de rigoarea cu care se selectează repertoriul dramatic, vodevilul cu pricina, numit mai sus, fiind dramatizat În franțuzește „de un fabricant de vodeviluri cu un nume puțin cunoscut” pe de o parte, și de administrația teatrului, pe de altă parte, „d-l Pascalli” făcând „pe directorul de scenă” În condiții foarte avantajoase pentru el, În schimb, „Îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o vor lua pe o cale corespunzătoare. Teatrul văzut de I. L. Caragiale trebuia să fie unul cu adevărat profesionist. În paginile prezente, s-a realizat un excurs sumar prin opera lui Caragiale și s-a tratat un subiect mai puțin cunoscut, cel privitor la un altfel de demers al dramaturgului, arhicunoscut prin cele patru comedii considerate și azi capodopere. Demersul acesta a privit relația dramaturgului și prozatorului cu instituția căreia i-a dat viață nu numai prin operă ci și prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice și politice, „reglarea” dezvoltării demografice, impulsionarea avansului culturii naționale. Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și urmașii lor au provocat cea mai spectaculoasă dezbatere asupra dezvoltării societății întârziate românești, cunoscută ca disputa asupra formelor fără fond. Dezvoltarea socială ca proces de modernizare: disputa asupra „formelor fără fond” Generația pașoptistă conferă conceptului de dezvoltare sensul de modernizare, adică de tranziție de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin crearea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist, cât și modelele de clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul fiind considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este și „teoria societății țărănești active”, creatoare din punct de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra pasivității funciare a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim țărănimea a fost o simplă masă pasivăă În această ciocnire cu stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cerceteze problemele sociale ale societății românești și să ajute la „cunoașterea și dreapta lor dezlegare”. Motivația creării ISR a fost similară cu aceea care a stat la baza unor instituții similare din Occident. Gusti a fost impresionat de inițiativele unor cunoscute personalități europene privind ieșirea rapidă și eficientă din criza socială profundă cunoscută de țările lor. Astfel, după dezastrul militar experimentat de Franța la Sedan în 1871, un mare jurist francez (Boutmy) a considerat că soluția ieșirii din criză a țării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
leagă de numele unei interesante cărți a lui Giovani Arrighi, Geometria imperialismului. Clasa teoriilor neoevoluționiste americane se cuvine și ea amintită, prin nume celebre ca acelea ale lui R. Kaplan, E. Service, G. Lenski etc. Înrudită cu aceste teorii este cunoscuta teorie a decolării a lui Rostow, pe care au pariat optimiștii, de la Rostow însuși până la Jefery Sachs, cu bine cunoscuta și trista teorie a terapiei de șoc. Teoriile modernizării Teoria diferențierii structurale Să reținem, mai întâi, că, în viziunea teoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
birou”, mai degrabă decât înțelegerea factorilor sociali și culturali prin contactul direct (deși uneori minimal) cu comunitățile-țintă. O conferință recentă ce a reunit economiști de vârf ai Băncii Mondiale (Culture and Public Action, iunie 2002) și câțiva dintre cei mai cunoscuți antropologi (Arjun Appadurai, Steven Gudeman, Mary Douglas, Keith Hart) a stabilit un dialog real între două discipline cu presupoziții, metode de cercetare și implicații practice foarte diferite. Antropologii nu pot asimila ușor modelele economiștilor; pe lângă aceasta, ei nu sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stat, ca sursă importantă de furnizare a bunăstării. Acest fapt nu însă o așteptare pasivă din partea populației către un stat de tip paternalist, ci presupune un mix în care statul trebuie să asigure locuri de muncă (este vorba despre bine cunoscuta sintagmă întâlnită tot mai frecvent în urma concedierilor masive din ultima perioadă „Noi nu vrem altceva decât ca statul să ne dea un loc de muncă”), iar indivizii să lucreze pentru asigurarea bunăstării individuale. Însă, așa cum arăta Sandu (1996), „statul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au și ele probleme nerezolvate legate de existența unor grupuri dezavantajate economic și sociosanitar, de disparități în oferta de servicii medicale între regiuni, de unele boli răspândite pentru care nu există încă tratament la nivel mondial (printre care cele mai cunoscute sunt infecția cu HIV și cancerul), legate de poluarea mediului, de consumul de droguri etc. Acestea au demonstrat că unele probleme nu își au rezolvarea doar în creșterea economică și au incitat discuții despre ce ar însemna o dezvoltare socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interne, precum și la reglementările europene. Odată cu dobândirea statutului de țară candidată, România s-a angajat să introducă și să respecte în domeniul educațional, la fel ca în celelalte domenii, standardele și principiile comune tuturor statelor membre UE. Deși mai puțin cunoscute și dezbătute decât, de exemplu, cele din domeniul economic sau juridic, acest angajament obligă România, în egală măsură, la stabilirea unor obiective și la dezvoltarea unor politici educaționale care să susțină dezvoltarea socială conform cu standardele europene. România se confruntă, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în prima etapă, odată cu migrația forțată a forței de muncă africane și cu tehnologia momentului adusă de spanioli, portughezi și olandezi. Un alt moment de dechidere spre piețele internaționale l-au înegistrat abia la sfârșitul anilor ’70. Un alt bine cunoscut exemplu este cel a Japoniei, a cărei deschidere spre lume s-a produs aproximativ acum 130 de ani. În teorie, liberalizarea comerțului aduce mai multe beneficii țărilor mai puțin dezvoltate decât liderilor industriali. În practică, s-a dovedit că liberalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt punctate câteva dintre cele mai importante reuniuni internaționale din ultimul timp pe tematica dezvoltării sociale, consecvent cu ideea promovată în acest capitol că agenda politică internațională modelează cercetările privind măsurarea dezvoltării sociale. Ulterior, se prezintă câteva dintre cele mai cunoscute sisteme de măsurare a dezvoltării, punându-se în evidență opoziția dintre indicatorii economici și cei sociali și diferența dintre indicii compoziți și sistemele de indicatori, dar sunt amintite și alte distincții posibile între diferitele tipuri de indicatori de dezvoltare. Importanța
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unii dintre cei mai semnificativi indici de dezvoltare grupați după o simplă clasificare, în funcție de caracterul lor local, național, regional sau global. În ceea ce privește indicatorii locali, ultimii ani au cunoscut un reviriment al practicilor comunitare de elaborare a rapoartelor sociale, cele mai cunoscute fiind cercetările de dezvoltare și calitate a vieții întreprinse de diferite comunități: Quality of Life for the Grand Traverse Region (Michigan, SUA), Critical Trends Report (Illinois, SUA), Sustainable Racine (Wisconsin, SUA), Social Outcomes for Our Community (Minneapolis și St. Paul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
procentaj); rata șomajului (procent din forța de muncă); investiții în economia națională (pe cap de locuitor). Acești indicatori sunt agregați printr-o procedură complexă într-un indice. Un indice al dezvoltării localităților rurale este realizat și în România, în cadrul unui cunoscut studiu realizat pentru FRDS ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Sandu</Author><Year>1999</Year><RecNum>20</RecNum><Prefix>vezi de pildă </Prefix><record><rec-number>20</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Dumitru Sandu</author></authors
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]