6,446 matches
-
Săhăstria Sihlei (1933; Premiul Academiei Române), Spre sara lui Sfântu Vasile (1938). În principal, C. narează întâmplări din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave, zicale, strigături, cimilituri și cântece. Umorul, uneori crud, este susținut și de expresiile neaoșe, care dau culoare și energie stilului. Încântarea și mândria lui C. de
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
de ocupație și dominație sovietică. Etosul școlii înregistrează un reviriment în 1953, prin tentativa unor personalități din ultima promoție de elevi ai Școlii - P.H. Stahl, Florea Stănculescu și Adrian Gheorghiu - de a publica seria de 16 volume asupra ansamblului arhitecturii țărănești: „Ar fi fost”, ne spune tot P.H. Stahl, „cea mai completă prezentare a unei arhitecturi țărănești europene. Ne-a oprit însă, după cinci volume, «Comitetul Central» care considera că volumele cuprind «prea multe cocioabe și prea multe cruci»”. Reprezentanți de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din ultima promoție de elevi ai Școlii - P.H. Stahl, Florea Stănculescu și Adrian Gheorghiu - de a publica seria de 16 volume asupra ansamblului arhitecturii țărănești: „Ar fi fost”, ne spune tot P.H. Stahl, „cea mai completă prezentare a unei arhitecturi țărănești europene. Ne-a oprit însă, după cinci volume, «Comitetul Central» care considera că volumele cuprind «prea multe cocioabe și prea multe cruci»”. Reprezentanți de seamă ai Școlii Gusti, precum Mircea Vulcănescu, A. Golopenția, Traian Herseni, fuseseră aruncați în temniță. Alți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu este insul izolat, intelectualul de cabinet, ci echipa multidisciplinară, iar locul cercetării nu este biblioteca, ci studiul de teren; 6. studiul realității sociale trebuie continuat printr-o muncă social-culturală în căminele culturale, în casele de cultură și în școlile țărănești; 7. ținta întregii activități de cercetare este constituirea unei sociologii a națiunii. Ca o ilustrare a pragului atins de echipele monografice pe un atare ax, Gusti le prezintă studenților americani o statistică a cercetărilor de până atunci: 626 de sate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pragului atins de echipele monografice pe un atare ax, Gusti le prezintă studenților americani o statistică a cercetărilor de până atunci: 626 de sate, orașe și regiuni, organizarea a 5.000 de case culturale, și a peste 500 de școli țărănești. Scopul cercetării, sublinia Gusti, este cuprinderea întregului: „toate satele, orașele și regiunile țării”, ceea ce va conduce în final la o sociologie a națiunii; 8. în fine un alt element definitoriu al școlii este Legea serviciului social, emisă în 1939, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
suprasătești nu sunt un fenomen strict românesc. Paul Stahl a desfășurat cercetări comparative asupra comunităților suprasătești de pe continentul european. Fenomenul este de o extremă actualitate în cadrul relansării unor proiecte de regionalizare a României, fiindcă aceste „comunități suprasătești” divers denumite (republici țărănești la Cantemir, asocieri de vale la Iorga, «țări» în tradiția vie a poporului, comunități suprasătești în terminologia lui P.H. Stahl, comunități devălmașe la H.H. Stahl etc.) nu au fost ignorate nici de Imperiul austriac, folosindu-le în logistica regimentelor grănicerești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți pentru a face agricultură rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea de noi trebuințe”, deoarece „potențele vieții țărănești trebuie actualizate” (Gusti, 1946, 54). Principiul interdisciplinarității constituie o altă contribuție gustiană cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate fi mai bine pusă în lumină dacă o plasăm în contextul istoric în care s-a creat. În majoritatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
perspective inedite de investigație. Câteva exemple sunt concludente: - analiza structurală și tipologia complexă a satelor devălmașe au însumat eforturi laborioase de cercetare istorică, de „arheologie socială” (Stahl, 1939; Abraham și Chelcea, 1996, 106 și urm.); - formularea conceptelor complexe de bugete țărănești de tip autarhial, capitalist, proletar, mixt s-a întemeiat pe analize economice și statistice comparative; - generalizarea empirică referitoare la vechea structură a satului Cornova ca sat de mazili, ce infirma supoziția originii iobage a acestei comunități, a necesitat activități de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și problemelor de politică națională, socială și culturală, iar al doilea intitulat „Valorificarea produselor basarabene”. Din primul ciclu s-au ținut până în prezent următoarele conferințe: 1. Factorul monetar în criza economică mondială (prof. I. Răducanu, 4 decembrie 1934); 2. Statul țărănesc (dl. Ion Mihalache, Preș. Partidului Național Țărănesc, 27 mai 1935); 3. Cum înțelegem românismul (prof. C. Rădulescu-Motru, 6 octombrie 1935); 4. Sisteme de economie dirijată (prof. I. Răducanu, 20 octombrie 1935); 5. Școala și criza economică (prof. S. Mehedinți, 27
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
culturală, iar al doilea intitulat „Valorificarea produselor basarabene”. Din primul ciclu s-au ținut până în prezent următoarele conferințe: 1. Factorul monetar în criza economică mondială (prof. I. Răducanu, 4 decembrie 1934); 2. Statul țărănesc (dl. Ion Mihalache, Preș. Partidului Național Țărănesc, 27 mai 1935); 3. Cum înțelegem românismul (prof. C. Rădulescu-Motru, 6 octombrie 1935); 4. Sisteme de economie dirijată (prof. I. Răducanu, 20 octombrie 1935); 5. Școala și criza economică (prof. S. Mehedinți, 27 octombrie 1935); 6. Ieșirea din actualele greutăți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
7. Organizarea muncii naționale (M. Ghelmegeanu, 17 noiembrie 1935); 8. Capitalism și socialism (Ghe.Gh. Tașcă, 24 noiembrie 1935); 9) Doctrina economică naționalistă (A.C. Cusin, 1 decembrie 1935); 10. Evoluția economiei liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional (Mircea Djuvara, 8 ianuarie 1935 ); 13. Doctrina statului țărănesc (Aurelian Bentoiu, 19 ianuarie 1936); 14. Doctrina raționalistă (N. Crainic, 2 februarie 1936); 15. Doctrina liberală (Al. Necșești, 9
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
economică naționalistă (A.C. Cusin, 1 decembrie 1935); 10. Evoluția economiei liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional (Mircea Djuvara, 8 ianuarie 1935 ); 13. Doctrina statului țărănesc (Aurelian Bentoiu, 19 ianuarie 1936); 14. Doctrina raționalistă (N. Crainic, 2 februarie 1936); 15. Doctrina liberală (Al. Necșești, 9 februarie 1936); 16. Învățământul agricol în România (N. Vasiliu); 17. Curente politice europene (Gr. Filipescu, martie 1936); 18. Doctrină și acțiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și aplicarea obiceiului pământului; amestec în reglementarea relațiilor intercomunitare; drept de monopol sau măcar de supraveghere a relațiilor comerciale cu exteriorul; drept de preempțiune împotriva vânzărilor funciare; îndatoriri și drepturi în privința relațiilor cu statul; dreptul de a reprezenta comunitatea; comunitățile țărănești sunt supuse unei exploatări de tip tributal (confiscarea de plusvaloare rezultată din procesele de producție în care exploatatorii nu au amestec); importanța mare a legăturilor de rudenie; diviziunea socială a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mare a legăturilor de rudenie; diviziunea socială a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele în cadrul unor veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cu aceste caracteristici, puternic ancorate și la români, „comunitatea” vecinătății dezvolta într-o mai mare măsură orientarea organizațională. Din punct de vedere al conținutului său, „frăția” nu este semnificativ diferită de cea întâlnită în alte forme de organizare a societăților țărănești din zonă, dar nomele sunt prescripții precise, uneori și scrise, ceea ce îi limitează mult caracterul difuz. Membrii „vecinătății” sunt incluși în grupul lor de apartenență ca și orice alt țăran, dar există, virtual cel puțin, opțiunea intrării și posibilitatea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este conferit tuturor celor care au o bucată minimă de pământ, dar nu au nici un fel de venituri. Retragerea statului din economia mediului ruralul românesc, „privatizarea” forțată și ineficientă a pământului au dus în cele din urmă la transformarea gospodăriilor țărănești în „celule de subzistență”. După câțiva ani de așteptări zadarnice ca statul să susțină micul producător din agricultură, gospodăriile rurale au găsit în migrație una dintre cele mai profitabile alternative de câștig. În acest context, decizia de a emigra a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
răspândi, încă din primele volume, „mireasma pământurilor sfinte” ale Câmpiei Transilvane și, odată cu ea, „behăitul turmei”, „mugetul de vite”, „cântecul de greieri”. Pământul și roadele sale, fauna domestică, munca plugarului ritmată în funcție de mișcările cosmice, sentimentul regăsirii de sine în universul țărănesc sunt constanta esențială, structurantă a poeziei lui H. O constantă ce prin definiție implică sentimentul timpului și sentimentul iubirii de patrie. Rememorativă adesea, orația lirică reactualizează icoane apuse, reface spectacole contemplate nemijlocit la vârsta mirărilor. Principala sursă a lirismului pare
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
mereu înfiorat de înțelesurile unui destin al comunității și de rezonanțele călătoriilor în lumea culturii. Ion Horea continuă nu pe mesianicii ardeleni (Goga - Cotruș) [...], ci lirismul elegiac al lui Iosif. El se desparte astfel de alți poeți veniți din lumea țărănească (Al. Andrițoiu, Ion Brad, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru), se desparte și de poeții de la „Steaua”, orientați după 1956 spre o poezie de notație și cei dintâi, la noi, care recuperează „prozaismul”. Horea rămâne timp de câteva decenii credincios viziunii neoclasice
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
de trestie pe timpul foametei, imaginea de coșmar a aruncării în aer a unui tren care transporta cai. Piesa de teatru radiofonic Prietena mea, noaptea (1974) se concentrează pe același caz al tipăririi unui ziar ilegal, desigur comunist, într-o gospodărie țărănească, subiect exploatat deja în povestiri și în romanul Condamnat la moarte (1971). SCRIERI: Povestiri, București, 1955; Strada primăverii, București, 1956; Taina celor cincisprezece litere, Iași, 1960; Omul cu părul cărunt, Iași, 1961; Condamnat la moarte, Iași, 1971; Sub aripa timpului
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
destinată aproape întreaga sa literatură (schițe, nuvele, scenete, piese de teatru etc.), în totalitate inspirată din lumea satului transilvănean. Popularitatea sa, fără egal în lumea rurală, s-a datorat îndeosebi ideilor vehiculate de acest profund cunoscător al problematicii și sufletului țărănesc, dar și limbii cu iz popular, de o savoare aparte, în care sunt compuse aproape mai toate scrierile sale. Având un pronunțat caracter moralizator și fiind ușor didacticiste, acestea se încadrează obiectivelor culturalizatoare ale Astrei. Multe dintre lucrările sale au
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
celor două funcții; după instaurarea guvernului Petru Groza, C. își prezintă demisia, fiind urmat la direcția Teatrului Național de Tudor Vianu, iar la cea a Direcției Generale a Teatrelor de N.D. Cocea. În 1947 este judecat în procesul Partidului Național Țărănesc și condamnat la șase ani temniță grea. Rămâne însă nouă ani în închisorile de la Galați, Sighet și București, iar la eliberare i se stabilește domiciliu forțat în Bărăgan, până în 1962. Își reia activitatea de gazetar, cu cronici teatrale îndeosebi, și
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
sau trei generații, rămâne doar schema c., care se adaptează altor eroi sau situații. Cele mai răspândite c. au fost cele despre Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Al. I. Cuza și despre răscoalele de la 1907. Ca o prelungire a c. țărănesc de revoltă socială a apărut c. având ca subiecte proletarizarea, înstrăinarea emigranților și îndemnul la revoltă. Relativ la structura compozițională a c. se constată, ca în toată poezia populară, absența strofei. Segmentarea se poate face în funcție de motive și elemente motivice aglutinate
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
semnând A. Lucaci), și editorial cu volumul Vitralii (1967). Poeziile sale confesive, relativ meșteșugite, cu o vagă tentă ironică ce atenuează oarecum imagismul și intimismul gratuit, stau sub zodii multiple, reținând atenția prin voința de plasticitate și vitalismul de sorginte țărănească. Sunt învederate o certă aptitudine a dialogului și o indiscutabilă voință de comunicare („Nimic nu pot să-ți dărui dacă / Nu-mi cauți ușa, musafir”). De aici și claritatea, eufonia multor versuri, dar și plata sfătoșenie, mediocritatea „frumoasă” a altora
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
unui Christ simbolic (Iisus), nu Dumnezeu abstract, sustras durerii, ci om, înfrățit cu umiliții și nedreptățiții lumii. Solidaritatea de esență creștină cu cei revoltați capătă expresie directă în ciclul de sonete Zile de durere, scris în 1907, sub impresia răscoalei țărănești. Nu lipsesc din dialectica meditației lui C. (și ecourile venind de la „idolul” sufletului său, Tolstoi, dobândesc aici rezonanță) speranța, viziunea ipotetică a unei armonii sociale, rod al luptei, punând capăt timpului vrajbei (Către pace, Poporul). Aspirația spre înalt a omului
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
dramaturgului, la recomandarea lui Petru Comarnescu, angajarea ca impiegat la Direcția Generală a Teatrelor (1946), de unde va fi concediat doi ani mai târziu de oficialitatea comunistă, în urma participării la o șezătoare literară organizată de ziarul „Dreptatea” și de Partidul Național Țărănesc. Alături de Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Dinu Pillat, Constant Tonegaru, Theodor Mihadaș și alții, C. face parte, din 1946 până în 1950, din Asociația (anticomunistă) Mihai Eminescu, condusă de preotul catolic Marie-Alype Barral. La sfârșitul anului 1947, lui C. îi apare la
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]