53,076 matches
-
798 m. După ce iese din Mănăstireni se aruncă într-o strâmtoare de munte și după zbateri prometeice deschide niște chei fermecătoare, își creează un culoar spectaculos, un defileu cu pereți abrupți și impunători prin maiestuozitate. Spre ieșirea din sat primește debitul mai multor văi și pâraie: Valea Podului, Valea Babat, Valea Mare, pâraiele Branului, Găini, Citeri, Custelicului. Rogozului, La Buci, Pârâul de la Borța, Calea lui Nadiș, Brazilor, Piatra Cailor, Pârâul Dos, Branoia.
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
prezintă pe alocuri alunecări de teren în apropierea carierei de gips, unde se află o folie pe direcția S-V spre N-E. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul aparține râului Arieș, ce colectează toate apele din zonă. Acestea au debite variabile în cursul anului, apele freatice aflându-se la adâncime de 1-3 m pe văile largi și de la adâncimi mai mici pe restul văilor. Pe versanți, adâncimea apei freatice este în jur de 10 m. Climatul teritoriului Cheia este caracterizat
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-a produs în mai 1970, când nivelul apelor a atins peste 8 m. Inundații de mai mici proporții se produc anual. Pentru a evita posibile pagube
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
partea de sud-est, pădurea Stejarul desparte Bobohalma de Târnăveni, iar spre sud pădurea Clonțului desparte satul de Dambau. Formă de relief, specifică de altfel întregului ținut, influențează asupra florei și fertilității solului. Singură apă curgătoare, dar și aceasta cu un debit mic, este valea Bobohalmei, care, după ce adună câteva pâraie coborâtoare de pe dealurile din jur, își conduce firul subțirel, mai ales vară, în valea Cucerzii, aceasta pierzandu-se în apele domoale ale Mureșului. Satul Bobohalma, veche așezare pe aceste meleaguri, își
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin ape dulci, rar mineralizate, și în ele se poate măsura, aproape peste tot, nivelul hidrostatic al fântânilor. Prin perimetrul Biborțeni trece, pe direcția NE-SV, pârâul Baraolt, care are un debit considerabil pe tot parcursul anului. Regimul hidrologic al zonei este tipic continental temperat, cu variațiuni ce caracterizează zona depresiunilor intracarpatice. Pârâul Baraolt este un curs de apă tipic montan, și are o lungime de 31 de km. Izvorăște din Munții
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Densitatea rețelei hidrografice în această parte a Bazinului Baraolt variază între 0,20 și 0,40 km/ km², media fiind de 0,38 km/ km². De remarcat că această valoare este inferioară medie pe țară. De asemenea, pâraiele mici, cu debite intermitente, cum sunt Pat dinspre nord sau pârâul Cetății dinspre sud, nu influentează în mod considerabil regimul hidrologic din zonă. Din foraje manual s-a constatat că stratul freatic este destul de bogat și pe alocuri s-a dovedit a fi
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți și Dolj, drenează valea de la Busu-Grecești-Raznic-Breasta și se varsă în Jiu la ”Biserica părăsită”, sub dealul Nicodin. Pe partea dreaptă primește pâraiele Brabova, cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
și se varsă în Jiu la ”Biserica părăsită”, sub dealul Nicodin. Pe partea dreaptă primește pâraiele Brabova, cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile, în funcție de zonele unde se forează. Apa freatică este, de regulă, potabilă și se întrebuințează în gospodării. În
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
ultimii ani s-au forat la mari adâncimi și s-a realizat o rețea publică de alimentare cu apă a localității de reședință a comunei. Privind calamitățile natural, se întamplă ca uneori, primăvara, Jiul să-și reverse apele prin mărirea debitului de apă în lunca Brestei și astfel să producă pagube la culturile de toamnă. Cea mai mare inundație s-a produs acum 42 de ani, când întreaga luncă a fost inundată. Cele mai mari secete au fost cunoscute în anii
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
existente pe teritoriul Budieniului. Încă mai există anumite specii de pește dar, fără întreținere și datorită pescuitului necontrolat, fondul a scăzut dramatic. În zona nord-vestică și de lunca este traversat de răul Amaradia, afluent al Jiului, care are în general debite foarte scăzute. Există rețea de apă curentă încă din 1967 dar numai parțial. Din 2012 s-a suprapus o altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din Budieni. Deocamdată această din urmă este nefuncționala. Solul și Subsolul: Sol 10-15 cm
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
anumite explorări, existenței unor rezerve de gaze naturale și petrol neexploatate. Climă: Temperata cu influențe slabe mediteraneene. Se disting încă bine cele patru anotimpuri. Vară și toamnă sunt de cele mai multe ori secetoase. Ploile sunt de cele mai multe ori scurte și cu debite mari. Pot provoca în zona de deal (în special în dealurile Pistestilor) deplasări de teren. Iarnă aduce zăpadă întodeauna. Se înregistrează însă temperaturi joase blânde, peste media României, în luna ianuarie fiind cele mai scăzute din perioada rece. Vântul: Vântul
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 m/s în cursul superior, 40 m/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
la limita dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: "Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub numele de Râul Ștei, Râul Berchesei sau Râul Bărcașu. Pe sectorul dintre confluența cu râul Barcău și Râul
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea Mărătorii și Valea Zapodie,dar și vale de tip obsecvent,cum este Valea Cămpenești,Valea Mare(Dezmir),Zapodia(Pata),Valea Peții,pârâul Tocbești,pârâul Mărăloiu și Valea Broaștei.Acești afluenți cu debite scăzute,între 0,100-0,250 metri cubi pe secundă,au scurgere temporară.Tipul de alimentare a văilor este preponderent pluvial,contribuția subterană fiind modestă.Cele mai ridicate valori ale scurgerii se înregistrează primăvara,cu cca 45% din valoarea anuală,situație
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
și datorită reziduurilor deversate direct în albie,din zonele rezidențiale.Nu s-a produs un dezastru ecologic pentru ca decantarea și acumularea produșilor nocivi se produce în perioade scurte,deoarece prin uzinarea apei în centralele electrice din amonte se sporește considerabil debitul râului colector,spălând efectiv depunerile inițiale.În regim natural,Someșul Mic are un debit multianual de 15 metri cubi pe secundă în dreptul comunei Apahida.Valorile debitelor celor mai scăzute au fost de cca. 0,450 metri cubi pe secundă,în
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
un dezastru ecologic pentru ca decantarea și acumularea produșilor nocivi se produce în perioade scurte,deoarece prin uzinarea apei în centralele electrice din amonte se sporește considerabil debitul râului colector,spălând efectiv depunerile inițiale.În regim natural,Someșul Mic are un debit multianual de 15 metri cubi pe secundă în dreptul comunei Apahida.Valorile debitelor celor mai scăzute au fost de cca. 0,450 metri cubi pe secundă,în anul 1961,cele mai ridicate debite au ajuns la 211 m cubi pe secundă
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
perioade scurte,deoarece prin uzinarea apei în centralele electrice din amonte se sporește considerabil debitul râului colector,spălând efectiv depunerile inițiale.În regim natural,Someșul Mic are un debit multianual de 15 metri cubi pe secundă în dreptul comunei Apahida.Valorile debitelor celor mai scăzute au fost de cca. 0,450 metri cubi pe secundă,în anul 1961,cele mai ridicate debite au ajuns la 211 m cubi pe secundă în martie 1965,când s-au petrecut și cele mai importante inundații
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
inițiale.În regim natural,Someșul Mic are un debit multianual de 15 metri cubi pe secundă în dreptul comunei Apahida.Valorile debitelor celor mai scăzute au fost de cca. 0,450 metri cubi pe secundă,în anul 1961,cele mai ridicate debite au ajuns la 211 m cubi pe secundă în martie 1965,când s-au petrecut și cele mai importante inundații în zona Apahidei.În urma inundațiilor,s-au efectuat lucrări de regularizare a malurilor Someșului și de afluire a pâraielor spre
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
deține 10% din capital, iar restul de 0,97% este deținut de către persoane fizice. Pentru persoane fizice, BCR oferă următoarele servicii: cont curent, produse de econimisire, credite garantate și negarantate, internet și phone banking, „Primește pensia în cont curent”, direct debit, standing order, plăți prin mandat, cecuri de călătorie, SEIF BCR - casete de valori și saci sigilați, transferuri de sume în valută. Pentru companii și organizații, BCR oferă finanțare și co-finanțare pentru infrastructură, pentru programele de finanțare internațională: PHARE/SAPARD/EBRD
Banca Comercială Română () [Corola-website/Science/299772_a_301101]
-
lacul cu nămol aflat în locul numit “La Gurețe”..." "O fântână de slatină se amenajează în general în mod asemănător cu cea de apă dulce. După stabilirea locului în care avea să se construiască fântâna, loc în care izvorul avea un debit mai mare, se săpa o groapă de adâncime considerabilă. În unele zone aceasta nu depășește 3 metri, din cauză că meșterii au dat de sare gemă și astfel s-au oprit. O astfel de fântână întâlnim la Ideciu de Jos, jud. Mureș
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
operare asupra modificării localizării regiunilor active și stagnante.Studiul distribuției intensității amestecării într-un bioreactor cu agitare mecanică pentru culturi aerate de S. cerevisiae a indicat faptul că alura dependenței dintre timpul de amestecare și factorii considerați (concentrația biomasei, turația, debitul de aer) diferă pe înălțimea lichidului de fermentație. Modificarea turației, în condițiile menținerii constante a vitezei de aerație, a indicat existența unei turații critice, corespunzătoare minimului timpului de amestecare. Valoarea turației critice se 75 g/l s.u. la≤crește
EVALUAREA REGIMULUI HIDRODINAMIC AL BIOREACTOARELOR AEROBE CU AGITARE MECANICĂ 2.SUSPENSII DE SACCHAROMYCES CEREVISIAE by Bulgariu Adrian, Ștefănică Cămăruș, Elena Folescu. () [Corola-other/Science/84275_a_85600]
-
pentru o anumită valoare a turației, turație optimă, dependentă de concentrația biomasei. Influență vitezei de aerație trebuie corelata cu regiunea din bioreactor și cu concentrația biomasei. Astfel, odată cu acumularea biomasei, alura curbelor care descriu dependența dintre timpul de amestecare și debitul de aer barbotat se modifică semnificativ pentru toate pozițiile considerate, ca rezultat al modificării aportului amestecării pneumatice la circulația mediului.
EVALUAREA REGIMULUI HIDRODINAMIC AL BIOREACTOARELOR AEROBE CU AGITARE MECANICĂ 2.SUSPENSII DE SACCHAROMYCES CEREVISIAE by Bulgariu Adrian, Ștefănică Cămăruș, Elena Folescu. () [Corola-other/Science/84275_a_85600]