51,462 matches
-
modul de abordare a copiilor. Unele dezacorduri în legătură cu practicile parentale sunt inevitabile, iar diferențele moderate care apar între cei doi părinți pot fi benefice în procesul construirii unui stil parental unitar și eficient. Dar, dacă unul din părinți înclină, spre stilul autoritar, iar celălat spre stilul permisiv, dacă atunci când unul îi interzice copilului să mai deschidă televizorul sau computerul a doua zi, iar celălalt îi va permite să facă acest lucru, regulile pe care unul din părinți încearcă să le fixeze
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
Unele dezacorduri în legătură cu practicile parentale sunt inevitabile, iar diferențele moderate care apar între cei doi părinți pot fi benefice în procesul construirii unui stil parental unitar și eficient. Dar, dacă unul din părinți înclină, spre stilul autoritar, iar celălat spre stilul permisiv, dacă atunci când unul îi interzice copilului să mai deschidă televizorul sau computerul a doua zi, iar celălalt îi va permite să facă acest lucru, regulile pe care unul din părinți încearcă să le fixeze sunt subminate de celălalt. Astfel
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
tradiția, o „adâncă neliniște”, contează ca un factor de propulsie spre viitor („a visa trecutul e totuna cu a pregăti viitorul”). Ceea ce urmărește el, ca filosof al culturii, în pasionata-i aventură intelectuală, nu sunt, anume, formele și nici chiar stilurile (deși se ocupă, de pildă, de înrâurirea stilului bizantin asupra creației autohtone, de stilul brâncovenesc, în care distinge „preocuparea frumuseții pentru frumusețe”, și de cel caracteristic epocii lui Ștefan cel Mare), ci mai cu seamă „ideea-formă”, „spiritul” din care s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
de propulsie spre viitor („a visa trecutul e totuna cu a pregăti viitorul”). Ceea ce urmărește el, ca filosof al culturii, în pasionata-i aventură intelectuală, nu sunt, anume, formele și nici chiar stilurile (deși se ocupă, de pildă, de înrâurirea stilului bizantin asupra creației autohtone, de stilul brâncovenesc, în care distinge „preocuparea frumuseții pentru frumusețe”, și de cel caracteristic epocii lui Ștefan cel Mare), ci mai cu seamă „ideea-formă”, „spiritul” din care s-au înfiripat. Sub privirea lui scormonitoare și mângâioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
trecutul e totuna cu a pregăti viitorul”). Ceea ce urmărește el, ca filosof al culturii, în pasionata-i aventură intelectuală, nu sunt, anume, formele și nici chiar stilurile (deși se ocupă, de pildă, de înrâurirea stilului bizantin asupra creației autohtone, de stilul brâncovenesc, în care distinge „preocuparea frumuseții pentru frumusețe”, și de cel caracteristic epocii lui Ștefan cel Mare), ci mai cu seamă „ideea-formă”, „spiritul” din care s-au înfiripat. Sub privirea lui scormonitoare și mângâioasă deopotrivă, monumentele întâlnite în cale își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
este Însă trandisciplinaritatea pentru ca această activitate oferă elevilor posibilitatea unui transfer de cunoștințe În realizarea unor situații diferite de cele din lecții. Totodată, proiectul permite observarea unor abilități și comportamente care vizează formarea unor laturi ale personalității elevilor și a stilului de muncă intelectuală. Astfel, ne sunt folositoare cunoștințe de: 1. Limba română: - realizarea unor rezumate ale legendelor sau lecturilor istorice; 2. Istorie:colectarea de date istorice, plasarea acestora pe axa timpului, etc. - Realizarea unor fotoalbume reprezentând scene istorice (bătălii, domnitori
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
créatrice le conduit tânt vers la littérature que vers la pensée philosophique 821, Blaga élabore pendant ces deux décennies quelques volumes d'essais et études qui constitueront la base de șes trilogies : Cultură și cunoștință (Culture et connaissance, 1922), Filozofia stilului (La philosophie du style, 1924), Fenomenul originar (Le phénomène originaire, 1925), Fetele unui veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du style, 1924), Fenomenul originar (Le phénomène originaire, 1925), Fetele unui veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934), Orizont și stil (Horizon et style, 1934), Spațiul mioritic (L'espace mioritique, 1936), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture, 1937), Artă și valoare (Art et valeur, 1939).822 Le système de pensée seră consolidé et finalisé plus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de son système de pensée : Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance, 1943), en trois volumes : Eonul dogmatic (L'éon dogmatique), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), Cenzură transcendență (La censure transcendante) ; Trilogia culturii (Trilogie de la culture, 1944), comprenant leș volumes Orizont și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se păreau de multe ori de netrecut. Însăși multitudinea formelor poetice, ce-și dădeau întâlnire în această operă că în arhitectură unei catedrale, la care s-ar fi lucrat sute de ani, cu schimburi de generatii și cu suprapuneri de stiluri, era descurajanta de multe ori, dar și un aprig, biciuitor stimulent în vederea lucrării ce doream s-o duc la capat.996 Pour transposer Faust en roumain et résoudre de telles difficultés, Blaga propose une méthodologie de traduction. Îl décide par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
méthodologie de traduction du texte poétique, Blaga arrive à la problématique du style en traduction. La question du style lui est venue à l'esprit grace à son expérience de traduction : " Grele nedumeriri și frământări mi-a pricinuit și problema stilului în care să fie tălmăcit Faust. Opera goetheeană prezintă fete stilistice de-o varietate deconcertanta. "1006 Îl exemplifie cette variété stylistique de Faust par la présence des éléments préromantiques, classiques ou néobaroques. Une possible explication pour ce mélange stylistique serait
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1006 Îl exemplifie cette variété stylistique de Faust par la présence des éléments préromantiques, classiques ou néobaroques. Une possible explication pour ce mélange stylistique serait, selon Blaga, la longue période que Goethe a dédiée à l'écriture de son œuvre : " Stilurile diferitelor vârste goetheene se pot vedea în structura operei că straturile geologice în scoarță pământului. "1007 Blaga essaie, par contre, de donner au texte cible un caractère stylistique plus unitaire, afin de créer une " région d'interférence " entre le style
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tradus pe Faust ", în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cette idée dès son poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde), qui ouvre son premier recueil, Poèmes de la lumière. 929 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. 930 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 53 : " La matrice stylistique, leș catégories abyssales șont des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. Ionel Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", op. cît., p. 131. 942 Lucian Blaga parle, en ce sens, du temps-bassin à jet d'eau, du temps-cascade et du temps-fleuve. V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît., p. 122-125. 943 Lucian Blaga, " L'Espace mioritique ", în Trilogie de la culture, op. cît., p. 269. 944 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
doresc a fi benefice În ambele direcții. Recent implementat În spațiul european, noțiunea confundându-se adeseori cu cea a unei locuințe pe structura de lemn, noul concept Își găsește tot mai mulți adepți deoarece, până la urmă, se referă la un stil de viață mai sanatos În condițiile reducerii factorilor nocivi care afectează mediul Înconjurător. Deși costurile acestui tip de locuință sunt superioare uneia obișnuite, trebuie de știut faptul că investițiile necesare sunt amortizate În scurt timp, mai ales datorită reducerii semnificative
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Liviu HERțANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93122]
-
frumos-urât, adevărat-fals, corect incorect, util-dăunător, eficace-noneficace etc.) dar și incită la o acțiune conformă aprecierii. Când spunem că „această întreprindere tratează incorect oamenii” nu dăm doar o apreciere, ci ne exprimăm implicit o atitudine, dacă se comportă incorect vom respinge stilul managerial utilizat, vom marca dorința schimbării sale. Pentru cei cu activități din cadrul managementului resurselor umane, evaluarea relațiilor umane, a funcționării unei instituții pe baza criteriilor de valoare este o cerință esențială aptă a asigura o corectă abordare a omului și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
tehnologie flexibilă de ultimă generație, implică mari investiții și o schimbare rapidă a resurselor umane. Scenariu „S3” are și el la bază modernizarea, dar se concentrează pe un segment de piață în care personalizarea produselor a devenit o cerință a stilului de viață al consumatorilor, iar munca poate fi realizată și cu un personal mediu calificat (chiar dintre actualii salariați), care acceptă un salariu ceva mai mic față de cazul „S2”. Evaluarea comparativă a lui „S2” cu „S3” va genera decizia de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pentru a avea garanția unei descrieri de post cât mai conforme cu realitatea, trebuie respectate următoarele cerințe: să se bazeze pe informațiile oferite de analiza postului; să conțină toate punctele necesare scopului pentru care a fost elaborată; să folosească un stil concis, astfel încât postul să poată fi identificat fără dificultate; să nu conțină informații contradictorii care pot lăsa loc de interpretări; să definească clar sarcinile și limitele de responsabilitate, lăsând fiecăruia angajat maximum de libertate posibilă de acțiune; dar responsabilitatea să
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
deosebită calitate intelectuală, în cadrul poeziei lirice, al dramaturgiei și al romanului, cele mai mari opere sunt alese după criterii estetice; alte cărți sunt selecționate pe baza reputației sau eminenței lor intelectuale dublate de însușiri estetice de un tip destul de îngust: stilul, compoziția, vigoarea generală a prezentării sunt caracteristicile la care se face apel de obicei. Acesta este un mod obișnuit de a distinge literatura sau de a vorbi despre ea. Când spunem "asta nu e literatură", exprimăm o judecată de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
pe lângă că ea lasă în umbră factorii sociali, lingvistici, ideologici și alți factori determinanți. Acest principiu introduce un punct de vedere excesiv de "estetic" în istorie, filozofie și alte discipline similare. Nu există, evident, nici un alt motiv decât accentul pus pe "stilul" și organizarea expozitivă pentru a considera că, dintre toți oamenii de știință englezi, singur Thomas Huxley este vrednic să fie citit. Potrivit acestui criteriu, cu foarte puține excepții, popularizatorii vor fi preferați marilor creatori de sisteme: Huxley va fi și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
nu este o noțiune cu un conținut uniform: ea include numeroase variante ca limbajul familiar, limbajul comercial limbajul oficial, limbajul religios, jargonul studențesc. Dar, evident, multe dintre cele ce s-au spus despre limba literară sunt valabile și pentru celelalte stiluri ale limbii, ou excepția limbajului științific. 48 Limba vorbită are și ea funcția ei expresivă, deși aceasta variază de la comunicarea oficială incoloră la pledoaria pasionată stârnită de un moment de criză emoțională. Limba vorbită este plină de elementele iraționale și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
arată că limba este folosită de multe ori fără ca funcția ei să fie strict sau, măcar în mod preponderent, una de comunicare. În primul rând se impune ca limba literară să fie deosebită din punct de vedere cantitativ de diferitele stiluri obișnuite ale limbii. Ea exploatează resursele limbii mult mai deliberat și mai sistematic în opera unui poet subiectiv găsim exprimată o "personalitate" .mult mai închegată și mai vie decât cea a persoanelor pe care le întâlnim în viața de toate
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
lui formulate de estetica de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cel mai nimerit este să nu se considere drept literatură decât operele în care funcția estetică este dominantă, ceea ce nu ne va împiedica "să recunoaștem existență" unor elemente estetice, de stil și de compoziție, de pildă, în opere care au un scop complet diferit, străin de estetică, cum ar fi tratatele științifice, disertațiile filozofice, pamfletele politice, predicile. (b) Dar natura literaturii iese la iveală în modul cel mai clar dacă analizăm
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]