6,950 matches
-
Pădurea era înecată într-o întunecime înfricoșătoare. Totul părea ca mort. Doar la casa pădurarului, în ochiul de geam lat de-o palmă, pâlpâia o lumină palidă. Fumul din hogeag, învăluit de vânt, părea să-l bage înapoi în vatră. Înăuntru, în casă era frământare mare... Se lupta pentru viață. - Ha‟di Axinia, hai fata mami... împingi, împingi, fata mămăicăi înc‟olecuță!.., Glasul ostenit al bătrânei moașe, repeta întruna de două zile și două nopți, aceleași vorbe... „hai, mai împingi olecuță
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sine, ascunzându-și gândul superstițios. Scăpară un chibrit și aprinse opaițul, cu seu de oaie, și odată odaia se umplu de o lumină gălbuie. Prin cele două ochiuri de geam, o lumină palidă, năvăli în întunericul de afară, semn că înăuntru mai era viață... Sărmana femeie, părăsită de ultimele puteri, alunecă într-un fel de somn adânc, ca de moarte,... nici nu mai gemea. - Vai di mini, Antoani mamî..., să n-o lăsam... să n-o lăsam... sări speriată bătrâna, de parcă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
încă se gândea să se întoarcă în Irlanda și să facă rost de o slujbă „adevărată“ când o lăsă pe Darcey cu cartea ei și, zece minute mai târziu, opri în fața minunatului conac în care locuise în ultimele câteva luni. Înăuntru era o liniște ciudată. În mod normal, s-ar fi auzit țipetele copiilor la piscină sau clămpănitul lor pe pardoseală, dar de îndată ce intră, Nieve simți că nu erau acolo. Se încruntă. Știa că trebuiau să fie acolo. Nu era seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
întâlnire cu tipii ăștia despre proiectele lor de pe Coasta de Fildeș. Ăsta e un document pregătit de corespondenții lor francezi. Să-mi pregătești un rezumat până mâine-dimineață. Dosarul pe care i-l întinse era albastru-deschis. Îl luă și se uită înăuntru. —E în franceză, îl anunță. —Ce? —Franceză, spuse ea. Știi tu, ce vorbesc oamenii în Franța. Într-o zi ai să te tai în limba aia ascuțită a ta, i-o întoarse el. Cum adică e în franceză? Nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
strecură degetele în el și atinse ceva micuț și pătrat. Tremurând, scoase obiectul. Era o cutiuță roșie. Oare să îndrăznească să o deschidă? Exista vreo superstiție în legătură cu inelele de logodnă? Nu știa. Dar știa că trebuia să vadă ce era înăuntru. Dacă nu era un inel? S-ar fi simțit atât de prost dacă i l-ar fi dat, și înăuntru n-ar fi fost decât o pereche de cercei sau ceva de genul ăsta. Totuși, de ce ar veni la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să o deschidă? Exista vreo superstiție în legătură cu inelele de logodnă? Nu știa. Dar știa că trebuia să vadă ce era înăuntru. Dacă nu era un inel? S-ar fi simțit atât de prost dacă i l-ar fi dat, și înăuntru n-ar fi fost decât o pereche de cercei sau ceva de genul ăsta. Totuși, de ce ar veni la ea acasă de ziua lui (așteptându-se, cu siguranță, la vreun cadou din partea ei!) cu o bijuterie, dacă nu avea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Darcey de-abia se juca de-a adulta, mai mult chiar, încerca să pară inocentă. Pe când Darcey o privea astfel, Nieve deschise geanta și scoase o cutie micuță. —Ce-i asta? întrebă Darcey. —Deschide-o. Darcey deschise capacul și privi înăuntru. Lanțul cu un diamant minuscul pe care i-l împrumutase lui Nieve înainte să părăsească Spania se afla acolo alături de o pereche de cercei sclipitori cu diamante. Se uită la Nieve. Îmi pare rău de lanț, spuse aceasta. Ai plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
în fire. Totuși plecă de la birou mai devreme în ziua petrecerii (spre marea uimire a lui James) și se prezentă la salonul de frumusețe pentru a pune în aplicare misiunea din-rățușcă-urâtă-în-lebădă. Apropiindu-se de ușa dublă de sticlă și zărind înăuntru recepționera, care era extrem de frumoasă, fu cât pe-aci să dea bir cu fugiții. Dar pentru că până la urmă se încumetă, își petrecu următoarele două ore într-un răsfăț de mare clasă, ținându-i-se morală pe tonul cel mai blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
din Țara Galilor, care în mod clar a pierdut orice noțiune a timpului și a spațiului, continuă Aidan. Iar cealaltă... Nieve simți schimbarea din vocea lui. —E de la ea, nu-i așa? Întinse mâna. Dă-mi-o. Aidan îi înmână plicul. Înăuntru se afla o felicitare mică și elegantă pe care scria numai: Darcey McGonigle va fi prezentă la nunta lui Nieve Stapleton cu Aidan Clarke. — Da’ știu că nu s-a grăbit deloc, bombăni Nieve. Întoarse felicitarea pe o parte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de claustrofobie. Dacă nu revenea curentul, ce-o să se facă? Nimeni nu avea să intre în clădire până în zori. Exista o firmă de pază, asta știa, dar ei verificau numai împrejurimile clădirii din când în când. Nimeni nu se plimba înăuntru. Gândește-te bine, își spuse cât de calmă putu. Ca să se oprească și curentul, și telefoanele, înseamnă că a fost o avarie gravă. Problema o să fie rezolvată. Dacă revine curentul, liftul o să se pună din nou în funcțiune. Și telefonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Neil fusese sprijinul ei absolut și nu putea să se poarte urât cu el doar pentru că avea o problemă cu ideea de a-l lăsa să intre în apartamentul ei. Descuie ușa de la bloc împingându-și valiza mică (dar burdușită) înăuntru. Ar fi trebuit să-ți iei un geamantan mai mare, observă el. — Încerc să iau cât mai puține bagaje, îi spuse ea apăsând pe butonul liftului. Dar n-am putut să nu cumpăr chestii. Când intrară, închise ochii strâns și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
scaune, iar Darcey le privi cu jind. Vrei să te odihnești puțin? o întrebă Minette. Darcey dădu din cap. Mă duc să vă aduc niște perne, se oferi Malachy. Nu avem nici o conferință acum, și de aceea se află toate înăuntru. O clipă. Le lăsă pe Minette și pe Darcey afară, privind peluza îngrijită și pârâul. E minunat, nu-i așa? remarcă Minette. Darcey încuviință. —Dar o să fie nunta lui Nieve, continuă mama ei. Și nu vrei să fii aici când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
deranj. Cred că vă răpim o groază de timp. Nu mă deranjează, zâmbi el vesel. Îmi place să mă laud cu castelul. Se întoarse spre Minette. Vreți să mai vedeți câte ceva? Minette încuviință din cap și cei doi se întoarseră înăuntru. Darcey închise ochii, bucurându-se de căldura soarelui care îi mângâia fața. Îi venea greu să nu se mai gândească la nuntă, acum că văzuse castelul. Voia să vină. Dar nu era sigură dacă motivele ei pentru a veni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-mă ce-ți spun, Nieve, o să ai parte de cea mai frumoasă nuntă din lume. Serios? Nieve simți o urmă de îndoială în propriul glas. —Nu-ți face nici o grijă, spuse Lorelei veselă. Toate sunt bine puse la punct. Hai înăuntru. Malachy ne-a făcut loc să ne instalăm în bibliotecă și am o mulțime de lucruri să-ți arăt. Și nu te mai îngrijora atât, continuă cu un aer puțin mai distant. Mă pricep perfect și știu foarte bine ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
La Finaluri Fericite ai, spuse Lorelei. Haide, meriți ceva de băut. Ți-am pregătit ceva. Și, zise ea zâmbind, fac cinste, așa că nu-ți face griji. Nici nu-mi fac, răspunse Nieve urmând-o pe Lorelei la castel. Femeia dispăru înăuntru și se întoarse cu o sticlă de șampanie și două pahare. Pentru o nuntă ca-n povești! spuse ea scoțând dopul. Pentru o nuntă ca-n povești, încuviință Nieve. Stăteau pe fâșia de pietriș cu fața spre gazon. —Flori, tresări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
treabă bună. Era mulțumită de ea și de alegerile pe care le făcuse în viață. Trecu pe lângă biroul lui Neil Lomond. Ușa era deschisă și încăperea goală. — Se întoarce astăzi după-amiază, o informă Jenni, care o văzuse trăgând cu ochiul înăuntru. Doamne, Darcey, încă ești cam paradită! Nu contează, zise Darcey. Mă simt cam tot atât de înfloritoare ca alea douăzeci și cinci de milioane de dolari care au venit de la Asia Holdings! Nu avea chef să se întoarcă la birou deocamdată. Era încă entuziasmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pe Darcey. Are telefonul meu la ea. Am să formez numărul meu. Poate o să-mi răspundă. —Mobilul meu cretin nu funcționează aici, zise Aidan. —Sunt sigură că putem folosi telefonul de la castel, îl asigură Darcey. Se ridică și îl conduse înăuntru. Pe una dintre mese se afla un telefon. Ridică receptorul și formă numărul. Căsuța vocală interveni spunându-i să lase un mesaj. Se strâmbă, clătină din cap spre Aidan și închise. Nieve auzise soneria insistentă a Motorolei, dar la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu Nieve cea dinainte de șantajul lui Max Christie, însă cu toate că purta numai blugi și un tricou, Darcey nu putu să nu observe că era superbă și că probabil că așa fusese dintotdeauna, numai că ea nu observase niciodată. O pofti înăuntru. Nu s-a schimbat deloc casa, zise Nieve privind în jurul ei. Adică ba da, desigur. Altă culoare de zugrăveală și altă mobilă, dar... pare la fel. Nu toți am evoluat așa ca tine. —Darcey, te rog, nu mă ataca. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
rupi un picior, o mână! Nu! Dar de-mi faci zile grele: ,,Să te țin-o săptămână, O durere de măsele’’! DROSOFILA-I VINOVATĂ Can-a fost plină cu vin, Ai băut-o ? ,,Sugativă’’ ! -Eu ? Nu vezi că bea din plin, Înăuntru, o...,,bețivă “?! BLONDA, CA EXCEPȚIE Un tip șters și... deloc suplu, În argou mizer, banal, O cere pe blondă-n...cuplu, Și-o obține! Virtual! DE UNDE...NU-I?! A ales un banc...hazos, Și l-a spus așa...încât Toți
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
și te încingeai cu cureaua. Cu acestea pe tine îți făceai și o scurtă rugăciune...Apoi îți puneai în sticluțe ulei din candela Sfântului. Acestea erau aduse special pentru pelerini. Toată lumea stătea la rând și în câteva minute te vedeai înăuntru. Fiecare își lua câteva sticluțe cu ulei (20, 30 gr) pentru cei din țară. Le aduceai ca o binecuvântare. Era foarte multă lume cu autocarele din alte țări. Apoi am intrat în biserică, ne-am închinat, am aprins lumânări și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
asta din noapte, și Încă de la o firmă așa simandicoasă? Îți imaginezi, cu siguranță, că eu mai cred În povești cu zâne. L-am urmat, totuși, la mașină. Șoferul deschise portiera. Cu un picior pe scăriță, am aruncat o privire Înăuntru. Un bărbat mirosind a apă de colonie se aplecă Înainte, cu chipul ascuns În umbră, iar când vorbi, vocea lui fu rece și deloc amabilă, ca a cuiva care se chinuie pe un vas de toaletă. — Gunther, detectivul? — Exact, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dar era atât de mult moloz că nu aveam pe unde călca. Pe o laterală a casei am găsit o fereastră care dădea Într-o cameră pe unde se putea merge. Sperând că poate măcar găsesc seiful, m-am cățărat Înăuntru, deși nu era neapărată nevoie să mă aflu acolo, de fapt. Voiam doar să-mi formez o imagine. Funcționez mai bine În felul ăsta: mintea mea e ca o carte de benzi desenate. Așa că nu am fost prea dezamăgit atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ridicat cutia de jos: — Aș putea să mă uit un pic? — Nu văd de ce nu. La urma urmei, el e mort, nu? Încă Înainte de a fi Îndepărtat capacul cutiei, am avut o idee foarte clară asupra a ceea ce se afla Înăuntru. Nu m-am Înșelat. Nu aveam cum să confund negrul ca tăciunele care amintea de vechile regimente de elită ale cavaleriei Kaiserului, cele două trese În formă de fulger, cât se poate de wagneriene, prinse de marginea din dreapta a gulerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o masă, nu conținea nimic care să avertizeze un necunoscător de ceea ce se afla după cele două uși din sticlă, cu excepția mirosului și a unei plăcuțe pe care scria simplu: „Morga. Intrarea interzisă“. Am crăpat ușa și m-am uitat Înăuntru. În mijlocul unei Încăperi macabre și jilave se afla o masă de operație care avea o porțiune concavă. Pe părțile laterale ale unei scurgeri placate cu ceramică pătată se aflau, față În față, două plăci de marmură, așezate Într-un unghi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
complet interpretarea cocoșatului. Am văzut eu multe lucruri ciudate În Berlin la viața mea, dar asta era ceva desprins parcă dintr-un film cu Conrad Veidt, și Încă nu unul bun. Mă așteptam ca În orice clipă să se năpustească Înăuntru ciungul căpitan de poliție. În loc de asta, l-am găsit pe Illmann stând singur Într-un colț și bând dintr-o sticlă de Engelhardt. Am comandat Încă două și m-am așezat, timp În care soldații Își terminară cântecul iar cocoșatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]