51,468 matches
-
constituționale. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
acest aspect, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate are ca obiect dispozițiile art. 9 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu trimitere la dispozițiile art. 10 din același act normativ, în forma inițială a acestora. Dispozițiile criticate au următorul conținut: - Art. 9 alin. (2) și alin. (3): "(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1)." ... 18. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit cărora în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că o primă critică adusă dispozițiilor art. 9 alin. (2
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
de a-și norma conduita. 25. În continuare, Curtea observă că o altă critică a autorului excepției este aceea că este posibilă existența unor interpretări diferite cu privire la obligațiile fiscale ce intră în sfera noțiunii de prejudiciu, ceea ce determină neconstituționalitatea dispozițiilor criticate. Din această perspectivă Curtea apreciază că trebuie distins între latura penală și latura civilă a procesului penal. În ceea ce privește prejudiciul ce interesează în soluționarea laturii civile a procesului penal în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală, Curtea observă că Înalta
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
care se acorda acestuia titlul de "Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător Rănit", reacordarea acestui titlu și repunerea în toate drepturile anterioare. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia precizează că, drept urmare a textelor de lege criticate, recursul pe care l-a formulat a fost scos pe cale administrativă de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și repus pe rolul Curții de Apel București, care pronunțase sentința recurată, fiind astfel lipsit de gradul de jurisdicție la care
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
și repus pe rolul Curții de Apel București, care pronunțase sentința recurată, fiind astfel lipsit de gradul de jurisdicție la care era îndreptățit. Ca atare, nu mai poate beneficia de o judecată echitabilă și imparțială, câtă vreme textul de lege criticat, care reglementează o situație tranzitorie, obligă aceeași instanță să se pronunțe asupra propriei sale hotărâri. Totodată, se generează o situație inechitabilă față de toți justițiabilii care intră sub incidența prevederilor sale și care, datorită unor împrejurări care nu țin de culpa
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
instanței supreme până la intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013 , prin deferirea recursurilor lor, pe cale administrativă, unei alte instanțe, ierarhic inferioare. 6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat pre��edinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
Constituționale. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
prezentei legi, sunt de competența tribunalelor se trimit la tribunale. (4) În cazurile prevăzute la alin. (1)-(3), dosarele se trimit, pe cale administrativă, la instanțele devenite competente să le judece." ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
Referitor la prevederile art. XXIII alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 2/2013 , Curtea observă că, în esență, autorul excepției critică faptul că nu mai poate beneficia de o judecată echitabilă și imparțială, câtă vreme textul de lege criticat obligă aceeași instanță să se pronunțe asupra propriei sale hotărâri. Cu privire la critici similare Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 370 din 26 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 august 2014
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
a competenței. Din perspectiva unor critici asemănătoare celor formulate în cauza de față, Curtea a reținut [prin Decizia nr. 137 din 21 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2006] că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este determinată prin dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.", iar "Împotriva
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
la pretinsa nesocotire a dispozițiilor art. 13 din aceeași convenție, care statuează cu privire la dreptul la un recurs efectiv. Astfel, nu se poate susține că persoanele interesate nu beneficiază de o cale de atac care să răspundă exigențelor convenționale, de vreme ce reglementarea criticată modifică doar competența materială a instanței, fără să aducă atingere exercițiului dreptului de a introduce calea de atac corespunzătoare, aceasta păstrându-și intactă configurația procesuală, fără să fie afectate în vreun fel garanțiile apte să îi confere acesteia eficacitate. 22
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
sale, bunurile din domeniul public exclusiv al statului și al unităților administrativ-teritoriale. De asemenea, la punctul III din anexa menționată se enumeră bunurile ce alcătuiesc domeniul public exclusiv al comunelor, orașelor și municipiilor, terenurile ce fac obiectul prevederilor de lege criticate nefiind cuprinse în aceasta. Susține că prin art. 26 alin. (2) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 se interzice trecerea terenurilor ce fac obiectul acestor prevederi de lege din domeniul public în domeniul privat al unităților
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică". Or, Legea nr. 18/1991 este lege organică, iar bunurile care intră sub incidența acestui act normativ fac parte din proprietatea publică a statului. Cât privește încălcarea, prin prevederile de lege criticate, a dispozițiilor constituționale ale art. 120 și art. 121, apreciază că aceasta nu poate fi reținută. În acest sens, arată că dispozițiile constituționale invocate se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
2014. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2010, precum și dispozițiile art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. Prevederile de lege criticate au următorul conținut: - Art. 26 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 : "(2) Schimbarea regimului juridic al terenurilor prevăzute la alin. (1), din proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale respective în proprietatea privată a acestora, este interzisă și se sancționează cu
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26." 14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 120 alin. (1) care stabilește că administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 , consecințele asupra litigiului în care prezenta excepție de neconstituționalitate a fost ridicată, Curtea constată că motivele de neconstituționalitate invocate de autor privesc modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate, în raport cu prevederile noului Cod civil, de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
pe 5 ani, susține că acțiunea formulată în fața instanței judecătorești are un capăt de cerere ce vizează acordarea dobânzii legale a sumelor datorate de la momentul la care statul era obligat să le plătească până la momentul plății. Prin dispozițiile de lege criticate statul este repus practic în termenul în care poate plăti. Or, de la momentul stabilirii obligației de plată a statului și până la momentul de față trebuie să se acorde dobânda pe care autorii excepției au solicitat-o prin cererea de chemare
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nr. 2.210/22.09.2009 prin care a fost validată Hotărârea Comisiei județene Mehedinți pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 . 16. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece prin adoptarea Legii nr. 164/2014 legiuitorul intervine în procesul de realizare a justiției, etapa executării silite fiind atributul puterii judecătorești. Or, noile reglementări intervin în procesul de executare a titlurilor executorii născute în temeiul vechii reglementări
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
nr. 9/1998 , precum și de plată a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 , ce urmează a li se aplica și cauzelor aflate pe rolul instanțelor în temeiul dispozițiilor de lege criticate, încalcă principiul fundamental al neretroactivității legii. 19. Referitor la încălcarea accesului liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, autorii excepției susțin că faza de executare a unei hotărâri judecătorești
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
creditorului - persoană îndreptățită la despăgubiri, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptățită suportă o sarcină disproporționată și excesivă în privința dreptului său de a beneficia de despăgubiri acordate de lege. 20. De asemenea, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate mai încalcă și dreptul de proprietate privată, deoarece reeșalonarea unor debite ale statului pe o perioadă de 5 ani constituie în fapt a doua eșalonare a creanțelor statului, astfel că termenul de 5 ani prevăzut de lege, adăugat la termenele
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
privind obligația judecătorului național de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, iar, în final, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 . 22. În Dosarul nr. 1.730D/2015, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate contravin și art. 44 alin. (6) din Constituție, deoarece nu trebuie să existe diferențe între despăgubirile rezultate din alte modalități decât plata compensațiilor și despăgubirile care fac obiectul Legii nr. 164/2014 . De asemenea, susțin că este încălcat și dreptul
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
climat de stabilitate juridică. Preeminența statului de drept impune ca subiecții de drept să nu fie supuși riscului unor intervenții jurisdicționale sau legislative absolut imprevizibile, care să bulverseze exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale. În concluzie, susțin că prin efectul reglementării criticate se tinde la modificarea unor raporturi juridice încheiate și deduse judecății anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 , independent de voința subiecților de drept afectați, apreciind în plus că ar fi aplicabilă mutatis mutandis Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
București - Secția a IV-a civilă nu și-au exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. 26. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție, iar Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă apreciază că situația juridică din prezenta cauză, sub aspectul aplicării legii în timp, este similară cu
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]