16,963 matches
-
Înnăscute Între bărbați și femei sau Între diferite grupuri etnice. În afară de reformarea pedagogiei În sensul cultivării diferențelor de aptitudini și al ierarhiei intelectuale genetice a elevilor și studenților, eugeniștii și-au propus, de asemenea, să introducă studiul biologiei, ca disciplină academică fundamentală, de la nivelul școlii primare până la cel universitar. Mai mult, Moldovan și alți adepți ai eugeniei au acționat susținut În sensul restructurării Învățământului medical. Obiectivul acestui grup era să determine o schimbare a priorităților educaționale, de la specializările curative la cele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
procesului de tranziție la regimul comunist, controlat de Uniunea Sovietică, intelectualii nu erau Încă deplin conștienți de faptul că schimbările politice urmau să le afecteze profund viețile. Regimul de război condus de Antonescu garantase o anumită autonomie comunităților științifice și academice ale intelectualilor de etnie română. Din această cauză, ei au presupus că noile transformări vor avea un impact similar. Astfel de așteptări nu au fost imediat infirmate, pentru că Moldovan s-a Întors la Cluj, Banu și-a reluat poziția de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii În urmă, deveneau din ce În ce mai larg acceptate, chiar dacă noile elite academice Își schimbaseră, treptat, orientarea ideologică, acordând tot mai puțin credit unor autori ca Moldovan, Râmneanțu sau Banu pentru ideile lor despre influența eredității asupra scopurilor și conținutului profesiei medicale și promovând tot mai mult modelul sovietic 11. Utopia eugenistă a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prezinte un portret extrem de pozitiv al lui Moldovan, Însă ceea ce reușește este să le reamintească cititorilor aspectele Întunecate, exclusiviste, ale lucrărilor sale34. Până la momentul scrierii cărții de față, reabilitarea mișcării eugeniste din România nu a depășit cadrul unui mic cerc academic. După 1989, discursul central despre reformă, tranziție și recuperarea deficitului de dezvoltare În raport cu Vestul a rămas ancorat În discutarea problemelor economice, sociale și culturale. În același timp, se observă o resurgență a naționalismului extremist pe scena politică românească, În special
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să considerăm că ar fi fost nevoie de o astfel de asigurare pentru ca Moldovan să se Întoarcă Într-o poziție guvernamentală față de care devenise total neîncrezător În preajma anului 1925, mai ales având În vedere că până la acel moment poziția sa academică și implicarea În Astra Îi ofereau deja un spațiu suficient pentru promovarea ideilor sale și pentru aplicarea programelor de acțiune pe care le considera necesare. Există o sursă care indică hotărârea lui Maniu de a-l susține pe Moldovan. Într-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
jurnalistic și-a mărit considerabil importanța în cursul ultimului sfert de secol. Rezultă o veritabilă inversare a raportului de forțe dintre câmpuri diferite. În urmă cu vreo 30 de ani, o prezență prea insistentă în mass-media putea compromite o carieră academică și-l putea împiedica pe un universitar să acceadă în rândurile elitei din câmpul științific. Așa a fost cazul lui Raymond Aron. După propria sa mărturie, faptul că nu era numai om de știință, ci, în egală măsură, și un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să fie numit decât în 1955, însă un anumit sentiment de indispoziție l-a marcat multă vreme. Pentru unii dintre colegii săi de la Sorbona, Aron nu era decât un ziarist în căutarea unui plus de prestigiu venit dintr-o poziție academică, dar compromițător pentru instituția universitară (Aron, 1938, pp. 219 și 336-337). În prezent, se observă că fenomenul este invers. A combina aprecierea colegilor cu recunoașterea din partea unui public mai larg este un fapt incitant. În zilele noastre, notorietatea dobândită în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aprecierea colegilor cu recunoașterea din partea unui public mai larg este un fapt incitant. În zilele noastre, notorietatea dobândită în ochii unui public larg și cultivat joacă incontestabil un rol deloc neglijabil în carierele universitare și le favorizează (Kauppi, 1996). Carierele academice se edifică în parte și datorită renumelui dobândit prin respectarea normelor din câmpul jurnalistic. Asta înseamnă că acest câmp este în măsură să le răzbată pe celelalte și să-și impună normele printr-o strategie a „calului troian”. Acestea fiind
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
The Study of Political Elites”, în Harold D. Lasswell, Daniel Lerner, World Revolutionary Elites. Studies in Coercive Ideological Movements, The M.I.T Press, Cambridge. Laumann, Edward O.; Pappi, Franz U., Networks of Collective Action: A Perspective in Community Influence Systems, Academic Press, New York. Lazega, Emmanuel, 1998, Réseaux sociaux et structures relationnelles, PUF, colecția „Que Sais-je?”, Paris. Le Play, Frédéric, 1941, Œuvres, tome I, Principes de paix sociale: la famille; tome II, La réforme de la société. Le travail, Éditions d’histoire et
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
deschis filiale în aceste țări, exportând în acest fel și această dimensiune corporatistă a comportamentului organizațional. În ultimele decenii, marile corporații au acumulat o putere deosebită, și astfel, li s-a acordat atenție atât din partea autorităților publice naționale, a mediului academic, cât și a publicului larg. Cei care s-au poziționat critic au afirmat că viețile oamenilor sunt influențate tot mai puțin de guverne și tot mai mult de către corporații, care își asumă tot mai mult rolul de actori politici în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a fost înființat CASPIS, iar rezultatul semnificativ al activității acesteia se regăsește în PNAinc, adoptat în iulie 2002 de către Guvern, ca program oficial de guvernare și actualizat pentru perioada 2006-2008. Studiile și analizele efectuate de către CASPIS în colaborare cu mediul academic de specialitate s-au finalizat prin elaborarea unui sistemului național de indicatori de incluziune socială, ce permite o abordare pertinentă a politicilor sociale specifice, punând la dispoziția specialiștilor și a factorilor de decizie instrumentele ce vizează întărirea coeziunii sociale. Implicarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să fie precedată de discutarea și adoptarea unei strategii. De exemplu, restructurarea sistemului universitar a fost promovată printr-o lege adoptată în 1995. Această lege a fost precedată de elaborarea unei strategii de reformă a sistemului universitar, discutată în comunitatea academică și adoptată de către senatele universităților, de către Conferința rectorilor și de către Guvern. Strategia adoptată formal a fost implementată prin Legea învățământului, care cuprinde un capitol distinct referitor la sistemul universitar. Principiul fundamental care stă la baza strategiei/legii de reformă a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a format o comisie prezidată de Leszek Balcerowicz, ministru de Finanțe și vicepremier pe probleme economice, din care mai făceau parte renumitul economist occidental Jeffrey Sachs, recomandat de George Soros, precum și alți economiști de origine poloneză care activau în mediul academic occidental. Programul redactat de comisie a fost mai târziu cunoscut sub denumirea de „terapie de șoc”, sugerată de Jeffrey Sachs. Filosofia acestui program a fost ancorată în teoria economică de tip neoliberal (sau neoclasic), pe trei componente-cheie: liberalizarea prețurilor, stabilizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și alți creditori ai Poloniei și de trecerea prin Parlamentul polonez a unui pachet de legi conținând respectivele măsuri. Rolul cunoașterii științifice occidentale asupra formulării strategiei reformei s-a concentrat în anii 1991-1994, prin contribuția unor personalități marcante ale lumii academice americane, reprezentative pentru teoria economică neoliberală, dominantă în epocă atât la nivel intelectual, cât și la nivelul politicilor publice. Studiile publicate în această perioadă subliniau necesitatea trecerii rapide la mecanismele economiei de piață prin liberalizarea prețurilor și privatizare. Nevoia implicită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tranziției, în special pe componenta economico-socială, așa cum a fost formulată la începutul tranziției și promovată de instituțiile financiare internaționale, s-a putut constitui în soluția unică a acestei oportunități de dezvoltare. Acest semn de întrebare este prezent și în spațiul academic occidental (Stiglitz, 2003), cât și în cel din Europa de Est (Zamfir, 2004) și chiar America Latină (Perreira, 2001). Sfârșitul tranziției și intrarea în posttranziție Tranziția, ca proces istoric de schimbare socială, se circumscrie unei perioade de timp. Începutul tranziției este ușor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Britanice de Studii Internaționale (2003-), al societății Române de Științe Politice (2003-2006) și, recent, al Asociației de Științe Politice din zona Australasia (2006). Lucian-Dumitru Dîrdală este absolvent al Universității Tehnice din Iași (1991) și al Facultății de Științe Politice (studii academice postuniversitare) din cadrul SNSPA (1993). Master în relații internaționale și studii europene la Central European University (Budapesta) (1997). Doctorand în științe politice la Universitatea „A.I. Cuza” din Iași. Lector universitar la Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iași. A publicat peste 20 de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mondială, 1913-1989, București, 2005. Domeniile sale de expertiză sunt studiile strategice și de securitate și analiza de politică externă. Stanislav Secrieru este originar din orașul Chișinău (Republica Moldova); absolvent al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” (1996-2000), licențiat în Drept; studii academice postuniversitare în cadrul SNSPA (bursier al guvernului român), specializarea „Relații internaționale și integrarea europeană” (2001-2003); cercetător (PfP research fellow) la Colegiul de Apărare NATO de la Roma (aprilie-iulie 2006); începând din 2003, doctorand în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană, SNSPA
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale și teme majore de reflecție ale domeniului, netratate pe parcursul altor cursuri ale curriculei de specialitate -, credem că manualul poate fi folosit pe întregul parcurs al studiilor universitare și masterale de profil, precum și de toți cei interesați de o tratare academică introductivă a acestor subiecte. Din motive obiective, ne-am concentrat asupra acelor subiecte care dau specificul relațiilor internaționale, abandonând tratarea acelora care în universitățile românești sunt acoperite de alte discipline - spre exemplu, procesele integrării. Fiind un manual, am ales o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
domeniului, Edward Hallett Carr și Hans Morgenthau, au scris imediat înainte și după al doilea război mondial. Desigur, preocupările legate de natura relațiilor dintre state, cauzele războiului, problemele păcii, cooperării internaționale, recunoașterii actorilor internaționali au precedat cu milenii apariția domeniului academic. Istoricul Tucidide a meditat în secolul al V-lea î.Hr. asupra cauzelor conflictului interstatal. Creatori de sistem în filosofia politică precum Machiavelli (secolul al XVI-lea) și Thomas Hobbes (secolul al XVII-lea) au studiat raportul între natura umană și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cea mai vizibilă și mai plină de consecințe a puterii este cea făcută prin implicarea forței - care, în momentul în care scapă acțiunii unui singur stat, se traduce în realitatea războiului. Se poate spune că apariția relațiilor internaționale ca disciplină academică s-a datorat primei conflagrații mondiale. Milioanele de victime, distrugerile materiale greu de măsurat sau consecințele politice ale acestei confruntări au determinat căutarea unor explicații științifice cu privire la cauzele care au condus la această catastrofă și cum vor putea fi evitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mondiale și pot constitui un ghid pentru decidenții politici. Din acest punct de vedere, relațiile internaționale sunt un domeniu pe care fiecare cercetător îl recreează individual. Scopul fundamental al acestui manual este de a oferi lectorilor săi cunoștințele și deprinderile academice minime necesare pentru a-și construi propria cheie în înțelegerea unei realități vaste, dinamice și provocatoare. Andrei Miroiu EVOLUȚIA SISTEMULUI INTERNAȚIONAL pînă la 1914 Domeniul relațiilor internaționale este pe cât de recent, pe atât de complex. Teoria relațiilor internaționale, istoria relațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ascensiunea politică, într-un anumit context social, politic și economic, a extremei drepte în Germania și Italia și revizionismul celor două state. La acest nivel doi se înscrie și teza cristalizată în anii ’90 și de mare actualitate în sferele academică și politică din SUA: pacea democratică. Teza identifică drept variabilă independentă tipul de regim politic și statuează că democrațiile se comportă mai puțin conflictual între ele (variabila dependentă fiind comportamentul lor în arena internațională). Subsecvent și prescriptiv, răspândirea democrației în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
compun ca derivând din două poziții arhetipale aflate într-un dialog permanent, deși nu întotdeauna în mod conștient și, mai ales, nu întotdeauna de pe poziții contradictorii. Astfel, Hollis și Smith prezintă anii formativi ai existenței teoriei relațiilor internaționale ca disciplină academică drept o perioadă marcată de existența unei dezbateri între o școală de gândire - realism - și o abordare - idealism/liberalism (Hollis, Smith, 1990, p. 10). Desigur, ambele părți ale acestei diviziuni cunosc numeroase transformări de-a lungul timpului, transformări datorate nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
constante dezbateri inter-paradigmatice, dar și consistentelor dezbateri intra-paradigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale în relațiile internaționale, Jackson și Sørensen, de exemplu, identifică existența mai multor etape: ei consideră prima fază a disciplinei academice ca fiind marcată de „idealism” (sau „liberalism utopic”), care domină gândirea teoretică și practica politică în perioada anilor ’20 și începutul anilor ’30, și ale cărei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern, Norman Angell
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politica externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI, și cele vehiculate la debutul disciplinei relațiilor internaționale ca obiect academic de studiu (vezi tabelul 1). În acest context, este cu atât mai importantă (re)cunoașterea rădăcinilor ideatice ale instituționalizării disciplinei. În cele ce urmează, vom prezenta în acest capitol nucleul teoretic al ideilor ce stau la baza teoriei liberale, așa cum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]