51,462 matches
-
monumente și artefacte admirate public, care au primit din partea autorității statului ștampila de „moștenire”. În 1988, la ordinul lui Jack Lang, ministru al Culturii sub Mitterrand, lista elementelor oficial protejate din celebrul patrimoine culturel francez (limitată până atunci la moșteniri stil UNESCO, precum apeductul Pont du Gard de lângă NÎmes sau fortificațiile lui Filip cel Viteaz de la Aigues-Mortes) a fost extinsă spectaculos. Abordarea lui Jack Lang și a succesorilor lui poate fi sintetizată Într-o singură observație: printre noile „valori de patrimoniu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la alta: constantele programului, de la un capăt la altul al continentului, erau comediile și filmele străine, „reality show-urile”, jocurile și concursurile. Diferea doar traducerea emisiunilor importate: dublate (În Italia), subtitrate sau difuzate În original (În statele mici sau multilingve). Stilul de prezentare - la jurnalele de știri, de exemplu - era remarcabil de similar, copiind În multe cazuri modelul știrilor locale din America 3. Totuși, televiziunea rămânea un mijloc de comunicare tipic național și chiar limitat. Televiziunea italiană era inconfundabil italiană: de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sumar. În Austria Învecinată, o profundă seriozitate morală inspira talk-show-urile locale; restul programelor erau practic monopolizate de Germania. În Elveția (ca și În Belgia), fiecare regiune avea propriile canale de televiziune, folosind limbi diferite, relatând evenimente diferite și operând În stiluri complet opuse. BBC, cum observau amar criticii, abandonase estetica și idealurile sale mai vechi de arbitru moral și pedagog benevol al națiunii, În efortul de a rivaliza cu posturile comerciale. Dar, deși devenise un post de popularizare (sau poate tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
emisiunile despre destinațiile turistice, și nu numai de pe canalele europene se „globalizaseră” de mult, Îndreptându-și atenția spre zări mai Îndepărtate, În timp ce restul Europei zăcea În uitare: un teritoriu presupus familiar, În realitate necunoscut. Spectacolele publice importante (funeraliile publice În stil imperial din Franța; căsătoriile și decesele din familia regală În Marea Britanie, Belgia, Spania și Norvegia; reînhumările, comemorările și scuzele prezidențiale din varii țări foste comuniste) erau evenimente strict locale, transmise pe toate posturile pentru publicul autohton, dar urmărite În alte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
furtună de proteste, așa cum pățise și un guvern gaullist cu zece ani În urmă, când a propus În Franța reforme similare. Încă din anii ’80 existaseră diverse tentative de a reconcilia termenii alternativei: solidaritate socială europeană sau flexibilitate economică În stil american. Economiști și Întreprinzători mai tineri, cu stagii În companii sau școli economice americane și frustrați de inflexibilitatea mediului european de afaceri, i-au convins pe politicieni că este necesar să simplifice procedurile și să Încurajeze competiția. În Franța, această
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
238-256; schimbări politice (În anii ’60) 362-388; schimbări politice (În anii ’70) 445-462; schimbări violente 427; sindicate 308-309; sisteme sociale 81; sistemul universitar 364; stabilitatea politică 226; stagflația 420; Statele Unite 22; statistici ale emigrării 675; statistici postbelice ale populației 306-307; stilul comercial 355-356; șomajul 308, 376; tratamentul celor angajați În servicii și profesii liberale 376-377; tratamentul muncitorilor 376, 381 „Europa Liberă” 211-212, 295, 320, 399, 573 Europa mediteraneană; Programele Mediteraneene Integrate 484; tranziția democratică 463-482; vezi și Grecia, Portugalia, Spania Eurosport
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
720; finanțarea 80-81, 83; Încercările de modificare 721-722; liberalizarea economică 491-512; modelul social european 721; presupuneri incorecte 492; rolul În reducerea dificultăților din perioada recesiunii (1970) 423; scandinav 340-343; distincția Între Î scandinav și Europa continentală 340; sprijin pentru 83; stilul de viață 79-80; sustenabilitatea 491-492; vezi și social-democrați „state-doică” 346, 357 Statele Unite; acceptarea persoanelor strămutate 43-44; acțiuni care au condus la Războiul Rece 129-150; acțiuni În Bosnia 618-619, 623; atacul terorist din 11 septembrie 716, 724; atenția acordată Germanei 109
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
n-au pierit Când pivnița plină va fi la cules Sub tălpile voastre o să clocotească Căci glia noastră nu de robi ne-a ales Și-Alsacia noastră o să vă gonească. Aceiași autori, Villemer și Delormel, au scris un cântec în același stil, intitulat Privighetoarea și Germanul, în care o privighetoare spune astfel, în penultimul cuplet: Bismarck a spus: "Bravi fii germani, Nepoții așteaptă s-ocupăm Și Burgundia dar și Champagne Vin alb și roșu să-nhățăm Destul cu berea de Bavière Din
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
apărută în 1983. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău), „România literară”, „Făclia” (Cluj-Napoca), „Sălajul”, „Piața literară”, „Datina” (Constanța) ș.a. În stil eseistic, chiar de popularizare, folosind însă cu rigoare izvoarele, V. alcătuiește câteva biografii ale unor personalități. Începutul îl face cu o contribuție privitoare la rolul lui Onisifor Ghibu în reorganizarea învățământului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
calitatea textelor deseori surprinzătoare. Apar aici versuri, proză, eseuri, cronici și recenzii, studii istorice și sociologice, o bună publicistică pe teme de actualitate, aforisme, traduceri. Poezia, extrem de abundentă în fiecare număr, este ilustrată de o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al. Negură, Barbu Pompiliu, Marcel Olinescu, Ion Th. Ilea, Nicolae Jianu, I.V. Racea, aici debutând, elev încă, Paul Everac. Se distinge, sporadic, prezența lui Aron Cotruș (cu poemele Horia, dormi liniștit!...și Alba Iulie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
Don Paludu, Farmazon, Menelic, Coco, Ghiță Delagambrinus, Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut în umbra marelui Caragiale” (Perpessicius), R. se face repede cunoscut și apreciat pentru verva umoristică și pentru ușurința cu care versifică în cele mai diverse stiluri, parodiind deseori opere cunoscute. Fabulele sale mizează în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună, dreaptă și sănătoasă a poporului”. Urmându-și programul, G.s. publică versuri, proză, articole privind lumea satului, scrise într-un stil adecvat, accesibil. În ce privește poezia, în afara reproducerii unui text de Ion Pillat (Ilie Baciu), nu se pot înregistra alți autori însemnați. Dacă proza este, de asemenea, slab reprezentată prin tipărirea (sau reluarea) unor schițe și povestiri ale lui Al. Cazaban, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
al predestinării devine un topos al liricii sale. Debutul cu Primii fulgi se află sub semnul temerității: poetul sfidează canoanele încetățenite recurgând la versul liber, care la acea oră stârnea rezerve. Omul își reazemă „fruntea de umărul soarelui” (figură de stil frecventată în epocă), iar ființa lui își resensibilizează raporturile cu cosmosul. V. promovează chiar de la început o poetică novatoare, dinamică, bazată pe potențarea expresivă a verbului: „Sunt crescut din mămăligă / și, îmbrăcat / în pantaloni și pantofi, / Ca pe o jumară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
educative utilizate de părinți. Spre exemplu, părinții aparținând claselor sociale superioare și mijlocii valorizează reușita școlară, ca mijloc de ascensiune socială, în timp ce, părinții aparținând claselor populare transmit un ,,sindrom al eșeculuiˮ, educația lor fiind dominată de pasivism și fatalism. Analizând stilurile educaționale parentale în funcție de manifestările afective ale părinților în relația cu copilul, D. Baumrind Î1971, 1978, 19991) a clasificat părinții în cinci grupe: autoritari subiectivi, permisivi, neglijenți, supraprotectori și autoritari obiectivi. Stilul autoritar subiectiv combină controlul puternic cu nivelul redus al
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
educația lor fiind dominată de pasivism și fatalism. Analizând stilurile educaționale parentale în funcție de manifestările afective ale părinților în relația cu copilul, D. Baumrind Î1971, 1978, 19991) a clasificat părinții în cinci grupe: autoritari subiectivi, permisivi, neglijenți, supraprotectori și autoritari obiectivi. Stilul autoritar subiectiv combină controlul puternic cu nivelul redus al afectivității. Părinții care aparțin acestui stil sunt foarte puțin deschiși informațiilor sau influențelor venite dinspre copii. Rolul parental este văzut ca fiind cel al șefului casei, al creatorului de reguli, care
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
ale părinților în relația cu copilul, D. Baumrind Î1971, 1978, 19991) a clasificat părinții în cinci grupe: autoritari subiectivi, permisivi, neglijenți, supraprotectori și autoritari obiectivi. Stilul autoritar subiectiv combină controlul puternic cu nivelul redus al afectivității. Părinții care aparțin acestui stil sunt foarte puțin deschiși informațiilor sau influențelor venite dinspre copii. Rolul parental este văzut ca fiind cel al șefului casei, al creatorului de reguli, care disciplinează și planifică. Deși pot simți afecțiune pentru copii lor, ea este rar exprimată verbal
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
lucru pentru binele tău. Pe mine mă doare mai mult decât pe tineˮ sau ,,Vei face acest lucru pentru că așa spun euˮ, fiind frecvente. De obicei, părintele este rece și detașat de copil, impunând respectul muncii și al efortului. Astfel, stilul autoritar îl învață pe copil să devină ordonat, disciplinat, respectuos față de cei care îi este frică. De asemenea, se dezvoltă spiritul critic al copilului. Adoptarea acestui stil, atrage după sine numeroase dezavantaje: copilul crescut de părinți autoritari, va învăța foarte
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
este rece și detașat de copil, impunând respectul muncii și al efortului. Astfel, stilul autoritar îl învață pe copil să devină ordonat, disciplinat, respectuos față de cei care îi este frică. De asemenea, se dezvoltă spiritul critic al copilului. Adoptarea acestui stil, atrage după sine numeroase dezavantaje: copilul crescut de părinți autoritari, va învăța foarte greu să fie maleabil, sensibil la dorințele altora, el va fi neiertător cu cei care greșesc. Ei vor fi frecvent lipsiți de inițiativă, de curaj și veșnic
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
învăța foarte greu să fie maleabil, sensibil la dorințele altora, el va fi neiertător cu cei care greșesc. Ei vor fi frecvent lipsiți de inițiativă, de curaj și veșnic nemulțumiți, deoarece se tem în permanență că vor greși. Consecințele acestui stil educațional parental sunt, cel mai adesea, creșterea ostilității, stima de sine redusă și împiedicarea dezvoltării competenței sociale a copilului. El se conformează deciziilor parentale de teama consecințelor și nu urmare a unei decizii morale bine gândite. Permisivitatea este opusul stilului
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
stil educațional parental sunt, cel mai adesea, creșterea ostilității, stima de sine redusă și împiedicarea dezvoltării competenței sociale a copilului. El se conformează deciziilor parentale de teama consecințelor și nu urmare a unei decizii morale bine gândite. Permisivitatea este opusul stilului autoritar subiectiv, ea combinând un grad scăzut de control paretal cu un nivel ridicat al afectivității. Granițele dintre subsistemul paretal și cel al copiilor sunt extrem de permeabile. în această practică educativă, părinții nu constituie o resursă importantă pentru copil, agenți
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
să înțeleagă rolul limitelor, al regulilor și să țină cont de ele atunci când situația o va cere. De aceea, pentru foarte mulți dintre adulți, el poate fi considerat obraznic sau chiar copil problemă. Neglijența parentală este și mai problematică. Acest stil se caracterizează prin utilizarea limitată, în mică măsură, atât a controlului, cât și a afecțiunii. Este cazul părinților centrați pe propriile interese, care ,,fugˮ de responsabilitățile parentale. Granița dintre subsistemul parental și cel al copilului este destul de permeabilă dar, acest
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
să își învețe copilul în primul rând să fie precaut și rezervat față de tot ceea ce vine din afara familiei. Din păcate, uneori protecția acordată copilului este exagerată, părinții devin veșnic îngrijorați, văd catastrofe și calamități la fiecare colț de stradă. Acest stil parental mai atrage după sine numeroase alte dezavantaje. Atunci când sunt mici, copiii care au părinți exagerat de protectori, pot manifesta tulburări ale somnului și ale regimului alimentar, precum și stări de frică nejustificate. O dată cu trecerea timpului, copilul se simte din ce în ce mai sufocat
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
preferă să se exprime direct, prin acte de răzbunare sau sabotaj. Această strategie educativă favorizează internalizarea problemelor care se pot manifesta într-un mod negativ prin: depresie, suicid, tulburări de alimentație, dificultăți de realizare a autonomiei la vârsta adultă etc. Stilul autoritar obiectiv este cel mai adecvat. El combină, ca și în cazul precedent, un nivel ridicat al controlului cu o puternică afecțiune, dar într-o manieră diferită. Dacă părinții autoritari subiectivi caută să obțină mai ales obediența copiilor, din care
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
direcționeze activitatea copilului dar, nu insistă să obțină obediența doar pentru hatârul lor. Ei utilizează în mod realist restricțiile, explicând copilului care sunt rațiunile ce stau la baza concepției parentale cu privire la controlul ferm. Ca urmare a existenței acestui număr de stiluri parentale, cei doi părinți pot adesea să difere în modul de abordare a copiilor. Unele dezacorduri în legătură cu practicile parentale sunt inevitabile, iar diferențele moderate care apar între cei doi părinți pot fi benefice în procesul construirii unui stil parental unitar
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
număr de stiluri parentale, cei doi părinți pot adesea să difere în modul de abordare a copiilor. Unele dezacorduri în legătură cu practicile parentale sunt inevitabile, iar diferențele moderate care apar între cei doi părinți pot fi benefice în procesul construirii unui stil parental unitar și eficient. Dar, dacă unul din părinți înclină, spre stilul autoritar, iar celălat spre stilul permisiv, dacă atunci când unul îi interzice copilului să mai deschidă televizorul sau computerul a doua zi, iar celălalt îi va permite să facă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]