53,076 matches
-
eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede pe tot parcursul localității Vadu Crișului. Cauzele acestei eroziuni din albia Crișului ar putea fi: exploatarea nisipului în balastiera de la Aleșd, mai ales în cea de la Cacuciu Vechi și fluctuațiile de debit pe cursul Crișului. Urmele umane pe teritoriul satului își fac simțită prezența încă din epoca pietrei (paleolitic). Mărturie sunt descoperirile arheologice, mai ales din peșterile din zonă, care au scos la iveală vestigii databile până în epoca bronzului. Prima atestare documentară
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
minerale. Aproape toate aceste ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat teritoriul satului au un debit inegal ca volum. Afluenții în hotarul satului Lunca Ilvei a râului Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa, Ursoaia și Cucureasa. În localitate există două lacuri mici numite de localnici tăuri, în care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic Someșul Mare cu afluentul său de dreapta (V.Gersei) cu o lungime de . Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între , regimul de scurgere e permanent, cu debit maxim la sfârșitul primăverii (mai-iunie) și minim la sfârșitul verii (august-septembrie). Teritoriul studiat se află într-o zonă de climat temperat-continental, cu temperatura medie anuală cuprinsă între . Precipitațiile medii multianuale sunt de . Cea mai ploioasă lună este iunie iar cea
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu panta abruptă. Rar există și treceri lente. Rețeaua hidrografica a comunei,formata exclusiv din ape curgătoare care aparțin bazinului Someșului Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, râu cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Tarlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lunga sau a Molișetului, văi cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților, Agries, Racateș, Zambrita, Mihaleasa sunt încă subsecventa cu asimetrii pronunțate ale
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
însă la confluenta cu văile: Răcăteșu, Mihăleasa, Zâmbrița și Borleasa, de conurile de dejecție pe care acești debitori le depun. Rețeaua hidrografica, formată exclusiv din ape curgătoare, aparține bazinului Someșul Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, rău cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Târlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lungă sau a Molișețului, vai cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților Agrieș, Răcăteș, Zâmbrița , Mihăleasa sunt inca subsecventa cu asimetrii pronunțate ale
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet s-au înregistrat în: luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 și aprilie 1974. Atunci văile și pâraiele Leșului au înregistrat niveluri record producându-se mari pagube
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie anuală are valoarea de 8,6° C. Amplitudinea maximă termică este de 69,6oC și rezultă din minima absolută de - 30,2oC și maxima absolută de 34,4oC medie multianuală este de 24,2° C
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și în timpul verilor secetoase (a se vedea schița cu afluenții Prutului). În general, rețeaua hidrografică a teritoriului Crasnaleuca are un regim torențial, ca urmare a defrișărilor de păduri care au avut loc în decursul timpului
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
17 m deasupra luncii Călmățuiului; la suprafață prezintă dune alungite pe direcția NE-SV. Lunca Călmățuiului reprezintă de fapt un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată prin care curge Călmățuiul nu este opera lui, ci a altui râu, cu o capacitate
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
în care se varsă Valea Luncilor. In partea de est curge Valea Măguranului, un mic pârâu ce se varsă în Izbândiș, formând împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de consistent ca debit este Valea Letii, care străbate partea de sud a satului. Ca forme de relief sunt caracteristice culmile împădurite cu păduri de fag și mai rar gorun sau corn. Pe o mare parte a teritoriului se întind pășuni și fânețe. Există
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
spre Făgăraș, la ieșirea din satul Ileni s-a construit, direct spre Făgăraș, un canal de cca. 2 m lungime și 2 m adâncime pe care erau îndrumate blanele. Acestui canal localnicii i-au dat numele de ""Sebeșel"" care avea debitul jumătate față de cel al râului Sebeș. Localnicii din josul pârâului Sebeșel i-au dat numele de ""Râușor"", iar în alte părți, de ex. în părțile Berivoliului un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
de ore. Râul Călmățui este singura apă curgătoare permanentă de pe teritoriul comunei Bordei Verde, formând limita cu comuna Zăvoaia, pe o distanță de circa 5 kilometri, în zona satului Lișcoteanca. Călmățuiul este un râu de câmpie, puțin adânc și cu debit mic, care curge printr-o luncă foarte lată pentru dimensiunile sale (5-7 kilometri lățime în zona Lișcoteanca-Satnoieni), probabil o fostă albie a râului Buzău. Râul a fost regularizat și îndiguit pe toată lungimea sa în anii 1970-1980. În dreptul satului Lișcoteanca
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Ape de adâncime</br> Apele de adâncime sunt cantonate în depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă Pleistocen inferior numite „Stratele de frațești”. Aceste ape cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un strat de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
în anotimpul în care precipitațiile sunt abundente, nivelul apei crește. Apele freatice, în marea lor majoritate sunt nepotabile, cu excepția celor din jurul localității Tătaru. Apele de adâncime cantonate la 50-100 m adăncime, pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. Cantitatea de apă anuală de precipitatii este mică, iar în ultima parte a verii, când se ating temperaturi ridicate iarba se usucă, iar culturile neirigate suferă. În interiorul teritoriului administrativ al localității Dudești există o pădure cu rol de protecție
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
SMA unde sistemul local compus din puț forat și castel de apă alimentează consumatorii din zona de NE, inclusiv spitalul. Frontul de captare format din cinci puțuri forate în zona de vest a localității s-a realizat pentru a asigura debitul de apă necesar complexului de creștere și ingrășare a taurinelor (fost AEI), alimentând temporar o parte din populația localității. Apa nu se încadrează în limitele STAS de potabilitate. Localitatea nu are sistem de canalizare centralizat, locuitorii folosind haznale tradiționale sau
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
și o vale parțial neregulată, din care cauză în mai multe rânduri au fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastolțului (Pustii), care trece prin partea vestică a satului. Răstolțul are un debit scăzut în timpul verii și al iernii în timp ce primăvara și toamna are un debit destul de mare și uneori produce inundații în zona fânețelor. Având în vedere așezarea geografică, apele și relieful, clima satului Poarta Sălajului este specifică zonelor de deal. Temperaturile
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastolțului (Pustii), care trece prin partea vestică a satului. Răstolțul are un debit scăzut în timpul verii și al iernii în timp ce primăvara și toamna are un debit destul de mare și uneori produce inundații în zona fânețelor. Având în vedere așezarea geografică, apele și relieful, clima satului Poarta Sălajului este specifică zonelor de deal. Temperaturile cele mai ridicate se înregistrează în luna iulie ajungând până la 38 °C, temperatura
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
al comunei Mihail Kogălniceanu cuprinde trei localități: Ținutul se află situat pe câmpia înaltă a podișului nord - dobrogean , având un relief de podiș (depresiune) și este traversat de la N la S de răul Telita, care se varsă în Lacul Babadag. Debitul acestui rău crește în timpul ploilor mari, dar scurgerea specifică este redusă, ceea ce arată că întreaga zonă este deficitară sub raportul umidității. Climă se încadrează în zona climatului continental de stepa, cu caracter colinal. Climă este blândă iarnă, dar în cursul
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
partea de SV a comunei energia reliefului este domoala, înaintând spre E-NE, valea se îngustează considerabil, devine abruptă, formând chei (Cheile Zugrenilor). Rețeaua hidrografica: Comună este traversata de la SV la NE de răul Bistrița care primește aici afluenți cu debite bogate cum sunt Râul Neagră Șarului, Pârâul Arinului, Râul Ortoaia, Râul Rusca I și Răul Rusca ÎI, Râul Osoi, Râul Sunători, Râul Zugreni, Râul Buliceni, Râul Călinești, Râul Arsăneasca, Râul Bolătău, Râul Georghițeni și Răul Colbu. Climă: Climă localității este
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
sec cu intervalul de recurenta de 50 ani și 2 % probabilitatea de depășire anuală și presiunea de referință a vântului, mediata pe 10 min la 10 înălțime este de 0,5 kPa. Secțiunea 3. Rețeaua hidrografica "'a. Cursurile de apă, debite normale, creșteri înregistrate"' Apele de pe cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate în două categorii : Ape de suprafață; Ape subterane. Apele de suprafață includ râurile și pârâurile cu regim de curgere permanentă și cele de curgere temporară. Principalul component al rețelei
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
subterane. Apele de suprafață includ râurile și pârâurile cu regim de curgere permanentă și cele de curgere temporară. Principalul component al rețelei hidrografice de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
locuibilă). Precipitațiile medii ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul 1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul neregulat și torențial al ploilor influențează semnificativ debitul râului Râșca, afluent de gradul I al râului Moldova; râul Râșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu anual de 1,34 m³/sec., și șapte afluenți constitutivi: Râșca Mare, Râșcuța, Moișa, Slatina, Țiganca, Bogdănești și Jărna. Temperatura
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul neregulat și torențial al ploilor influențează semnificativ debitul râului Râșca, afluent de gradul I al râului Moldova; râul Râșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu anual de 1,34 m³/sec., și șapte afluenți constitutivi: Râșca Mare, Râșcuța, Moișa, Slatina, Țiganca, Bogdănești și Jărna. Temperatura aerului este în medie de 7,5 °C/an. Vânturile sunt cele specifice întregului județ Suceava și se datorează
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
istorie, atestată de numeroase monumente, așezarea își găsește originea în vremurile îndepărtate ale preistoriei. Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au stabilit aici, datorită condițiilor favorabile de trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]