13,635 matches
-
curtea templului cât și ulița mare erau pline de oameni și trăsuri cari adăstau pe-o căldură cumplită mântuirea ceremoniei religioase. Familia Neuschotz se bucură de nume bun în cercurile ei și e cunoscută ca binefăcătoare atât față cu săracii îndeosebi, cât și față cu institutele de creștere ale comunității religioase. Răposata însăși era fondatoarea unui orfelinat și prezidenta comitetului de administrație a unei școale de fete. De aceea participarea la ultimele onori date unei membre a familiei n-au putut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a se primbla prin mijlocul Muntenegrului. [19 iunie 1877] PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIȘOARE ["DUMINECA TRECUTĂ... "] Dumineca trecută spre sară s-au închiet esamenele publice de la pensionatul normal de domnișoare, prin o serie de producțiuni muzicale. Rezultatele instrucției, a creșterei, apoi îndeosebi a culturei muzicale din acest institut despre cari au dat dovadă aceste esamene sunt vrednice de-o deosebită luare aminte. În privirea instrucției putem susține că în timpul nostru poate sunt puține lucruri despre care să se vorbească, așa de mult
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de indiferentă și atunci poate mergeam mai bine. Căci fiecare popor are o mare doză de dispreț pentru celelalte și multă laudă pentru sine însuș. Grecii și romanii numeau barbari pe toată lumea. Turcii numesc toată creștinătatea "ghiaur" și fiece popor îndeosebi are o mulțime de gingășii pentru vecinul său în această lume care, după Leibniz, e cea mai bună dintre lumile ce sânt cu putință. A trăi și a vorbi însă după placul altora e nedemn atât de-un om îndeosebi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndeosebi are o mulțime de gingășii pentru vecinul său în această lume care, după Leibniz, e cea mai bună dintre lumile ce sânt cu putință. A trăi și a vorbi însă după placul altora e nedemn atât de-un om îndeosebi, cât și de un popor. Fiecine vorbește și scrie limba sa pentru sine, nu pentru străini. Când limba, în urma dezvălirii ei firești, va cuprinde în comoara ei scrieri însemnate prin știință sau prin frumusețe, atunci străinul ce va avea [2de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-au purtat escelent, au avut pierderi simțitoare și e azi în rezervă. N-am zis nici mai mult nici mai puțin, ci am împărtășit neted o faptă care interesează în gradul cel mai mare provincia noastră în genere, Iașii îndeosebi, căci în acea divizie sânt și oștenii din județul și orașul nostru. Dacă adevărul neted și fără încunjur supără pe unele ziare bizantine și învechite în minciuni și apucături din București nu e vina noastră. Adevăr și mântuire sânt în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum aplatizate ca urmare a lucrărilor agricole, cât și a acțiunii factorilor naturali (ploile și vântul, îndeosebi). În planul/hartă întocmit de C. F. Robescu în 1893, mai întâlnim pe traseul acestui hotar denumirile: Valea Arcașului și de două ori consecutiv Drumul Robilor. După ce traversa Bârladul, hotarul continua spre apus, dar dintr-un punct mai nordic, despărțind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
viață. La o eventuală întrebare referitoare la caracterul formei de organizare în devălmășie a țărănimii noastre de-a lungul timpului, credem că s-ar putea da o apreciere pozitivă. Din informațiile documentare existente se poate reține că, până la regimul fanariot, îndeosebi, într-o oarecare măsură și după această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vântul antipedagogic care suflă în Franța este greu de imaginat în alte țări. Ideea este că științele educației ne împiedică să gândim problemele reale ale școlii, mascând caracterul construit social. Experții în școală care sunt cercetătorii din această disciplină și îndeosebi echipa de la Paris-VIII ar fi supuși, potrivit acestui autor, unei analize administrativ corecte a lucrurilor, care justifică o viziune reformistă voluntaristă a disfuncționalităților școlare, fără o reconsiderare socială și politică. Pentru acest sociolog, școala nu este, în concluzie, decât reproducerea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adesea, iar în capitolul de față am dat câteva exemple. Două piedici majore trebuie evitate. Prima este fascinația morbidă pentru sângele din curtea școlii, o perspectivă bolnavă și limitată la faptele diverse. Cazul "masacrelor școlare", analizat în acest capitol, este îndeosebi propice acestui tip de derivă, cu toată raritatea faptelor, poate chiar din cauza rarității lor. Acestea fiind spuse, personal, nu am nimic împotriva dramatizării acestor evenimente dramatice. Victimele sunt victimele unei tragedii care trebuie considerată ca atare. Rolul social al tragediei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
gât pedagogului și se sfătuiau dacă să-l arunce pe fereastră". Vom găsi un recensământ complet al acestor revolte într-un articol de Jean-Claude Caron (Caron, 1996, p. 178 et sq.), care insistă pe dimensiunea politică a violențelor juvenile, puternice îndeosebi în perioadele de contestare a ordinii, de pildă sub Restaurație. Lumea se teme de tineri în primul rând pentru că sunt periculoși politic. În orice caz, e clar că a încadra aceste revolte în tema "tulburări de comportament" ar fi cel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de ani (Smith, Morita, Junger-Tas, Olweus, Catalano și Slee, 1999), chiar dacă e supusă unor critici. Delincvența, ca și violența, poate fi într-adevăr concepută ca o suită de delicte izolate fără legături logice obligatorii între ele. Acest fapt este valabil îndeosebi pentru experiența victimară în delincvența de însușire: poți foarte bine să nu fii victimă decât o singură dată, a unui furt de mașină, a unei agresiuni în care vinovatul vrea să-ți smulgă mobilul la care vorbești în plină stradă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
colegi în incinta școlii. School bullying, tradus prin "hărțuire și brutalități între elevi" în versiunea franceză a cărții lui Dan Olweus (1993), este un concept major în combaterea violenței din mediul școlar în Europa de Nord. Concept vechi deja, a fost studiat îndeosebi de Olweus, care a realizat prima cercetare pe acest subiect în școlile norvegiene, pe un eșantion de 140 000 de tineri între 8 și 16 ani. El definește astfel fenomenul: "abuz de putere agresiv și sistematic pe termen lung". Importanța
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puternice pe plan epistemologic. Așadar pe plan epistemologic vom răspunde. Argumentele care vor urma vor fi, evident, destul de savante, să mă ierte cititorul pentru asta. Ce-i drept, acest tip de dezbatere e forte surprinzător pentru alte culturi științifice și îndeosebi pentru colegii americani. Iar "literatură" à la française! Asta e, nu vreau să evit dezbaterea 24, mai ales că ne permite să tranșăm nu prin ideologie, ci prin epistemologie fundamentală în favoarea unei științe deschise, multidisciplinare și internaționale. Vom nota, de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a tulburărilor externalizate conceptul de temperament (Vitaro și Gagnon, 2003, p. 243), care rezumă bagajul neurobiologic al copilului. Desigur, nu e o cale de cercetare dominantă în Franța, unde lumea se ferește de excese în tratarea medicamentoasă a tulburărilor neurobiologice (îndeosebi a hiperactivității). Dar identificarea acestor tulburări n-are nimic de-a face cu farmacia și vom vedea că majoritatea programelor serioase evită tocmai farmacopeea. Sociologul se va feri ceva mai mult de acest concept, considerând că temperamentul este un construct
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
orele și locurile intermediare (Payet, 1996), or, tot din lipsă de mijloace, sunt rarisime școlile care dispun, de exemplu, de o cantină; • celălalt factor structural, prezent în diferite măsuri în cele trei țări, este gradul de neșcolarizare la numeroși elevi, îndeosebi la adolescenți. Asta se întâmplă adesea din cauze materiale, iar Burkina Faso, cu o proporție de 13% dintre adulți alfabetizați, este într-o întârziere considerabilă, sporită de politicile structurale care provoacă atâtea suferințe țărilor africane. Sociologic, e foarte verosimil că doar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
18, I), Sfântul Augustin, care a avut cea mai profundă influență asupra educației de îndreptare (Giolitto, 1986), afirmă: "Dacă am lăsa ca instinctul să-l stăpânească pe copil, neîndoielnic ar deveni un mare criminal". În orice caz, în societățile tradiționale, îndeosebi cele rurale, cea mai importantă este continuitatea, împotriva inovației, iar acest lucru este cât se poate de adevărat în privința educației. La drept vorbind, până la începutul secolului XX, în satele franceze și în mediul muncitoresc domină un model educativ bazat în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
problemelor, care nu e o trăsătură proeminentă în societatea franceză, unde lumea are tendința să aștepte mai mult de la statul centralizat, de unde năucitoarea logică a "planului anti-violență", caricatură a politicilor publice hexagonale. În plus, una dintre învățăturile cercetării contextuale, ancorată îndeosebi în comparatismul internațional, este că, dincolo de aceste programe și politici voluntariste, există protecții "automate", legate de starea culturală, religioasă sau morală a unei comunități, cum am văzut, de exemplu, în Djibouti. Invers, putem considera că unele modalități culturale de a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cadrelor didactice pentru a preveni și a face față violenței școlare a fost eficace și pertinentă în măsura în care dascălii care lucrează în școlile dumneavoastră: 1) cunosc și înțeleg cum se dezvoltă conduitele agresive la tineri; 2) împărtășesc convingerea că educația și îndeosebi școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv, și nu reactiv în raport cu violența și conduitele agresive în școală; 4) sunt convinși că diversitatea problemelor legate de violență face necesare intervenții individualizate, intense; 5
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
riscantă. Într-o măsură mult mai mare decât școala elementară, gimnaziul este rezultatul mediului său socio-economic. Nu este un fapt specific învățământului francez: în SUA, de exemplu, se cunoaște de mult influența esențială a cartierului asupra victimizărilor din învățământul secundar, îndeosebi asupra victimizărilor suferite de profesorii și angajații acestor școli (Gottfredson și Gottfredson, 1986; Gottfredson, 2001). În mod logic, aici se îmbină efectul macrosocial și efectele "climatului școlar". Dezvoltarea unui resentiment față de profesori este puternică în școlile populare și mai ales
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și-a rupt degetul mare de la picior, atunci când a lovit cu el în perete blestemând, pentru că trebuia să curățe grămăjoara lăsată de Mariedl pe casa scărilor în urma ei. In locuința de alături a vecinei noastre dreptatea și-a dat silința îndeosebi. Că vecina noastră a trebuit odată să aibă o fată, dar aceea a putrezit de devreme, pentru că bărbatul ei, a cărui poză a apărut mai târziu și în ziare, i-a desfăcut pântecele cu o doză de bere ascuțită și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
forme de organizare politică competitive, cum ar fi monarhiile multinaționale (Austro-Ungaria), orașele-stat (Veneția, Florența, Geneva), ligile statale (Liga Hanseatică), entitățile eclesiastice (abații, mănăstiri) precum și monarhiile teritoriale (Franța, Anglia, Scoția, Suedia).7 Statul-națiune a reușit să înlăture aceste forme teritoriale variate îndeosebi deoarece părea a fi cea mai bună soluție pentru apariția capitalismului industrial și pentru ridicarea burgheziei industriale.8 Capitalismul industrial a luat amploare cel mai bine în condițiile de piață și prin reducerea barierelor către comerțul internațional. Karl Polanyi a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a acestui citat, care refuzau statul bunăstării sociale din diferite motive.18 Ceea ce uneori este cunoscut sub numele de "noua stângă", de exemplu Școala din Frankfurt care-i include pe Adorno, Horkheimer și Marcuse, combina câteva elemente ale gândirii marxiste (îndeosebi umanistul Marx așa cum apare în Manuscrisele din 1844) cu sociologia weberiană și psihanaliza freudiană. Acest marxism "critic" critica statul bunăstării sociale pentru suprimarea potențialului revoluționar al clasei muncitoare precum și a creativității libere a individului prin birocrația excesivă. Cel puțin câțiva
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sanguinis și Kulturnation). În practică, francezii au adoptat rapid ceva similar concepției nemțești în sensul că au conceput limba și cultura franceză ca fiind sinonimă cu Revoluția și progresul. Mai mult, marea majoritate a oamenilor care locuiau în interiorul granițelor Hexagonului, îndeosebi țăranii care locuiau în zone geografice foarte restrânse și care nu obișnuiau să călătorească, nu vorbeau limba franceză, care era considerată limba clasei elitiste, ci dialecte și limbi regionale, cum ar fi limbile bască, bretonă, corsicană și occitană, și dialectele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
parte, acele regiuni aflate sub această graniță se părea că nu beneficiau de nou-inființata prosperitate. Acest lucru a provocat apariția "coalițiilor de dezvoltare regională" în regiuni precum Bretania sau Corsica. Aceste coaliții de guvernare, cel puțin la început, nu erau îndeosebi politice însă au reunit un număr mare de actori din diferite "familii" politice, de la centraliști iacobini de dreapta și de stânga, până la regionaliști radicali. Aceștia au fost uniți sub "drapelul" dezvoltării economice regionale pentru regiunea lor și au evitat, la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Acesta ar putea fi numit "iacobinism pluralist" față de iacobinismul monistic tradițional din trecut. Din acest principiu de bază vor rezulta câteva măsuri concrete legate de regiuni și de populația acestora. Câteva dintre ele au fost menționate în cele 110 propuneri, îndeosebi în propunerile 54-59. Propunerea 54 a promis un program general de descentralizare, un statut special (Statut Particulier) pentru Corsica și pentru unirea celor două departamente din Țara Bascilor franceză. Acest fapt s-a adresat câtorva dintre cererile regionaliste de reorganizare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]