51,663 matches
-
este de aproape 1.700 km. Relieful variază între suprafețe mari de pustiu, stepă, savană, păduri tropicale și masive muntoase. Teritoriul Sudanului este situat pe unul dintre cele mai stabile platouri din lume, unde se pot distinge câteva grupe de roci. În nord-vest și pe alocuri în centrul țării se găsesc regiuni nisipoase nubiene. În nord, rocile sedimentare sunt bogate în zăcăminte de ipsos și sare gemă. În câteva regiuni din sud-vest se găsesc și depuneri aluvionale, cât și roci de
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
tropicale și masive muntoase. Teritoriul Sudanului este situat pe unul dintre cele mai stabile platouri din lume, unde se pot distinge câteva grupe de roci. În nord-vest și pe alocuri în centrul țării se găsesc regiuni nisipoase nubiene. În nord, rocile sedimentare sunt bogate în zăcăminte de ipsos și sare gemă. În câteva regiuni din sud-vest se găsesc și depuneri aluvionale, cât și roci de origine mai recentă, care însă sunt prea puțin răspândite. În ansablu, Republica Sudan se prezintă ca
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
de roci. În nord-vest și pe alocuri în centrul țării se găsesc regiuni nisipoase nubiene. În nord, rocile sedimentare sunt bogate în zăcăminte de ipsos și sare gemă. În câteva regiuni din sud-vest se găsesc și depuneri aluvionale, cât și roci de origine mai recentă, care însă sunt prea puțin răspândite. În ansablu, Republica Sudan se prezintă ca un platou imens, cu altitudini între 500 și 1000 m deasupra nivelului mării. În est, Sudanul este păzit de Munții Marii Roșii și
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
betonul imprimat) este un material de construcție compozit, obținut printr-o tehnologie specială, care conține agregate, ciment, coloranți, aditivi, fibre elastice și apă, fiind pus în operă prin imprimare cu ajutorul unor matrițe care copiază aspectul și forma pietrelor naturale, a rocilor minerale, a cărămizii, sau chiar a lemnului. Betonul amprentat are în compoziția sa fibre elastice pentru protecție împotriva fisurilor majore și aditivi pentru mărirea rezistenței la ciclurile îngheț-dezgheț. Culoarea dorită este obținută cu ajutorul unui colorant special. Stratul colorat realizat în
Beton amprentat () [Corola-website/Science/312279_a_313608]
-
concentrații naturale de substanțe minerale utile în scoarță terestră, a căror calitate și cantitate permite extragerea lor rentabilă pentru a fi folosite în economia mondială. Zăcămintele se pot localiza sub formă de straturi, lentile, filoane, cuiburi sau corpuri neregulate în roci, diferite după proveniență și vârsta. Zăcămintele formate odată cu rocile în care sunt include sunt numite "singenetice" (de exemplu, straturile de cărbuni, de bauxite, sare gema, localizate în roci sedimentare), iar cele ce iau naștere după formarea rocilor în care sunt
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
a căror calitate și cantitate permite extragerea lor rentabilă pentru a fi folosite în economia mondială. Zăcămintele se pot localiza sub formă de straturi, lentile, filoane, cuiburi sau corpuri neregulate în roci, diferite după proveniență și vârsta. Zăcămintele formate odată cu rocile în care sunt include sunt numite "singenetice" (de exemplu, straturile de cărbuni, de bauxite, sare gema, localizate în roci sedimentare), iar cele ce iau naștere după formarea rocilor în care sunt cuprinse sunt numite "epigenetice" (de exemplu, zăcămintele filoniene de
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
localiza sub formă de straturi, lentile, filoane, cuiburi sau corpuri neregulate în roci, diferite după proveniență și vârsta. Zăcămintele formate odată cu rocile în care sunt include sunt numite "singenetice" (de exemplu, straturile de cărbuni, de bauxite, sare gema, localizate în roci sedimentare), iar cele ce iau naștere după formarea rocilor în care sunt cuprinse sunt numite "epigenetice" (de exemplu, zăcămintele filoniene de plumb, zinc). Zăcămintele se clasifică după principiul genetic, morfologic sau mineralogic-tehnologic (după compoziția chimică a zăcămintelor și utilizarea lor
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
corpuri neregulate în roci, diferite după proveniență și vârsta. Zăcămintele formate odată cu rocile în care sunt include sunt numite "singenetice" (de exemplu, straturile de cărbuni, de bauxite, sare gema, localizate în roci sedimentare), iar cele ce iau naștere după formarea rocilor în care sunt cuprinse sunt numite "epigenetice" (de exemplu, zăcămintele filoniene de plumb, zinc). Zăcămintele se clasifică după principiul genetic, morfologic sau mineralogic-tehnologic (după compoziția chimică a zăcămintelor și utilizarea lor în industrie). Cea mai utilizată este clasificarea genetică, conform
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
din scoarță terestră datorită acțiunii agenților modificatori ai atmosferei, hidrosferei și biosferei. Zăcămintele sedimentogene se împart în zăcăminte "de alterare", "aluvionare" și "sedimentare". Zăcămintele de alterare se formează în scoarță de alterație a Pământului prin concentrarea produselor de alterare a rocilor sau a zăcămintelor preexistențe. Ele pot fi: Zăcămintele aluvionare iau naștere în urmă concentrării produselor de dezagregareale rocilor sau ale zăcămintelor primare, În ele se pot concentra, în special, mineralele cu greutate specifică mare, rezistente la acțiunea chimică și fizica
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
de alterare", "aluvionare" și "sedimentare". Zăcămintele de alterare se formează în scoarță de alterație a Pământului prin concentrarea produselor de alterare a rocilor sau a zăcămintelor preexistențe. Ele pot fi: Zăcămintele aluvionare iau naștere în urmă concentrării produselor de dezagregareale rocilor sau ale zăcămintelor primare, În ele se pot concentra, în special, mineralele cu greutate specifică mare, rezistente la acțiunea chimică și fizica, de exemplu aur, platina, diamant, granat, topaz, zirconiu, monazit sau corindon. Zăcămintele sedimentare se formează prin acumularea în
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
pot concentra, în special, mineralele cu greutate specifică mare, rezistente la acțiunea chimică și fizica, de exemplu aur, platina, diamant, granat, topaz, zirconiu, monazit sau corindon. Zăcămintele sedimentare se formează prin acumularea în bazinele acvatice a produselor de alterare a rocilor și a zăcămintelor preexistențe și prin precipitarea chimică sau biochimica a sedimentelor din soluții apoase. După natură proceselor de concentrare a substanțelor minerale utile se deosebesc zăcăminte: Zăcămintele magmatogene se formează datorită acțiunii proceselor magmatice din scoarță terestră sub influența
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
proceselor de concentrare a substanțelor minerale utile se deosebesc zăcăminte: Zăcămintele magmatogene se formează datorită acțiunii proceselor magmatice din scoarță terestră sub influența energiei interne a Pământului. Din acest grup fac parte zăcămintele: Zăcămintele metamorfogene rezultă prin transformarea intensă a rocilor și a zăcămintelor preexistențe la adâncimi mari în scoarță terestră, datorită presiunii și temperaturii înalte. De exemplu, zăcămintele de limonit de origine sedimentara se transformă, după metamorfozare, în zăcăminte de magnetit sau hematit, hidroxizii de mangan (psilomelan, manganit) se transformă
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
temperaturii înalte. De exemplu, zăcămintele de limonit de origine sedimentara se transformă, după metamorfozare, în zăcăminte de magnetit sau hematit, hidroxizii de mangan (psilomelan, manganit) se transformă în oxizi anhidri de mangan (braunit, hausmanit), bauxitele în corindon, calcarele în marmură, rocile silicioase în jaspuri, unele substanțe organice în grafit etc. După anul 1921, activitatea în toate sectoarele industriei petroliere românești a luat avânt. Șase ani i-au trebuit României postbelice, pentru că de abia în anul 1924 să depășească nivelul antebelic al
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
pante puțin abrupte și văi înguste, acoperite cu vegetație alpină, care se intercalează cu defileele muntoase, grămezi de pietre și grohotișuri. Culmile, unde de obicei sunt văzuți leoparzii zăpezilor, se diferențiază prin pante foarte abrupte, defilee adânci și aflorimente de roci. Leoparzii zăpezilor pot să apară, de asemenea, în zonele mult mai drepte, unde tufișurile și grohotișurile le asigură un adăpost pentru a se odihni. Leoparzii zăpezilor sunt cu mult mai mulți mai sus de pădure, dar se pot întâlni și
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
Acesta îi conferă proprietăți particulare cum ar fi exercitarea unei forțe de atracție asupra unui material feromagnetic. Grecii au descoperit, în antichitate, aproape de orașul Magnezia din Asia Mică, o piatră care are proprietatea de a atrage bucățile de fier. Această rocă este formată dintr-un minereu numit magnetit. Magneții pot fi de două categorii: magneți naturali (de exemplu orice bucată de magnetit este un magnet natural) și magneți artificiali (obținuți, de exemplu, prin frecarea unor bucăți de fier cu un magnet
Magnet () [Corola-website/Science/311668_a_312997]
-
a găsit un teren prielnic în formațiunile argilo-nisipoase, iar ca o consecință a acestui fapt suprafața lor a început să coboare, astfel s-au schițat unele forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare ale câmpiei. Predominarea unor roci argilo-nisipoase, mai puțin rezistente la acțiunea factorilor denundației față de cele din regiunile înconjurătoare, explică alitudinea mai joasă a acestui teritoriu. Un rol important în formarea reliefului îl reprezintă rețelele hidrografice G. M Murgoci (1925) presupunea că Prutul, Jijia poate chiar
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
mai mari orașe de pe întinderea sa sunt Kranj, Tržic, Škofja Loka, Kamnik și Domžale. Notranjska Aflată în partea sud-vestică a țării, Notranjska este cunoscută pentru numeroasele sale peșteri. Cele mai multe dintre acestea sunt situate în podișul Karst. În structura sa intră rocile calcaroase, iar platourile ajung până la altitudinea de 1700 m, formând un peisaj cu relief diferențiat, de depresiuni închise, doline și polii, în care apa se infiltrează creând imense rețele de apă subterană. De-a lungul timpului, sub acțiunea apelor au
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
Pivka și Crna Peștera Pivka este mai greu accesibilă, însă aspectul său este mult mai natural decât cel al Crnei. Peretele scobit conduc către adâncul peșterii, care este străbătut de râuri. Spațiul se închide, însă apa își continuă cursul sub roci. Scafandrii au cercetat 400 m din tunelurile inundate, dar cei 2 km care despart peșterile Crna și Pivka de Peștera Planiska nu au fost încă explorați. Peștera Neagră este surprinzătoare nu numai datorită pereților negri, ci și datorită etajării acesteia
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
doilea Război Mondial este folosit pe scară mult mai mare. Trebuie să amintim folosirea de către americani în luptele cu japonezii în insulele din Oceanul Pacific. Acestă decizie a fost luată pentru că forțele nipone se ascundeau in grote și galerii escavate în rocă foarte dificil de învins cu arme clasice. Posterior și în timpul războiului din Vietnam, americanii au folosit din plin aruncătoarele de flăcări ca metodă eficientă de luptă împotriva tunelelor Vietcong și distrugerea micilor așezări care sprijineau rezistența. Există lansatoare de foc
Aruncător de flăcări () [Corola-website/Science/311202_a_312531]
-
comportament denumit antiferomagnetism, opus ferimagnetismului. La temperaturi mai înalte decât o anumită limită (temperatura Néel) acest comportament încetează. Néel a arătat în 1947 că materialele pot prezenta și ferimagnetism. Néel a dat și o explicație pentru magnetismul slab al anumitor roci, făcând posibil studiul istoriei câmpului magnetic terestru.
Louis Eugène Félix Néel () [Corola-website/Science/311204_a_312533]
-
în urma căreia reacționează rapid, se descompune brusc și violent cu dezvoltare puternică de căldură, lumină și gaze, provocând o creștere mare a presiunii în mediul său ambiant. Brizanța explozivilor reprezintă capacitatea explozivilor de a fragmenta, sfărâma sau distruge substanțe minerale, roci, construcții din beton sau din metal etc. Cu cât brizanța unui exploziv este mai mare cu atât gradul de sfărâmare este mai mare. Brizanța explozivilor depinde de anumiți factori cum ar fi energia potențială a explozivilor datorată presiunii gazelor de
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
transformare explozivă este deflagrația declanșată prin intermediul unui impuls de natură termică (flacără, scânteie). Principala caracteristică a acestor explozivi o constituie viteza mică a procesului de transformare explozivă. Din acest motiv, acești explozivi sunt întrebuințați la executarea lucrărilor de dislocare a rocilor în bucăți mari. Pulberile eterogene sunt întrebuințate la fabricarea mijloacelor de amorsare ca fitilul Bickford, capsele de aprindere și capsele detonante. În funcție de utilizarea pe care o au, explozivii pot fi de mai multe tipuri și anume: explozivi militari, explozivi industriali
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
aceea, la aprecierea debitului de apă sau petrol al unei conducte sau sonde închise trebuie făcută o deosebire între "debitul stabilizat" și cel "nestabilizat". Debitul unui gaz se exprimă, de obicei, în Nm³/ h. Debitul apelor subterane depinde de permeabilitatea rocilor, de grosimea stratului acvifer, de mărimea și forma bazinului hidrografic și de condițiile de alimentare, drenare sau exploatare a acestuia. Variațiile debitului depind de relief, de factorii climatici, cât și de cei antropogeni. Cursurile de apă se caracterizează prin "debite
Debit volumic de curgere () [Corola-website/Science/311273_a_312602]
-
și petrolul. Ei acoperă aproape 80 % din consumul de energie. Ca să producă energie, combustibilii fosili trebuie să ardă, aceștia sunt clasificați ca "epuizabili", pentru că rezervele existente se consumă mai repede decât se produc altele noi. Cărbunele e un tip de "rocă sedimentară" formată din resturi de plante. Acumularea sa a început, probabil, acum 425 milioane ani, când au apărut plantele, dar majoritatea zăcămintelor s-au format în Carbonifer. Copacii în descompunere din zonele mlăștinoase au format turbării. Turba s-a scufundat
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
râul Rance, în Franța, care produce majoritatea energiei consumate în Bretania și alte câteva regiuni. Mai există și alte uzine experimentale în Canada, Rusia și China. Este nevoie de o sursă naturală de căldură, o cameră magmatică, izvoare subterane și roca poroasă prin care să circule aburii și apa. Aburii și apa fierbinte sunt utilizați direct pentru încălzire. Aburii sunt folosiți pentru a genera electricitate. Utilizatorii principali: Islanda, unde peste 45% din energia țării provine din resurse geometrale, SUA, Filipine, Indonezia
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]