57,527 matches
-
vor deveni locuri în care oamenii vor trăi, se vor întâlni, vor munci, vor cumpăra și se vor distra. Timpul petrecut acolo va fi considerat un timp alocat muncii, după cum se va generaliza și munca de noapte și de duminică. Călătoria va deveni o latură importantă a formației universitare și profesionale: pentru a fi socotit apt pentru angajare, va trebui să demonstrezi necontenit calități de călător. Toate orașele europene cu mai mult de un milion de locuitori vor fi conectate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
aduce la mai puțin de 24 de ore toate porturile din Asia unele de altele și vor reduce timpul alocat traversării Pacificului la numai trei zile. Diverse societăți private vor trimite turiștii în hoteluri situate pe orbite extraterestre, vor organiza călătorii pe Lună, apoi pe Marte. Anii 2040 vor marca începutul unor schimbări esențiale care vor diminua masiv costul organizării democrațiilor de piață, vor restabili rentabilitatea industriei, vor reduce progresiv până la zero rolul statelor și vor elimina puțin câte puțin ordinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
blocarea manifestărilor acestora. De asemenea, într-o zi, se va putea interveni și în interiorul celulelor, fără a le altera, pentru a însănătoși in vivo organele omului. Dincolo de aceste obiecte, fiecare va dori să dispună și de servicii și accesorii de călătorie pentru „ultimul drum”: valorizarea timpului se va extinde și asupra lansării pe piață a mijloacelor de a intra în eternitate. în loc să vândă, așa cum făcea odinioară Biserica, „iertări de păcate”, piața va pune în vânzare servicii având ca obiect sinuciderea, moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mental, a unor cunoștințe sau informații în bazele de date externe, fără a fi necesară stocarea lor în memoria cuiva. Proteze bionice, branșate direct la creier, vor ajuta la stabilirea unor punți între cunoștințe, la producerea de imagini mentale, la călătorii, la învățătură, la comunicarea cu alte spirite, la realizarea unei realități imaginare... încă de pe acum se poate realiza deplasarea unui cursor pe un ecran datorită unei imagini mentale transmise unui calculator, prin intermediul unui implant electronic plasat în cortexul motor. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de griji. Arbitri ai eleganței, stăpâni ai bogățiilor și ai mass-media, ei nu-și vor recunoaște nici un fel de crez, nici național, nici politic și nici cultural. Se vor îmbrăca tot mai frecvent ca niște nomazi, revelând prin ținuta lor călătoriile făcute, protezele pe care le vor purta și rețelele la care vor fi conectați. Vor fi mecenații unor artiști multiformi ce vor amesteca formele de artă virtuală în care emoțiile vor fi suscitate, măsurate, captate și modificate de produse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
competiției în hiperimperiu, presupunându-se că fiecare va avea șansa lui; toate vor fi practicate de fostele elite ale „inimilor” precedente, toate vor fi practicabile și vor permite progresul: echitația, golful, sporturile nautice cu pânze și dansul. Aceste simulacre de călătorie le vor permite mimarea unei rupturi de lume, continuând totuși să beneficieze de logistica ei: pe trasee sigure, în păduri amenajate, de-a lungul coastelor mărilor fără pirați, cu servicii de salvare eficiente, dispunând de club-houses, de adăposturi, de refugii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
permite astăzi oricui să spere, nu va mai putea servi ca alibi. Hipersupravegherea va îngrădi libertatea și va stopa inovația. Nomadismul care se află chiar la baza dinamicii Ordinii economice va fi și el blocat treptat de limitele tehnice opuse călătoriilor: exigențele ecologice vor impune limitarea zborurilor cu avionul; prin 2030 va începe colonizarea Lunii; ceva mai târziu vor deveni rentabile și zborurile în interiorul sistemului solar. Dar nu se va putea merge mult mai departe: într-adevăr, chiar atingându-se viteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
îmbogăți reciproc. în sfârșit, vreau să cred că oroarea față de viitorul prezis în această carte va contribui la dorința de a-l face imposibil. Dacă va fi așa, dincolo de imense dezordini, se va contura promisiunea unui Pământ ospitalier pentru toți călătorii prin viață. Până atunci se vor întâmpla multe, mai rele sau mai bune decât cele imaginate aici. Frumusețea va reuși să găzduiască și să protejeze ultimele scântei de umanitate. Se vor scrie și cizela capodopere; oamenii vor descoperi noi concepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ajunsese cu lucrul, îi explica ce mai avea de făcut și Carmina se lăsa învinsă, copleșită de neputință. Pleca la râu, cu papucii în picioare, se întâlnea cu fete, băieți, foști colegi de clasă, discutau despre examene, despre profesori, despre călătorii lungi, imagini prinse pe fereastra vagonului, evadări din real, din viața de zi cu zi. Carmina nu nutrea pentru nici unul dintre foștii colegi vreun sentiment special, pentru ea ei erau colegi de școală și atât, făceau parte din copilărie, jucau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
au asigurat-o ei, ca părinți ei aveau obligația să... Privirea fetei căzu pe o carte despre Blaga. Zăcea așezată cu coperțile în sus pe suportul noptierei și își aminti că tatălui îi plăcea să citească date biografice, note de călătorie. Și-l imagină în pat, îmbrăcat în pijama, cu ochelarii pe nas, ținând cartea la numai o palmă distanță de ochi, cum exclama din când în când de încântare, la vreun pasaj mai interesant. La celălalt capăt al patului mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
din plictiseală. Spre seară își făcuse în pripă valiza, una micuță, îndemânatică, folosită atunci când pleca în delegații. A ieșit trântind ușa. Puțin mai târziu l-a auzit cum pornește mașina. Bănuia că pleacă să-și creeze o recreație, îi plăceau călătoriile neașteptate, când trebuia să te adaptezi condițiilor care ți se ofereau, avea o adevărată slăbiciune pentru micile confruntări cu neprevăzutul. Spera că o să se întoarcă a doua zi calmat, va ști să vorbească frumos, să promită, s-o facă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lunea următoare. După ce am aruncat o privire prin clasă și m-am asigurat că nu este, m-am așezat, ca de obicei, în rândul întâi și, în așteptarea profesorului, am început să-i scriu lui Naoko. I-am scris despre călătoriile din vacanța de vară, despre orașele prin care am trecut, despre oamenii pe care i-am cunoscut și am continuat cu gânduri mai personale: „Serile mă gândeam la tine. Acum, că nu ne mai întâlnim, îmi dau seama cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sănătății și au aflat că fusesem internată de două ori. Nici nu era de mirare că se opuneau căsătoriei și de aceea nici nu am făcut nuntă. Ne-am dus la primărie, ne-am înregistrat căsătoria și am fost în călătorie de nuntă la Hakone, unde am stat două nopți. Am fost foarte fericiți. Eu am rămas virgină până în ziua căsătoriei și aveam douăzeci și cinci de ani. E incredibil, nu? Reiko a oftat și a luat iar mingea de baschet de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mii de yeni, primiți de la pescar, mi-am luat bilet de tren până la Tokyo. În așteptarea trenului, am cumpărat un ziar și uitându-mă la dată, am văzut că era 2 octombrie 1970. Trecuse o lună bună de când pornisem în călătoria mea fără țintă. Eram conștient că a sosit momentul să mă reîntorc la lumea cea reală. Luna de călătorie nu mi-a schimbat nici starea de spirit și nici nu a atenuat șocul provocat de moartea lui Naoko. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
un ziar și uitându-mă la dată, am văzut că era 2 octombrie 1970. Trecuse o lună bună de când pornisem în călătoria mea fără țintă. Eram conștient că a sosit momentul să mă reîntorc la lumea cea reală. Luna de călătorie nu mi-a schimbat nici starea de spirit și nici nu a atenuat șocul provocat de moartea lui Naoko. M-am întors la Tokyo cu aceeași dispoziție sufletească cu care îl părăsisem cu o lună în urmă. Nu mă simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Până la mine acasă nu am mai vorbit decât despre atmosfera de pe străzile capitalei și despre cât de mult s-a schimbat Tokyo. Apoi, Reiko mi-a spus câte ceva despre anii ei de studenție, iar eu i-am povestit despre singura călătorie pe care am făcut-o la Asahikawa. Au trecut zece luni de când n-am mai văzut-o pe Reiko, dar mă simțeam foarte calm și liniștit în prezența ei. În clipa aceea, mi-am dat seama că am mai trăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
o piațetă modestă dar fermecătoare. — Ce-ți treb’e mai mult de-atât? se Întrebă În timp ce eu, Încă bănuitor, inspectam un geam spart, acoperit cu ziare. Într-o parte, viață, În cealaltă, moarte. Pe la Începutul lui octombrie 1925, după o călătorie În sudul Franței, În care, surprinzător, mă invitase, Anton stătea pe scări cu o sticlă de șliboviță Între pantofii lustruiți. Zâmbea, arătând cu degetul mare peste umăr. Rezemat de perete, un cadou de casă nouă: o saltea pătată, adusă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Îmi amintesc și eu, pentru că mă simțeam de parcă aș fi fost umflată și eu - cu nervi și sânge și viitor. Pe bucata de hârtie pe care Dora o strângea În palmă și căreia nu i-a dat drumul nici În timpul călătoriei de zece ore cu trenul, era adresa unui doctor din orașul ei. Când i-a bătut În ușă a doua zi dimineața, după ce petrecuse orele gri ale nopții În parcul din fața clinicei lui particulară, doctorul a servit-o cu supă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
MILANO“, spunea unul. „ANGLIA ȘI PROBLEMA REPARAȚIILOR“, anunța celălalt. „CUPLUL JUNEK ÎN TANDEM“ și „UN VIENEZ VA FILMA NOUA PANDORĂ“, vestea mai departe al treilea și al patrulea. Mi-am mușcat pumnii. — Pe ăsta Îl știi? Deschizând la secțiunea despre călătorii, Dora Întoarse ziarul ca să-l văd și eu. „EXPLORAȚI CONTINENTUL SECRET AL SEXELOR - ÎN COPENHAGA!“, Îndemna titlul strident, imprimat cu litere semi-Îngroșate deasupra articolului principal de pe pagina respectivă, un material prolix despre noile zboruri Berlin-Moscova din sezonul de vară. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
maniaco-depresiv, amnezia disociativă și depresia psihotică. O dată chiar, când a reușit performanța de a se otrăvi singură, a fost diagnosticată cu Bittersweet Nightshade, numele care, dintre cele ale tuturor bolilor ei, Îi plăcea cel mai mult. Odată cu fiecare etapă a călătoriei sale spre nebunie, Feride Își schimba coafura și culoarea părului, așa că, după un timp, În Încercarea lor de a urmări modificările psihicului ei, doctorii au Început să țină un grafic al coafurilor ei. Păr scurt, de lungime medie, foarte lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi fost desferecată În adâncul minții ei și, Înainte ca mintea ei să se poată obișnui cu lucrurile care țâșneau de acolo, un val introspectiv s-a rostogolit asupra ei. Trebuia să meargă acolo. De asta avea nevoie disperată: o călătorie. Din pricina copilăriei ei fragmentate, nu reușise Încă să afle un sentiment de continuitate și de identitate. Trebuia să-și viziteze trecutul pentru a putea Începe să-și trăiască propria viață. Pe când greutatea acestei revelații o izbea, a simțit impulsul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
gândul acelei decizii periculoase. Armanoush a stins lampa de pe masă, lăsând doar lumina grunjoasă răspândită de computer să lumineze Încăperea. Totuși, tocmai când era pe cale să iasă din Café Constantinopolis, pe ecran a apărut un rând. Oriunde te-ar purta călătoria ta interioară, te rog, ai grijă de tine, dragă Doamnă Sufletul-Meu-Surghiunit, și nu-i lăsa pe turci să se poarte urât cu tine. Era Baron Baghdassarian. CAPITOLUL ȘAPTE Grâu Trecuseră mai bine de două ore de când se trezise, Însă Asya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În fiecare lună pozele acestei femei total străine? Oricum, de ce ne zâmbește? Nici măcar n-am Întâlnit-o vreodată pe femeia asta, pentru numele lui Allah! Asya și-a sorbit ceaiul, ignorând faptul că era Încă fierbinte de-ți frigea limba. Călătoriile nu sunt sigure. Drumurile sunt pline de pericole. Avioanele sunt deturnate, mașinile sunt zdrobite În accidente... până și trenurile se răstoarnă. Opt oameni au murit ieri Într-un accident de mașină pe coasta egeeană, a remarcat mătușa Feride. Incapabilă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să călătorească În jurul lumii În Încercarea de a scăpa de propria moarte. La nord și la sud, la est și la vest, a hoinărit În toate părțile În care i-a stat În putință. O dată, Într-una din numeroasele sale călătorii, s-a Întâlnit pe neașteptate la Cairo cu Azrail, Îngerul morții. Privirea pătrunzătoare a lui Azrail l-a cercetat pe om cu o expresie misterioasă. Nu a rostit nici un cuvânt și nici nu l-a urmărit. Omul a plecat imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sau animale, În special În vulturi. Pândeau nenorocirile, observând scena de pe margine sau de deasupra, deși se știe de asemenea că uneori hărțuiau caravanele, furau puțina mâncare de care săracii aveau nevoie ca să supraviețuiască, Îi speriau pe pelerinii plecați În călătoria sfântă, atacau procesiunile sau șopteau un cântec de moarte Înspăimântător În urechile celor condamnați la galere sau a celor siliți să mărșăluiască până la moarte. Erau spectatorii acelor momente despre care oamenii nu lăsaseră nici o mărturie, nici o dovadă scrisă. Gulyabani erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]