5,537 matches
-
semnificația sa strictă de "rang socio-poltic" și un înțeles "etnic" care se aplica unor seminții turcice medievale care au rămas la stadiul de configurație tribală, fără a mai deveni popoare sau națiuni propriu-zise, și s-au asimilat cu timpul popoarelor învecinate, în speță maghiarilor. Astfel denumirea de "tarcani" în sens de etnonim, aplicată unor grupuscule tribale cu identitate etnică bine conturată, pare să duca în ultimă instanță înapoi în timp la onogurii proto-bulgari de sub hanul Kuber (Кубер in bulgară, grafiat și
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
au folosit unele clădiri impunătoare, cum ar fi Chatsworth House în Derbyshire și Wilton House în Salisbury (ca Pemberley), Groombridge Place în Kent (ca Longbourn), Basildon Park în Berkshire (ca Netherfield Park) și Burghley House în Lincolnshire (ca Rosings - orașul învecinat al orașului Stamford ce a reprezentat Meryton). În Anglia rurală de la sfârșitul secolului al XVII-lea, domnul Bennet trăiește în casa sa la țară cu soția sa doamna Bennet și cele cinci fiice: cea mai mare, Jane, frumoasă și timidă
Mândrie și prejudecată (film din 2005) () [Corola-website/Science/311399_a_312728]
-
de joc înaintată, trebuie să-ți schimbi și strategia. Desigur este necesar să ai o producție bună de materii prime, pentru ca satul tău să fie cât mai repede construit. În același timp trebuie să te aperi de jefuitori din satele învecinate. Construiește-ți pentru aceasta un zid, o ascunzătoare și câteva unități defensive. Trimiterea de mesaje atăcătorului poate fi de folos, uneori. Dacă ai reușit să-ți mărești satul poți și tu încerca să jefuiești alte sate de materii prime. Acestea
Triburile () [Corola-website/Science/312268_a_313597]
-
bucium (de aici și denumirea codrilor înconjurători și a mănăstirii) bucuria și durerea Mănăstirea Buciumeni își trage seva istoriei din negura vremii. Se pare că pe la 1420 - 1430 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun, câteva călugărițe cu ajutorul locuitorilor din satele învecinate ridică o bisericuță de lemn cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae și câteva chilii. Pe la 1700 vechiul locaș de închinare este refăcut de către serdarul Manolache Radovici proprietarul unei moșii în satul Buciumeni și sfințit de Episcopul Sava al Romanului, ce așază
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
infanteria franceză se luptase pentru fiecare copac și fiecare tufiș din ea. De asemenea, la recucerirea terenului pierdut au participat și nassauerii. Atunci când Garda a ieșit din pădure cu rândurile dezordonate îndreptându-se spre ferma Grand Pierrepont, ea și Braunschweigerii învecinați au fost bombardați de artileria franceză, apoi atacați de lăncierii lui Piré și alungați înapoi în pădure. Alte surse susțin faptul că atacul a fost efectuat de Regimentele 6 și 1 Vânători Călare ale lui Piré. Vânătorii îmbrăcați în verde
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
Căpâlna se menționează existența judecății prin perindele. În Criștioru de Jos sunt semnalate un alt tip de perindele. Acestea se aflau lângă biserica satului. Judecata era făcută de bătrânii satului și de preot, dar erau consultați și tinerii. În localitatea învecinată Poiana, perindelele funcționau până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Honțișor, oamenii erau judecați în belingeriu, care era atârnat în târnațiul bisericii. În Totoreni, paștele morților se sărbătorește în prima duminică după Paști, în Duminica Tomii. Obiceiul există și în
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
1992 prin donarea suprafeței de pământ de către familia Iacoban, din com. Iacobeni, jud. Suceava. Sub îndrumarea primului stareț Protosinghelului Daniel Leonte s-a ridicat acest Sfânt Locaș cu hramul "Înălțarea Domnului", ajutat fiind de credincioșii din satele, comunele și orașele învecinate, precum și de iubitorii de Hristos din țară. În aceeași măsură s-a îngrijit și de organizarea unei obști monahale cu trăire duhovniceasca, specifică acestei tebaide românești care a fost și este ansamblul de mănăstiri, schituri și sihaștrii din zona munților
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
a muncit ca agronom în Africa, America și sud-estul Europei. El lucrase șase ani ca mecanic în uzină, urmând apoi liceul la seral și facultatea. Trabantul era cumpărat în comun cu un coleg de facultate ce obținuse repartiție în satul învecinat Pogoanele. Singura sa călătorie în străinătate a avut loc doar atunci când a fost detașat două săptămâni ca mecanic în Tanganika. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Petre Sălcudeanu. Titlul filmului provine din proverbul „Toamna se numără bobocii” cu referire
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
est la Dumbrăveni, unde se termină în același DN2. Tot din DN2N, la Dumitrești se ramifică spre sud șoseaua județeană DJ203H, care duce spre sud în județul Buzău (trecând râul Râmnicu Sărat pe un pod de lemn) la Buda. Comunele învecinate sunt: Chiojdeni, la vest; Gura Caliței la nord ; la est comuna Bordești, iar la sud, sud-vest comuna Buda, Județul Buzău. Fiind o depresiune din interiorul subcarpaților, aici este caracteristic etajul pădurilor de foioase. În Enciclopedia Geografică a României, pentru zona
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
de Sus care au o tradiție bogată în domeniu. Pădurile localnicilor fac parte din Composesoratul Braniște Racovița, care le exploatează. Comerțul s-a desfășurat dintotdeauna prin intermediul magazinelor din sat, numite în trecut ""bolte"", prin intermediul târgurilor din sat și din localitățile învecinate. Necesarul de carne, racovicenii l-au asigurat întotdeauna prin sacrificarea păsărilor sau a animalelor mici din gospodăriile propri, în trecut au funcționat și câteva măcelării private numite local "fleșării", care vindeau carnea adesea pe datorie și la preț mic. Comețul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
au putut fotografia în voie aceste „concentrări de trupe”. În același timp, cele mai multe bombardamente navale aliate s-au concentrat în zona Pas de Calais, nu în regiunea Normandiei. La toate acestea s-a adăugat valul de mesaje radio din regiunea învecinată Pas de Calaisului, menită să-i inducă și mai mult în eroare pe germani. În sprijinul Operațiunii Fortitude Nord, a fost concepută Operațiunea Skye - o amplă activitate radio în nordul Scoției, menită să inducă analiștilor germani convingerea că se organizează
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
brigăzii Serviciilor Speciale Aeriene. Succesul operațiunilor amfibii de debarcare depindea de stabilirea unei regiuni sigure de pe care să se extindă capetele de pod și care să permită aprovizionarea corespunzătoare a unei forțe capabile să debușeze în teritoriul pornind din zonele învecinate plajelor. Forțele debarcate pe plaje erau foarte vulnerabile la contraatacurile inamicului efectuate mai înainte de concentrarea în capetele de pod a unor forțe suficient de numeroase și de bine înarmate. Pentru a încetini sau chiar a elimina capacitatea inamicului de a
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
Flandra de Est, regiunea Flandra din Belgia. La 1 ianuarie 2014 avea o populație totală de 29.957 locuitori. Comuna actuală a fost formată în urma unei reorganizări teritoriale în anul 1977, prin înglobarea într-o singură entitate a 11 comune învecinate. Suprafața totală a comunei este de 75,53 km². Comuna este subdivizată în secțiuni, ce corespund aproximativ cu fostele comune de dinainte de 1977. Acestea sunt: Localitățile limitrofe sunt:
Deinze () [Corola-website/Science/309648_a_310977]
-
Flandra de Vest, regiunea Flandra din Belgia. La 1 ianuarie 2008 avea o populație totală de 3.346 locuitori. Comuna actuală a fost formată în urma unei reorganizări teritoriale în anul 1977, prin înglobarea într-o singură entitate a 4 comune învecinate. Suprafața totală a comunei este de 62,94 km². Comuna este subdivizată în secțiuni, ce corespund aproximativ cu fostele comune de dinainte de 1977. Acestea sunt: Localitățile limitrofe sunt:
Lo-Reninge () [Corola-website/Science/309650_a_310979]
-
Flandra de Vest, regiunea Flandra din Belgia. La 1 ianuarie 2008 avea o populație totală de 17.775 locuitori. Comuna actuală a fost formată în urma unei reorganizări teritoriale în anul 1977, prin înglobarea într-o singură entitate a 2 comune învecinate. Suprafața totală a comunei este de 43,61 km². Comuna este subdivizată în secțiuni, ce corespund aproximativ cu fostele comune de dinainte de 1977. Acestea sunt: Localitățile limitrofe sunt:
Wervik () [Corola-website/Science/309651_a_310980]
-
satul eponim de reședință și din cătunul Tânganu-Moara, având în total 883 de locuitori. În ea funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și o biserică. Celelalte două sate ale comunei aparțineau în acea vreme altor comune învecinate: satul Poșta făcea parte din comuna Ștubeiu-Orăști, iar satul Bălăceanca— din comuna Bobești-Bălăcanca. În 1925, comuna Tânganu fusese deja desființată, iar comuna Cernica era formată din satele Cernica, Căldăraru, Tânganu, Tânganu-Nou și Tânganu-Moara, având în total 3120 de locuitori și
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
cu câte o boltă tronconică. Execuția consolelor, crestate în linii drepre și curbe a rămas neîntrecută, aspectul lor plastic fiind desăvârșit. Capetele bârnelor de sus intersectate o dată la întâlnirea acestora, repetă o a două intersecție de console cu grinzile pereților învecinați. Intrarea originară, de pe latura de sud, a fost înfundată, păstrându-se parțial rama ce o marca, sculptată cu motive geometrice, frânghie, rozete, dar și cu câte un balaur cu trup spiralat, ale căror capete sunt aidoma celor ce împodobeau cupa
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
numele de Olchea. Se pare că numele acestuia provine de la ulcea - oală mică de lut, un cuvânt cu importanță deosebită în comunitate având în vedere faptul că olcenii erau nevoiți să aducă apă de la fântânile din pădure sau din satele învecinate deoarece zona este lipsită de apă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Olcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85%), cu o minoritate de
Comuna Olcea, Bihor () [Corola-website/Science/310205_a_311534]
-
și Ialomița. Partea din dreapta Călmățuiului este ocupată de o fâșie lată de nisipuri de la Smeeni și Florica până la Pogoanele și Padina”. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafață de . Distanțele față de satele vecine sunt destul de mari. Distanța până la reședința comunei învecinate Mihăilești (situată în partea de nord-vest), este de . La vest se află satul Glodeanu-Sărat, distanța fiind de , aceeași distanță fiind și față de satul Brădeanu, situat în partea opusă (la est de satul Florica). Cele mai apropiate sate sunt: Căldărușanca (), Cârligu
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
o cetate dacică la Gruiu Dării (lângă Pietroasa Mică), un castru roman la Pietroasele, precum și un celebru tezaur gotic. Cele șase sate care o alcătuiesc au apărut după secolul al XVI-lea, pe pământurile moșnenilor și boierilor din zona satului învecinat Bădeni, și au fost împărțite în trei comune: Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus și Șarânga, care au fost unificate în 1968. Deși inițial era un centru pentru extragerea de piatră pentru materiale de construcție, astăzi viticultura este principala ramură
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
alături de plante transgresive din asocierile de padure din apropiere, cum ar fi: Heleborus odorus(spânz), Geranium robertianum (năpraznică) etc. Arbuștii Syringa vulgaris cu Fraxinus ornus sunt rezultatul colonizării primare a versanților stâncoși, unde au o compoziție relativ constantă, pe când vegetația învecinată a suferit modificări importante cauzate de evoluția climei și de procesele de auto-geneză caracteristice perioadei post-glaciare. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Și pentru faună, acest ținut cu un climat aparte
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
spre Podișul Getic. Vânturile specifice sunt Austrul și fenomenele de Foehn. Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă în Dunăre și Coșuștea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În ceea ce privește lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
de triburile militare care se ocupau cu creșterea cailor, cămilelor și care au dezvoltat ocupația de creștere a animalelor cornute mici si mari. De asemenea, trebuie amintite țările Andia și Zikerta. În partea de sud a Azerbaidjanului si în teritoriile învecinate existau domeniile: Ninni cu centru în orașul Aridu, Șurdira unde conducea Artasaru, Harruna, Smesi, Ulmania, Adau, Harmasa, Sanghibuti, Puluadi și altele. Multe dinte acestea trebuia să plătească bir asirilor încă de la începutul sec. al IX-lea î.e.n. în timpul lui Așurnasirapala
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
apartenența de limbă a acestor triburi, cu excepția huriților. Unii învățați leagă limba hurită de limbile din Caucazul de Nord-Est. Nu este exclus ca acestei familii să aparțină și limba vorbită de kutiiși. În raioanele din sudul Azerbaidjanului și în teritoriile învecinate, înainte de mileniul I î.e.n., și uneori și mai târziu, etnosurile locale reprezentau cultura etnică dominantă, forța economică și politică. La hotarul dintre mileniile II și I î.e.n., sau chiar la începutul mileniului I, în regiunile din partea de sud a Azerbaidjanului
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
câștigat rapid o bună reputație printre unitățile de învățământ liceal din secotrul 6. Comasarea cu Școala Generală nr. 154, din 2000, a condus la funcționarea Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu” cu clasele I-XII. Activitatea instructiv-educativă se desfășoară în două imobile învecinate, construite potrivit proiectelor arhitectonice-tip din anii '70: parter + două etaje. Peste 1400 de elevi, repartizați în 55 săli de clase, au la dispoziție: laboratoare de fizică, chimie, biologie, cabinete de informatică, limbi moderne: engleză, franceză, portugheză, germană, un cabinet
Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu” din București () [Corola-website/Science/310588_a_311917]