51,109 matches
-
farsă. "Capitularea de o clipă" nu mai e o cutezanță înspăimântătoare; nu mai cutează nimeni, basmul a murit. Un poem (la al treilea...) îl descrie pe autor în marginea lucrurilor, pierdut într-o lume asexuată a acuității intelectuale. Iubirea se petrece în minte, iar această minte îndrăgostită e de fapt suflet. Visele îi "ies în cale", iar poetul vede "un loc la care nu ajung", un loc "unde-s ceilalți". Poemul se face din adormire vorbire încetinită către infinit volbura din
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
asta, cum se cuvine, încercând să tratăm cu superficialitate moartea ta: "Mai ai douăzeci de ani și mai bine", Ți-am zis, "dar când crezi că treci pragul cheamă-mă. Am să vin lângă tine oricât ar dura să te petrec". "N-aș crede să fie cum zici", mi-ai răspuns: "Am să dispar într-o noapte în somn". Ce misterios! Ce ingenios! O să te furișezi ca un copil chiulind de la școală cel puțin așa reușesc eu să văd totul în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sine. Poemele au înțelesuri intime, știute numai de poet, ceea ce le face mai puțin accesibile. Volumul are o coerență narativă specială, caracteristică poeților Desperado. Această coerență narativă cere ca tot volumul să fie citit dacă vrem să înțelegem ce se petrece. Antologiile sunt greu de făcut în poezia Desperado, tocmai fiindcă acești poeți construiesc volumul ca pe o istorie. Fiecare poem e un episod. Larkin descoperă și el acest procedeu, prin care narațiunea se strecoară în lirism. Se produce opusul năvălirii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sensibilității tale? PA. Nu am un mesaj ca atare nimic identificabil, doar ceea ce implică experiența lecturii, care diferă desigur de la lector la lector. De pildă, nu știu niciodată cum se va sfârși un roman până ce nu-l închei totul se petrece din instinct, aproape la întâmplare, nu neapărat din voia mea. LV. Cum reacționezi când lectorul interpretează textul și găsește în el ceva ce n-ai pus acolo cu bună știință? Îți plac lecturile răstălmăcitoare? Încerci să le ghidezi? PA. Dacă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de carte. Unele cărți cer multă muncă. Așa ca de pildă biografia lui Shakespeare, despre care v-am vorbit. Sau viața lui Dickens. Și pentru romane e nevoie de pregătire. Pentru Hawksmoor am avut mult de pregătit. Romanele care se petrec total ori parțial în trecut cer multă muncă, lecturi din perioada respectivă (ca să stăpânești limba corect). Alte cărți țâșnesc din peniță fără nicio pregătire, de niciun fel. O astfel de carte a fost The Plato Papers. Dan Leno la fel
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
judecata lor înaltă. Această judecată ar trebui să se desprindă dintr-un rezumat al cărții. Marele critic și nuvelist englez V.S. Pritchett a înțeles acest lucru. Când îi citesc critica, unii cred că nu face decât să descrie ce se petrece în Turgheniev ori Cehov. De fapt avem de-aface cu critică literară strălucită, ba chiar cu aprecieri despre viață. Până unde poate merge criticul cu analiza romanelor mele fără să mă irite? Până unde vrea, fiindcă nu mai citesc critică despre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
el sunt eu. Biografia mi-o dezvălui doar în linii mari, nu-mi place s-o clarific. M-am născut la Teheran, m-au trimis la internat în Anglia (Isle of Wight) când aveam șase ani, iar vacanțele mi le petreceam în case de vacanță pentru copiii din alte țări, ori cu familiile altora. Abia când am împlint treisprezece ani m-am întors prima oară la Teheran în vacanța de vară. Între timp, firește, mi-am uitat limba maternă și am
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îți plac? Cei clari ori cei sofisticați, savanții abordării? Fiindcă prea puțini critici știu îmbina utilul cu plăcutul. MK. Am avut noroc de recenzii bune și sunt extrem de recunoscătoare celor ce își dau osteneala să re-imagineze ceea ce scriu, celor ce petrec un timp gândind la ce fac eu. S-a întâmplat uneori ca unii critici să mă așeze într-un spațiu unde nu mă simt acasă. Etnicitatea, acceptarea sunt chestiuni la ordinea zilei, în fond. Cu cât e o cultură mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unei expoziții a lui Chris Offili, care folosește în pictura lui bălegar de elefant, New Yorkezii s-au unit și l-au pus la punct. New York-ul a ieșit de pe harta capitalelor crimei. Se pare că mai toate crimele se petrec între două și cinci dimineața, când cetățenii cumsecade sunt în patul lor (ceea ce eu nici că făceam când eram adolescentă!) și au legătură cu drogurile ori cu probleme conjugale. De ce să arunci cu o tigaie când poți trage cu pușca
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
origine africană, spre deosebire de Marea Britanie, unde sunt mai mult din Marea Caraibelor), chinezi, egipteni, portoricani și amerindieni. Ce altceva e un New Yorkez dacă nu cineva din altă parte? Însă să nu uităm că e condiția scriitorului să se simtă străin. Petreceam mult timp cu copiii din vecini pe stoop, care e un cuvânt olandez pentru treptele din fața casei. (Și Middagh e un cuvânt olandez: înseamnă "midday" amiază.) LV. Ce însemna viața ta culturală ca adolescentă în New York? Televizor? Teatre? Cinema? ES
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Bucureștiul. Cartierele rezidențiale clădite în veacul al XIX-lea: rondurile și intersecțiile unde se joacă copii și sunt mulți pomi; izul de tei în centru; caldarâmul cu viața lui fetele la plimbare (cu aroganța lor), câinii vagabonzi, chioșcurile totul se petrece afară în stradă. Bisericile. Magda Cârneci mi-a spus odată că motivul pentru care bisericile ortodoxe sunt așa de mici și întunecate ca pântecele matern este că-l întruchipează pe Dumnezeul ortodox, care e acolo în ele, iubește și apără
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să explorez migrarea, depărtarea, comunicarea... S-au amestecat toate la un loc. Dar, spre deosebire de roamn, The Distance Between Us e cel mai greu text pe care l-am scris vreodată. Presupune concentrarea versului liric, accesul mult mai greu la epifanie. Petrec mult timp rescriind, lucru ingrat, și deloc poetic. Dar e important să coordonezi structura ca întreg... LV. Care-ți sunt modelele, dacă ai, și care-ți sunt prietenii? Autorii Desperado fug de clasificări. Ei se vor un curent în sine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nenumărate intimități de lectură, nu mai lungi de trei luni fiecare, cu Roethke, Bishop, Eliot, Hughes. Mai am și acum idile de lectură când descopăr un autor nou, ori mă vrăjește o carte, chiar una cunoscută deja (nu demult am petrecut o lună în Spania citind cele O sută de sonete ale lui Neruda și poemele narative mai lungi de Țvetaeva, ambele în ediții bilingve). Poeții pe care îi recitesc ades sunt Rilke și urmașul lui, Tranströmer; Milosz; Carver; Bonnefoy; Murray
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai nimic despre experiențele tale imediate. Când te-ai născut, ce faci în prezent? Ce ai studiat, ce te-a dus către poezie? Cu ce alte arte mai cochetezi? FS. M-am născut la Londra în 1963 și mi-am petrecut mare parte din copilărie pe coasta de vest a Țării Galilor, la Aberystwyth. Studiile le știi acum: am început cariera și studiile de violonist la 16 ani. La Oxford am ajuns abia la 25 de ani, și eram deja scriitoare. Au
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unde te duce gândul, te supui cerințelor narațiunii. Cartea în carte, de pildă, e un mod de a stabili un dialog dramatic între personajele în viață și cele ce au murit, între trecut și prezent, lucru care nu se poate petrece ca atare, evident. Poate că în Waterland impresia de amestec reflectă ambiția mea de la acea vreme. Era al treilea roman pe care îl scriam, simțeam că e vremea să risc, să experimentez, să mă îndrept către locuri nemaiîncercate. Nu experimentam
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
face lumină în Ever After, lămurește sentimentul pierderii din acel roman, sentimentul despărțirii, dar cred că toate acestea trebuie să fie inerente oricărei narațiuni. Spunem o istorie fiindcă s-a întâmplat ceva. Suntem puși să privim trecutul ceea ce s-a petrecut. Istoriile ne oferă o perspectivă, dar ne inspiră și un sentiment de trecere, de mortalitate. Nu e nimic trist ori deprimant în aceasta, întrucât istoriile, prin esența și forța lor, sunt o pavăză contra vremii, o flacără în întuneric. Istoriile
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
strict ale mele. Nu plec de la premiza că subiectivitatea altora e la fel de idilică. Oricum ar fi, iubesc tangibilul. Ca mai toți poeții, sunt un senzualist. E un compliment că mă vezi "grijuliu". "Grija" aceasta, dacă există, îmi vine din copilăria petrecută alături de o mamă bolnavă, pătimașă, adesea deloc rezonabilă, dar eroică, pe care parcă o aud: "Orice ai simți tu e mai puțin decât am îndurat și mai îndur eu". Sentimentele proprii sunt parcă anesteziate, cad într-un fel de visare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
meu când îmi pun viața în literatură. Am cutreierat locuri, am văzut lucruri, dar înțelesul lor e complex. Lectorul meu ideal e cel care simte complexitatea paradoxul că ceva poate fi neprețuit și totuși ușor de înlocuit a ce se petrece. Mi-ar place ca poezia să intensifice sentimentul unicității locului acestui lector. Aș minți dacă mi-aș idealiza viața. LV. English Words afirmă, " Acum nu pot avea încredere în vorbe". Peste tot pui vorba la îndoială. Cuvântul e înlocuit de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
anul 1453 — căderea Constantinopolului sub otomanii lui Mohamed al II-lea, sau 1492 - 1494 — descoperirea Americii de Cristofor Columb, 1492 fiind și anul izgonirii musulmanilor din Spania din ultimul lor bastion european: Granada. În această mie de ani s-au petrecut evenimente tulburătoare ca năvălirile barbare, marile epidemii, cutremure devastatoare urmate de foamete, dar și instaurarea unei noi credințe, a creștinismului. Amenințarea cu moartea determinată de epidemiile ce au avut loc în primele trei secole, care secerau mii de vieți indiferent
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al Rusiei, căruia i-a arătat circulația din coada unui țipar. Aceasta l-a încântat în așa măsură pe prinț, scrie prietenul și primul biograf al lui Leeuwenhoek, Gerard von Loon, încât în aceste contemplații și în altele el a petrecut nu mai puțin de două ceasuri, iar la plecare i a strâns mâna lui Leeuwenhoek și 1-a asigurat de recunoștința lui pentru că i-a permis să vadă niște creaturi atât de mici. Născut la Delft, în Olanda Unită, pe
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Inocențiu al XII-lea, un papă progresist, i-a propus lui Malpighi să devină medicul său personal. A fost o însărcinare pe care Malpighi a privit-o cu o oarecare neîncredere. El s-a mutat la Roma și și-a petrecut acolo ultimii trei ani din viață. Malpighi le spunea întotdeauna prietenilor că se așteaptă să moară subit, cu cizmele în picioare. Pe 29 noiembrie 1694 și-a găsit sfârșitul în urma unui șoc vagal, iar rămășițele i-au fost duse la
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
mai târziu numele de Școala nopții. O asociere nu prea comodă în Anglia începutului de secol al XVIIlea: o bună parte dintre membrii acestui cerc intelectual ajung mai devreme sau mai tarziu în Turnul Londrei, acuzați de trădare. Lordul magician petrece 17 ani în Turn, Ralegh 10, iar Harriot este și el închis pentru puțin timp, alături de prietenii săi. Prizonieratul în Turnul Londrei nu întrerupe nici experiențele alchimice ale grupului, nici discuțiile științifice, dar îi face pe membrii săi mai recenți
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ceea ce a văzut cu ochii săi: o slabă iluminare verde și tremurătoare pe o bucată de carton acoperit cu un produs chimic fluorescent. El a mai văzut pe ecranul slab luminat și o linie de umbră. Toate acestea s-au petrecut într-o sală riguros obscură, în care pătrunderea oricăror raze de lumină era exclusă. În această sală, un tub Crookes, excitat de descărcările unei bobine de inducție, era acoperit cu ecrane de carton negru, opac pentru lumina cunoscută, chiar cea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
elementele chimice. În urma acestor cercetări a apărut Sistemul Periodic al elementelor care prezenta lista tuturor elementelor aranjate după masele atomice în diferite grupe. Mânat de dorința de a studia și datorită viziunii sale progresive, ultimii ani de viață i-a petrecut ca șef al Biroului pentru Metrologie. Spre sfârșitul vieții a suferit, ca și tatăl său, de cataractă. A murit la 20 ianuarie 1907. Sistemul periodic al elementelor, o moștenire nepieritoare Mendeleev a sesizat că în acea vreme chimia era o
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
putem afirma fără mari rezerve că, cea mai mare parte a vieții și activității noastre se 6 desfășoară în cadre bine organizate, mai mult sau mai puțin conștientizate. Mulți cercetători consideră că omul modern este un om organizațional, deoarece își petrece o mare parte a timpului în organizații (de la cele profesionale până la cele politice). Aceasta se petrece încă din timpul copilăriei, când individul este cuprins în organizații preșcolare și școlare, apoi în viața adultă face parte din organizații profesionale, economice, politice
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]