50,814 matches
-
de Jurnalism și Științe ale Comunicării. Domeniile sale de cercetare au fost cu precădere istoria cărții, a scrisului precum și istoria națională. Pasiunea pentru necunoscutele istoriei și pentru bibliografie l-au determinat pe dl. Ion Madan să editeze mai multe monografii bibliografice, printre care "Dimitrie Cantemir" (1973), "Cartea Moldovei Sovietice" (1975) ș.a. Cercetarea evenimentelor istorice din orice epoca impune neapărat utilizarea surselor bibliografice ale acelei epoci care reflectă schimbarea și dinamica dezvoltării societății, a tuturor domeniilor de activitate - economic, cultural, politic. A
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
Pasiunea pentru necunoscutele istoriei și pentru bibliografie l-au determinat pe dl. Ion Madan să editeze mai multe monografii bibliografice, printre care "Dimitrie Cantemir" (1973), "Cartea Moldovei Sovietice" (1975) ș.a. Cercetarea evenimentelor istorice din orice epoca impune neapărat utilizarea surselor bibliografice ale acelei epoci care reflectă schimbarea și dinamica dezvoltării societății, a tuturor domeniilor de activitate - economic, cultural, politic. A fost autorul unui ciclu de lucrări bibliografice care prin conținutul său au reflectat dinamică dezvoltării diverselor domenii de activitate ale societății
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
Moldovei Sovietice" (1975) ș.a. Cercetarea evenimentelor istorice din orice epoca impune neapărat utilizarea surselor bibliografice ale acelei epoci care reflectă schimbarea și dinamica dezvoltării societății, a tuturor domeniilor de activitate - economic, cultural, politic. A fost autorul unui ciclu de lucrări bibliografice care prin conținutul său au reflectat dinamică dezvoltării diverselor domenii de activitate ale societății. În activitatea științifică s-a ghidat după un motto, potrivit căruia bibliografia este una din „negațiile uitării trecutului, care imortalizează eșecurile și reușitele unei națiuni, realizările
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
este una din „negațiile uitării trecutului, care imortalizează eșecurile și reușitele unei națiuni, realizările savanților și oamenilor de cultură”. Începând cu 1996, lansează câteva bibliografii retrospective fundamentale "Cercetările în domeniul științelor umanistice la Universitatea de Stat din Moldova (1974-1995). Contribuții bibliografice" (1996); "Cercetările în domeniul științelor chimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998). Contribuții bibliografice" (1998); "Cercetările în domeniul științelor biologice și agrochimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998). Contribuții bibliografice" (1998). În aceste volume și-au găsit reflectare
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
și oamenilor de cultură”. Începând cu 1996, lansează câteva bibliografii retrospective fundamentale "Cercetările în domeniul științelor umanistice la Universitatea de Stat din Moldova (1974-1995). Contribuții bibliografice" (1996); "Cercetările în domeniul științelor chimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998). Contribuții bibliografice" (1998); "Cercetările în domeniul științelor biologice și agrochimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998). Contribuții bibliografice" (1998). În aceste volume și-au găsit reflectare publicațiile științifice și didactice ale savanților moldoveni care au activat și continuă să activeze la
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
la Universitatea de Stat din Moldova (1974-1995). Contribuții bibliografice" (1996); "Cercetările în domeniul științelor chimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998). Contribuții bibliografice" (1998); "Cercetările în domeniul științelor biologice și agrochimice la Universitatea de Stat din Moldova (1946-1998). Contribuții bibliografice" (1998). În aceste volume și-au găsit reflectare publicațiile științifice și didactice ale savanților moldoveni care au activat și continuă să activeze la Universitatea de Stată din Moldova; ele reflectă direcțiile de cercetare care s-au efectuat și principalele rezultate
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
și didactice ale savanților moldoveni care au activat și continuă să activeze la Universitatea de Stată din Moldova; ele reflectă direcțiile de cercetare care s-au efectuat și principalele rezultate obținute. O altă bibliografie monografica "Istorie. Arheologie. Etnografie (1981-2001). Contribuții bibliografice" a fost consacrată bibliografiei istorice basarabene care reflectă cercetărilor istorice privitoare la spațiul dintre Prut și Nistru. Interesul profesional privind evoluția științifică a profesorilor din Republică Moldova s-a exprimat în elaborarea unui șir de biobibliografii, contribuind astfel și la
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
de Științe a Republicii Moldova, editată de Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan‖ a AȘM în format electronic. Bibliografia include publicații științifice (monografii, culegeri de lucrări, articole) și materiale despre viața și activitatea academicianului Vsevolod Moscalenco în limba romană, engleză, rusă. Descrierile bibliografice respectă standardele in vigoare și sunt prezentate în ordinea cronologică a anului de apariție, în cadrul anului în ordine alfabetică. Articolele din revistele ruse, traduse în limba engleză, sunt marcate cu semnul Asterisk (*). Limitele cronologice ale documentelor incluse în lucrare cuprind
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
Achievement "(Fifteenth Edition, 1990), dicționare apărute sub patronajul "International Biographical Center "(Cambridge) • Dicționarul Scriitorilor Români (R-Z), Ed. "Albatros", 2002 • Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar bio-bibliografic, vol. III (P-Z), Ed. Paralela 45, 2001 • Scriitori și lingviști timișoreni, Dicționar bibliografic, Ed. Marineasa, 2000 • Dicționarul Personalităților din Banat, 1996 • Dicționarul Personalităților din Bucovina, 1993 Între coordonatele ecriturii lui Adrian Dinu Rachieru - semnalate de criticul / stilisticianul Crișu Dascălu - se evidențiază: «nesaț(ul) informativ, supus însă unei cenzuri delimitatoare, capacitate de sinteză, cu
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Albe. Cu privire la datarea Bisericii Albe din Baia există și alte opinii ale specialiștilor. Într-un articol din 1973, Rada Teodoru data biserica din secolul al XVII-lea. Istoricul de artă Nicolae Stoicescu confirmă existența acestor opinii în lucrarea sa ""Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova"" (1974). Biserica a suferit, probabil, pe parcursul timpului numeroase transformări. Ca urmare a trecerii timpului și a situării sale în mijlocul câmpului, biserica a început să se ruineze. La mijlocul secolului al XIX-lea, proprietara moșiei
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
modernizat, frigider și conexiune la Internet. Cele 2 cantine au o capacitate de 230 persoane/serie. Rețeaua de biblioteci a Universității „Lucian Blaga” Sibiu este formată din Biblioteca Centrală Universitară și încă 12 biblioteci filiale. Biblioteca Centrală Universitară oferă informații bibliografice și referințe științifice, acces la Internet și pune la dispoziția utilizatorilor publicații seriale și periodice și un fond de carte de peste 600.000 de unități documentare, reprezentând 320.620 de titluri care constituie catalogul informatizat. Centrele Culturale (Centrul de Limbi
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
639-1), cu trei litere (ISO 639-2, ISO 639-3 și ISO 639-5), iar a cincea și a șasea parte (ISO 639-4 și ISO 639-6) sunt în ultima fază de dezvoltare (iunie 2008). Codurile definite de ISO 639 sunt utilizate pentru scopuri bibliografice în medii de calcul și internet, unde reprezintă un element-cheie al datelor de localizare. Codurile deasemenea sunt utilizate în diverse aplicații, cum ar fi URL-uri de pe Wikipedia pentru edițiile sale de limbi diferite. Codurile de limbă includ limbile naturale
ISO 639 () [Corola-website/Science/308884_a_310213]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Mențiunile bibliografice datează biserica din anul 1547 și este foarte probabil ca și în realitate aceasta să fi fost ridicată cel mai târziu în veacul al 17-lea. O inscripție din 1783 consemnează șindrilirea ei. Legat de acest eveniment tradiția reține că
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
codul LMI: SJ-II-m-B-05037. Din inscriptia de ridicare a bisericii de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Chichisa, se mai poate citi doar atât: Această sfântă biserică o au făcut Donca Dumitru ..." Citat anterior, anul 1739 este amintit în lucrări bibliografice. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată. Pereții, alcătuiți din cinci bârne, au măsurat inițial 9,10/3,90 m, însă în secolul al XVIII-lea au fost măriți prin adăugarea unui alt pronaos, cel vechi fiind înglobat naosului. Probabil
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
se afla în localitatea Chendrea din comuna Bălan, județul Sălaj a fost edificată cel mai probabil înainte de anul 1733, când în conscripția lui Inocențiu Micu-Klein comunitatea din Chendrea era amintită cu aproximativ 150 suflete, biserică și casă parohială. Unele surse bibliografice susțin faptul că vechea biserică de lemn avea hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" în timp ce Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla pe anul 1947 atribuie bisericii hramul "Buna Vestire". Schița monografică a Sălajului, editată la începutul secolului XX ne oferă informații
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
acesteia, noua constituție precizează statutul oficial al limbii muntenegrene. În 2008, Ministerul Învățământului și Științei anunță că din anul 2009, manualele școlare vor fi editate în limba muntenegreană. În iulie 2009 apare documentul care fixează și oficializează ortografia (vezi Surse bibliografice). În august 2010, guvernul aprobă gramatică oficială a limbii muntenegrene, iar volumul care o cuprinde apare la 4 septembrie (vezi Surse bibliografice). În aprilie 2016 apare volumul I al primului dicționar al limbii muntenegrene, editat de Academia Muntenegreană de Stiinte
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
vor fi editate în limba muntenegreană. În iulie 2009 apare documentul care fixează și oficializează ortografia (vezi Surse bibliografice). În august 2010, guvernul aprobă gramatică oficială a limbii muntenegrene, iar volumul care o cuprinde apare la 4 septembrie (vezi Surse bibliografice). În aprilie 2016 apare volumul I al primului dicționar al limbii muntenegrene, editat de Academia Muntenegreană de Stiinte și Arte, care provoacă indignare. Pe de o parte, lingviști, autori ai primelor lucrări normative, cele ale ortografiei și gramaticii, de exemplu
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
Chilcic a devenit proprietar al moșiei Sadâc peste o sută de ani. Astfel, anul nu poate fi acceptat deoarece lipsește sursa documentară. Potrivit constatării eronate a lui Vladimir Nicu în lucrarea sa "Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Îndreptar bibliografic, vol.II" (Chișinău, 1991) Sadâcul este „atestat în anul 1672”. Din îndreptarul bibliogrfaic a lui V.Nicu evidențiem sursa- "Cronici turcești privind țările române. Extrase, vol.II", Volum întocmit de Mihail Guboglu(Chișinău, 1974) ce a stat la baza acestei
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
apare odată cu certificarea actului, ci că aceasta este doar o constatare a faptului că, pe atunci, satul exista deja, iar utilizarea formulei „după hotarul, vechiu, pe unde din veac au folosit" dovedește o situație anterioară emiterii hrisovului domnesc. În edițiile bibliografice întemeierea satului Susleni este cronologizată astfel: „"Atestat documentar în anul 1447"” - Dicționar statistic al Republicii Moldova „"Atestat la 18 martie 1494 cu denumirea Chiuleni"” - Vladimir Nicu, Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi; Dicționar enciclopedic moldovenesc. „"Menționat documentar în 1587"” - Enciclopedia
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
apărut în documente prin secolul XVII. De fapt este vorba de contopirea a două localități situate nu departe una de alta. Primii boieri au apărut pe acest meleag încă până la încoronarea lui Ștefan cel Mare. Cercetatorul Vladimir Nicu, autorul îndrumarului bibliografic în două volume «Localitațile Moldovei în documente și cărți vechi », scrie despre Chișcăreni: «Sat vechi, apărut pe moșie boierească cu o denumire și mai veche: Zimbraoani și Chișcani. La 6 martie 1560 Alexandru Voievod, domnul Moldovei, întărește proprietatea lui Frimu
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
de cultură, care a fost construită în 1982. Ea are 2 etaje. La primul etaj sînt mai multe săli: sală de cinematograf, sală pentru concerte, discotecă. La etajul 2 se află biblioteca satului. Biblioteca este dotată cu o bogată culegere bibliografică, literatură artistică precum și științifică. Populația satului, precum și elevii școlii, împrumută foarte des cărțile de la bibliotecă. De asemenea Alcedarul dispune și de o grădiniță de copii reorganizată în anul 1989 în clădirea fostei școli. În prezent grădinița activează în localul școlii
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
în revista "Nord Literar", 2011 Valeriu Valegvi, un poet sedus de nostalgie, cronică publicată de Maria Bologa în revista "Banat", 2013 George Achim: Dulcețuri din fructe târzii de pădure, cronică publicată de Constantin Buiciuc în revista "Banat", 2012 Utopia/distopia bibliografică, cronică publicată de Alexandra Olivotto în revista "România Literară", 2002 Criticul, ca și poetul, cronică publicată de Daniela Petroșel în revista "Convorbiri Literare", 2010 Aria lecturilor esențiale, cronică publicată de Florea Miu în revista "Ramuri", 2007 Se includ aici interviurile
George Achim () [Corola-website/Science/305336_a_306665]
-
sau Biblia lui Bob, reprezintă cea de-a doua traducere a Sfintei Scripturi tipărită în limba română. Cuprinzând traducerea Vechiului Testament și a Noului Testament în limba română, cartea are formatul in-folio (380/390 x 250/260 mm). Potrivit surselor bibliografice consacrate, volumul are 10 file nenumerotate + 894 + 246 pagini. Paginația reală, ținând cont de greșelile de numerotare, este de fapt următoarea: 7 file nenumerotate + 894 p. + 250 p. + 3 file nenumerotate în final. Filele liminare conțin o prefață a traducătorului
Biblia de la Blaj () [Corola-website/Science/313012_a_314341]
-
și cea”, una din cele cinci compoziții ale sale pe versuri de Șt. O. Iosif. Revista nu publică și alte texte muzicale, probabil din cauza unor dificultăți de tipărire, dar producția muzicală stă în atenția ei și o prezintă în notele bibliografice (nr. 6, p. 128). Paginile literare întrețin și o serie de rubrici mărunte: „Însemnări”, „Bibliografie”, „Răspunsuri”, „Poșta redacției”, cum fac dealtfel și alte publicații. Cititorii sunt informați în primele două rubrici asupra activității unor colaboratori ai revistei și asupra apariției
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
Următoarea cronologie a activității științifice a lui Albert Einstein prezintă pricipalele etape și temele cele mai importante abordate în domeniul fizicii teoretice în contextul listelor de lucrări prezentate. Etapele activității sunt denumite așa cum apar în majoritatea biografiilor, respectiv în suplimentul bibliografic al lui Paul Arthur Schilpp din Albert Einstein: Philosopher-Scientist, Volume II" ("Albert Einstein:Savant-filozof"). New York: Harper and Brothers Publishers (Harper Torchbook edition), lucrare ce conține calsificarea bibliografică a integralei operei științifice al lui Albert Einstein. Anul 1905 se remarcă prin
Lista publicațiilor științifice ale lui Albert Einstein () [Corola-website/Science/314080_a_315409]