KorAP: Find »[drukola/base=petrece & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...2024 2025 2026 ...2045 >

51,109 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

catolice au îmbinat cele două surse de informare, adică agențiile de presă și "corespondenții proprii". Aceștia din urmă nu erau persoane trimise special în diferite locații cu scopul de a furniza informații despre zonele respective sau despre evenimente ce se petreceau în acele locuri, ci erau preoți misionari sau persoane consacrate ori laice, plecați în misiuni de evanghelizare sau caritabile, în diferite locații (din America Latină, Africa, Asia). Uneori, erau preoți sau studenți plecați în Occident pentru studii (în Germania, Italia, Franța

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sau caritabile, în diferite locații (din America Latină, Africa, Asia). Uneori, erau preoți sau studenți plecați în Occident pentru studii (în Germania, Italia, Franța, Spania etc.) care trimiteau informații despre locurile unde se aflau și despre faptele mai importante care se petreceau acolo. Chiar dacă nu putem vorbi de corespondenți în sensul clasic al cuvântului, publicațiile catolice beneficiau de informații primite de la fața locului despre evenimente importante, într-o perioadă când doar marile ziare își permiteau trimiterea de corespondenți particulari. Presa a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de a le interpreta în lumina evangheliei, astfel încât să poată răspunde într-un mod adaptat fiecărei generații, la întrebările oamenilor"97. Biserica și-a asumat rolul de a oferi sensuri și explicații noilor transformări culturale și sociale care s-au petrecut în epoca contemporană, cu scopul de a arăta direcția și de a-i orienta pe credincioși față de noile evenimente și fenomene care definesc societatea contemporană; ele trebuiau înțelese și explicate prin prisma învățăturii bisericești. Biserica a oferit răspunsuri la întrebări

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din ce colț al lumii, sub ce regim politic, sau ce situație etnică sau confesională exista. Existența numeroaselor documente păstrate au demonstrat preocuparea Bisericii de a răspunde noilor realități. Ea a fost conectată la actualitatea cotidiană, la tot ceea ce se petrecea în lume. Le-a prezentat credincioșilor prin scrierile și mesajele sale poziția și atitudinile față de tot ceea ce era nou. Deschiderea Bisericii Catolice, în raport cu celelalte Biserici, a fost evidentă, deoarece și-a propus o implicare permanentă în viața cotidiană. Ea și-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștine asupra tuturor evenimentelor 157. Cu alte cuvinte, ziarele aveau obligația să exprime și să explice toate acțiunile Bisericii, ba mai mult să ofere viziunea și interpretarea acesteia cu privire la toate evenimentele ce se petreceau în societate, indiferent de natura lor: spirituale, sociale, de gândire, economice, politice etc. Tot ele aveau datoria să apere Biserica de atacurile îndreptate împotriva sa, indiferent de unde veneau și ce urmăreau. Pentru a putea avea rezultatul dorit, publicul care recepta

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Bisericii și de a-i apăra interesele, indiferent de natura lor. Aceste instituții au avut ca principal scop transmiterea către comunitățile catolice de pe tot globul dar și lumii întregi a mesajului Bisericii, care viza toate aspectele și evenimentele ce se petreceau și existau în societatea contemporană. Tot ele răspundeau unor acuze îndreptate împotriva Bisericii și nu în ultimul rând, culegeau informații din toate colțurile lumii, care erau apoi adunate și centralizate la Vatican bastionul Bisericii Catolice permițându-i acesteia să cunoască

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost una care a răspuns tendințelor vremii, rezolvând anumite probleme imediate, fără a avea un fundament teoretic foarte clar, sau un plan pe termen lung (cel puțin, nu în prima jumătate a secolului al XX-lea). Această perioadă de schimbări petrecute în întreaga societate nu a fost străbătută însă de Biserică fără anumite confruntări interioare de idei, referitoare la drumul și modul de manifestare în noul context social politic. Chiar în cadrul Bisericii au existat mai multe grupări de gândire, iar cele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lăsat de revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt"452. Omilia pentru evanghelia duminicală era redactată de părintele Iosif Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif". Structura revistei a rămas neschimbată, iar redactor a continuat să fie monseniorul Carol Auner. Un eveniment deosebit s-a petrecut în anul 1924, când episcopul Raymund Netzhammer și-a dat demisia. Acest lucru a fost dezbătut pe larg în paginile publicației, unde a apărut și reproducerea textului original german al demisiei episcopului (care nu a mai fost publicat nicăieri în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întrebări, a clarificat unele supiciuni și nedumeriri, prezentând și transmițând viziunea Bisericii asupra vieții și a transformărilor care aveau loc în societate. Într-un alt articol apărut la 1 iunie 1923 și intitulat Cronica contemporană, autorul a prezentat principalele evenimente petrecute în Rusia, Franța, Anglia, Germania, Olanda și Albania la începutul secolului al XX-lea480. Ultimul articol publicat de Durovici în revista Jugendfreund a fost "Mielul Pascal"; aici, autorul a descris calvarul lui Iisus Cristos (tema aceasta a fost reluată 10 ani

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Universitatea Angelicum, licența în dreptul canonic la Seminarul Roman și doctoratul în teologie la Universitatea Pontificală Urbaniană 540. În arhiva episcopiei de București există o bogată corespondență realizată cu superiorul său de la București, Raymud Netzhammer, ce se referă la perioada petrecută de Durcovici la Roma și din care reiese înclinația sa pentru studiu 541. Acțiunile episcopului Durcovici au fost în strânsă legătură cu mișcarea neotomistă, ce a pătruns relativ târziu în România și care nu a avut un caracter unitar. Primii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de zile. A revenit pentru doi ani, apoi a plecat din nou și s-a întors în 1902, ca paroh de Botoșani 559. În 1903 a fost trimis ca misionar în Rusia, la Moscova, însă nu a uitat de perioada petrecută în România: "Cu inima plină de amar m-am dus de la iubitul meu popor român și nu-1 pot uita niciodată". Timp de 8 ani cât a stat la Moscova, a convertit aproximativ 800 de persoane, a predat catehismul în 20

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
atât de așteptate"571. Acest articol demonstra ancorarea publicației în evenimentele importante ale perioadei, dar și exprimarea punctului de vedere al Bisericii în legătură cu problemele societății. Rubrica "Știri Diverse" oferea informații despre catolicii din întreaga lume și despre evenimentele mai importante petrecute în fiecare lună. În iulie 1913 au apărut la această rubrică (pe lângă informații despre situația din Mexic, Franța și Albania) și câteva știri despre francomasonii italieni, care erau considerați "dușmanii cei mai mari și ipocriți ai Bisericii catolice și care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Cancel, Ioan Ferenț, Romuald Souran și alții. Din august 1916 până în ianuarie 1919, revista și-a sistat activitatea din cauza intrării României în război. În toată această perioadă până la întrerupere, ea și-a informat cititorii despre evenimentele importante care s-au petrecut în interiorul Bisericii atât pe plan intern cât și pe plan extern, au mai fost tratate diferite probleme de morală și teologie, au fost oferite exemple din Viețile Sfinților, s-au publicat cântece și poezii religioase. După Marea Unire din 1

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Regele Carol I a murit de bătaie de inimă"607. Pe tot parcursul războiului au fost editate materiale care informau credincioșii și care îi încurajau spre a demonstra o trăire creștină în astfel de momente. A fost relatată o întâmplare petrecută în Paris, unde un soldat rănit aflat în sala de asteptare a gării a cerut să fie spovedit; un alt soldat rănit foarte grav care era preot militar a reușit să-l spovedească, după care ambii au decedat 608. Această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu caracter istoric. La aceste probleme a încercat să răspundă în mai multe rânduri preotul Ioan Mărtinaș. Lumina creștinului a fost tipăritura din dieceza de Iași cu cele mai multe informații externe. Ea îi înștiința pe cititorii catolici din Moldova despre evenimentele petrecute în comunitățile catolice din lumea întreagă. De exemplu, la rubrica "Știri externe", a apărut un articol despre francmasonii italieni: "În Italia, francmasonii, dușmanii cei mai mari și ipocriți ai Bisericii, au câștigat mulți partizani în rândurile ofițerilor"615. În acest

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întreagă. De exemplu, la rubrica "Știri externe", a apărut un articol despre francmasonii italieni: "În Italia, francmasonii, dușmanii cei mai mari și ipocriți ai Bisericii, au câștigat mulți partizani în rândurile ofițerilor"615. În acest articol se povestea un incident petrecut la Livorno și se exprima atitudinea Bisericii față de francmasoni (era definitorie din modul cum erau caracterizați membrii francmasoneriei). Această atitudine era argumentată prin diferite incidente, puse pe seama francmasoneriei, precum cele de la Livorno, unde: "Mai mulți ofițeri, între care generalul Far

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și ei încep să organizeze un partid politic, care să introducă principiile creștine în cârmuirea statului. Partidul numără până acum 500.000 de membri și va aduce desigur liniștea dorită în această țară"617. Descrierea acestor evenimente care s-au petrecut în diferite state ale lumii (fie Italia sau Mexic) erau prezentate într-un mod subiectiv și din perspectiva Bisericii Catolice, care condamna "secta francmasonilor" și "lăuda înființarea unui partid catolic" în Mexic, de la care se așteaptă instaurarea liniștii și a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și a păcii. Existau știri care prezentau descriptiv unele evenimente, precum: "Comemorarea la Roma a Sfintei Elena, mama lui Constantin cel Mare"618, "Anglicanii despre Lourdes"619 (care cita un articol apărut în ziarul englez Daily Mail620, privitor la minunile petrecute la Lourdes), "Situația Bisericii în Brazilia"621. Aceste articole conțineau o doză de subiectivitate impusă de statutul unei publicații religioase ce exprima perspectiva proprie religiei. În timp, s-a constatat o mai bună pregătire a celor care scriau la Lumina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
însă acest lucru era exagerat, dacă dădea dreptul să se afirme "Fericită țară", ținând cont doar de aceste realități. Au existat rubrici frecvente, care ofereau informații despre comunitățile catolice din dieceza de Iași și despre evenimentele importante care s-au petrecut aici. De exemplu, articolul intitulat " Din dieceză", apărut în ianuarie 1943, a consemnat următoarele informații: "Iași 6 decembrie 1942 la ora 3 dimineața a avut loc în salonul N.D.S. adunarea Mamelor creștine. Iași 10 decembrie în salonul Notre Dame De

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
al doilea, transmiterea, pe de o parte a unor sfaturi practice, necesare populației (legate de latura socială, concretă a vieții), iar pe de altă parte propagarea creațiilor culturale (literare, istorice) și a informațiilor legate de evenimentele contemporane care s-au petrecut (inclusiv politice). În anul 1914, publicația cuprindea rubrici permanente, precum: "Cronologia pe anul 1914 (anul în care apărea), Sărbătorile de păruncă, Posturile în Eparhia de Iași și București, Sărbătoarea Patronului, Calendarul cu notițe"661. Existau materiale ce apăreau constant: în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pregătirei teologice. De aici a expediat adesea studii, articole, poezii, la revista Unirea din Blaj. Și-a dat doctoratul în teologie și în 1911 a revenit la Iași, unde a fost numit profesor la Seminar și vicar parohial. Și-a petrecut mult timp în bibliotecile din Iași, studiind și adunând material istoric. În 1919 a fost numit paroh la Răchiteni (1919-1923), iar după doi ani a început să administreze și parohia Butea (1923-1933). Din 1923 a rămas numai paroh de Butea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
câteva luni apoi s-a întors în Moldova); în 1959 a fost desemnat paroh la Moinești, unde a construit biserica din filiala Pietrosu și casa parohială din Moinești. Ultima perioadă din viață (din 1983 până la moartea sa, în 1993) a petrecut-o ca preot pensionar la parohia "Sfântul Nicolae" din Bacău. Preotul Constantin Hausner La începutul celui de-al doilea deceniu al secolului XX (mai precis, pe 9 mai 1912) s-a născut Constantin Hausner. Clasele primare le-a urmat la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sale (deși de dimensiuni modeste) au avut la bază cercetarea arhivelor parohiale despre care a scris; documentele au reprezentat schițe istorice ale unor viitoare monografii dedicate comunităților catolice în cauză 777. O perioadă importantă a vieții sale a fost cea petrecută la Roma, unde a întreprins cercetări istorice ample, în arhivele Congregației "De Propaganda Fide"; acestea s-au finalizat cu publicarea mai multor articole și lucrări de istorie 778. Studiile au apărut în reviste precum: Miscellanea francescana, Acta historica, ale Societății

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință în care se discuta chestiunea fondării unui ziar în limba română la București. Revenind din vacanța petrecută la Lugoj, Mons. Marmaggi a venit la mine să-mi povestească că Sfântul Părinte va da pentru ziar, pentru primii 3 ani, o subvenție de câte 50.000 lire italiene anual. Mie, Mons. Marmaggio îmi cerea două camere din casa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
începutul secolului al XX-lea, Biserica a reacționat repoziționându-se și reorganizându-se în concordanță cu noile realități; astfel, a încercat să-și mențină puterea și autoritatea (și să iasă din conul de umbră în care intrase). Această perioadă de schimbări petrecute în întreaga societate nu a fost străbătută de Biserică fără anumite confruntări interioare de idei referitoare la drumul și la modul de manifestare în noul context social-politic. Chiar în cadrul ei, au existat mai multe grupări de gândire, iar cele mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]