9,323 matches
-
33 21% 333 17% Relaționării 60 38% 50 42% 155 44% 32 34% 33 39% 333 42% Moralizării 60 13% 50 14% 155 14% 32 22% 33 21% 333 15% Folosirea controlului tinde să scadă și a moralizării să se accentueze o dată cu creșterea nivelului de studii al mamelor. Apelul la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate, iar utilizarea relaționării ca tehnică de influență nu pare a fi legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează cel mai puțin
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
39). Preluați ca model reprezentările structurilor regăsite în exemplele (12) și (13) pentru a determina schema structurii fiecăreia din aceste fraze-secvențe. Textul 3.2. Tipuri și prototipuri de elefanți africani Pentru a dezbate în profunzime tematica prezentei lucrări cu privire la descriere, accentuând asupra problematicii prototipurilor (prototipul elefanților africani așa-numiți "de savană" și "de pădure" în funcție de care se poate dezvolta o gamă întreagă de alte variante), consider necesar să citez acest scurt fragment apărut într-o publicație săptămânală elvețiană: [...] [a] Există două
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
subliniează Sartre, "a percepe un lucru, presupune, de fapt, a-l plasa printre celelalte"99. Într-o analiză complexă a fenomenologiei imaginii, Temenuga Trifonova susține că Sartre "plasează imaginea între senzație și gândire (...) atunci când imaginea pare apropiată de senzație, Sartre accentuează că ea este un tip de gândire și viceversa, și de câte ori imaginea se apropie de gândire sau pretinde a fi cunoaștere pură, fenomenologul francez evidențiază asemănarea cu senzațiile și mișcările"100. Practic, este în natura imaginii să penduleze între senzație
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
obiect, se raportează la o persoană sau la un eveniment, loc, indiferent că acestea există sau sunt produse ale imaginației. În fond, reprezentarea are capacitatea de a fuziona perceptul cu conceptul 496, având în același timp un puternic caracter simbolic. Accentuând rolul social al reprezentării, Moscovici susține că aceasta conduce și orientează indivizii și grupurile în acțiunile lor, întrucât reprezentările sociale rezumă înțelesul obiectelor și fenomenelor prin intermediul funcției lor iconice și simbolice, ceea ce conturează ideea că imaginea, în cadrul procesului reprezentațional, este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la care a fost expus individul, cât și de felul cum a interacționat cu celălalt, de experiențele pe care le-a avut de-a lungul timpului. De fapt, în studiile sale, Millas conturează atât fenomenul stereotipului, cât și mecanismul acestuia, accentuând importanța pe care o au experiențele individului, interesele acestuia și contextul în formarea reprezentărilor. În acest sens, Millas pune problema unei anumite fenomenologii a imaginii, explicând relația de cauzalitate dintre experiențele personale ale individului și felul în care se conturează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Toate ipostazele cotextuale discutate, indiferent de statutul lor macro (teme, repertoriu axiologic și referențial) și micro (poziția și conținutul temelor, tonalitatea și ponderea lor lexicală) au indicat prevalența etichetei etnice asupra fiecăreia dintre ele. Trebuie subliniat că fenomenul s-a accentuat în situațiile în care miza evaluării era sporită". (Luminița Mihaela Iacob, op. cit., p. 201). 583 Hercules Millas, Images of Greeks and Turks. Textbooks, historiography, literature and national stereotipes, Athenes, Alexandria, 2001. 584 Yolanda Rodriguez-Perez, The Dutch Revolt through Spanish Eyes
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
simetrică, cu o încărcătură vizibil moralizatoare: „nu trebuie Vă fie soare ca să fii fericit sau ploaie ca să devii melancolic, nu trebuie să fii iubit ca să simți că triești, nici urât de cineva ca să mai găsești un motiv spre a-ți accentua disperarea...” Ce-ar trebui să mai reținem din aceste crochiuri lirice? „Viața poate avea gustul unei case” și-atunci putem rosti împliniți: Ce cald și protector e cuvântul Acasă! Să nu uităm că „o zi fără inspirație” ne va conduce
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de contondentă este frazarea calambur dintr-o altă replică: „<Cine este acela care, păzitor fiind, păzește păzind pe cei care-l Săzesc, păzindu-se?> ... Chiar, cine este acela? Eu cred că este frica. Frica, Spaima, Groaza, Grija, Cutremurarea...” Stridența consonantelor accentuează până la nebunie confruntarea dintre victimă și căOău. Iar victima Ion D. Sîrbu a avut grijă, mereu, să alimenteze și căOăului „frica, spaima, groaza...” „0ă gândeam la tinerețele mele pierdute sau furate, sau rătăcite, sau... risipite...” și-atunci, cum să nu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Instruirea programată nu poate cuprinde Întregul proces instructiv-educativ și nu poate constitui o metodă generală și universală În pedagogie: nu cuprinde toate reacțiile elevului la perturbațiile interne și externe, nu toate obiectele de Învățămînt sau disciplinele științifice pot fi programate, accentuează verbalismul ( În scris) fără a dezvolta suficient intuiția, elevul nu are imaginea conturată a obiectului În ansamblul, se limitează formarea unor motivații superioare, spiritul critic și gîndirea independentă. De asemenea, instruirea programată prezintă, datorită formalizării procesului de instruire, și pericolul
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experiențe de Învățare relevante pentru elevi, și poate spori acestă relevanță prin utilizarea unui larg evantai de instrumente și resurse didactice. Problematizarea, lucrul pe proiecte, negocierea, devin puncte de reper ale predării. Se accentuează latura pragmatică a aplicării curriculum-ului, profesorul face legătura directă și evidențiază Între ceea ce se Învață și de ce se Învață. Modelul proiectării curriculare de la Învățământul general a condus În practică la o separare Între conținuturi și obiective, iar manualele școlare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
al autorului de manual) de a lua decizii asupra modalităților pe care le consideră optime În creșterea calității procesului de Învățământ, respectiv răspunderea personală pentru a asigura elevilor un parcurs școlar individualizat, În funcție de condiții și cerințe concrete. Noul Curriculum național accentuează faptul că documentele de proiectare didactică sunt documente administrative care asociază Într-un mod personalizat elementele programei - competențe specifice, conținuturi, activități de Învățare - cu alocarea de resurse (metodologice, temporale și materiale) considerată optimă de către profesor pe parcursul unui an școlar. În
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
motivație o declară toți. Și nu mai este nimic de comentat aici.) Concret, am început de la întrebarea,ce aș putea face eu pentru ca, în special copiii, să aibă o viață m ai bună ? În anii de după ’90, când s-a accentuat declinul moral al unui popor deja debusolat, vedeam copii săraci car e se uitau cu jind la dulciurile sau jucăriile din vitrine. Atunci mai dădeam un bănuț micuțului, dar repede mi-am dat seama că asta nu reprezintă mai nimic
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
un motiv foarte simplu: situația în care a ajuns civilizația actuală. Pe plan material s-a ajuns la abundență și la consum exagerat, iar în plan spiritual se constată o stagnare. Ba mai mult, în numele unei libertăți prost înțelese, se accentuează drumul spre libertinaj și activități iresponsabile. Timid, prea timid, prin unele locuri Biserica mai încearcă să avertizeze oamenii că alunecă pe un drum care se înfundă. Iar atunci când civilizația nu mai corespunde scopului propus, ea nu mai are un rost
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
prim sistem descriptiv ce conduce progresiv la "părți" ale caracatiței după o organizare de tip ordinal: o cingătoare, strînsoarea → o a doua → o a treia → o a patra → o a cincea → cele cinci (...) → celelalte trei. Aici, "efectul de listă este accentuat în text de această numerotare a aliniatelor care va contribui la definirea obiectului descris, caracatița (sau octo-pus)" (p. 158); b. prezența unui al doilea sistem descriptiv, cel al corpului omenesc al lui Gilliat: braț → piept → pumn → cot → umăr → subsiori → mîna
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cauzale care susțin globalizarea (după F.L.Ruperez, 2003251) Primul element piața a făcut posibilă crearea unui scenariu global pentru fluxul de capital, bunuri și servicii dar fenomenul globalizării la rândul lui facilitează încorporarea noilor agenți economici în acest scenariu, accentuând în acest fel competiția și competitivitatea la nivel internațional și național, stimulând creșterea productivității (vezi fig.1, fluxul 3-1.). Al doilea element informația și tehnologiile au facilitat comunicarea rapidă, interconectând agenți sociali și economici indiferent de distanțe, a stimulat internaționalizarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Rece a condus la apariția unor poli de identitate și interese contrare, iar fragmentările de după 1990 au condus la apariția unei concepții graduale în ce privește procesul de globalizare. Noua viziune pune în discuție posibilitatea realizării unui sistem convențional de state și accentuează importanța altor actori pe scena mondială, respectiv companii transnaționale, organizații internaționale și regionale, agenții non-guvernamentale și chiar cetățeni. Marea majoritate a analizelor publicate asupra sistemului global, indiferent dacă se focalizează pe dimensiunea ideologică, economică, politică, culturală sau socială (Bauman, Z
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
principalele caracteristici ale piețelor mondiale este valorizarea competențelor științifice și tehnice, și aceasta în detrimentul competențelor artizanale, regăsite la nivel local. Piața globală nu este sursă de identitate pentru toți, asta este evident, și nu intervine în structura tuturor comunităților, chiar dacă accentuează disparitățile materiale. Și totuși identitatea culturală, fie ea fondată pe religie, etnie, sex sau rasă, fie ea locală, regională și, în plus, globală, a devenit antidotul la complexitatea și suveranitatea pieței globale în judecarea valorii individului. Dar această tendință riscă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
limba maternă pentru nivelul mediu al învățământului. 1.2.7. Educația globală și globalizată Ieșirea din granițele naționale în privința educației a fost determinată de apariția ONU și UNESCO "care plasau printre scopurile lor fundamentale pacea și dezvoltarea socio-economică și culturală, accentuând dinamica și intercondiționările dintre aceste două valori" (George Văideanu, 1996). Campania dusă de UNESCO pentru promovarea unor conținuturi legate de securitatea mondială, subdezvoltare și multiculturalitate, avea la bază o viziune raționalistă 6 conform căreia este posibil să eliminăm ignoranța și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a agendei oficiale în multe țări ale lumii, cu sensuri și practici care au variat de la un sistem la altul. După aproximativ un deceniu, această abordare a avut un moment de impas s-a presupus că predarea culturii minorităților va accentua prejudecățile, stereotipurile și chiar rasismul, iar practica a arătat existența unei discriminări instituționalizate "care avea nevoie mai degrabă de acțiune socială decât de educație multiculturală se cerea în schimb o educație în spirit anti-rasist (Fujikane, Până la sfârșitul anilor `80 interesul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cu accent pe performanță în științe și tehnologie. În anii `90 tematica internațională a educației a intrat din nou în atenția publică. Noile dezbateri asupra învățământului mondial au operat însă schimbări conceptuale precum educație globală și educație globalizată, primul termen accentuând asupra unei viziuni mai pragmatice și pro-active în abordarea problematicii mondiale, cel de-al doilea referindu-se la mijloacele informatizate folosite în educație. Corelând termenul de educație globală cu cel de educație interculturală, sau cu conceptul mai vechi de educație
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
esențiale ale sensului globalizării Transformări globale. Politică, economie și cultură (Held, D. et al., 2004) pe care James N. Rosenau a numit-o "opera fundamentală asupra globalizării", autorii semnalează pericolele confuziei cu alte concepte precum interdependență, integrare, universalism și convergență, accentuând asupra faptului că noțiunea de globalizare ca precursoare a unei societăți sau comunități unice globale este profund eronată la fel asocierea globalului cu universalul, în condițiile în care interconectarea globală nu este resimțită de toate popoarele sau comunitățile în aceeași
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
alt plan, globalizarea antrenează riscurile dominării culturale și tehnologice care pot constitui o amenințare la adresa identităților locale. Descentralizarea și autonomia locală pot fi răspunsuri pozitive pentru ocrotirea identității și culturii locale, însă trebuie cercetat în ce măsură controlul local al educației va accentua fracturile sociale, va genera alte tipuri de inegalități datorită resurselor distribuite inegal sau, dimpotrivă, va genera forme de integrare socială și școlară eficiente. Aceste aspecte avertizează asupra politicilor educaționale care ar trebui să determine o reconciliere între cererile ce reies
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
prin îmbunătățirea modului în care cunoștințele sunt măsurate și apreciate, indivizii, comunitatea de afaceri și guvernele vor putea să investească în mod profitabil în educație. Într-o retorică specifică, documentul susține că "dezvoltarea sistematică a informațiilor despre capitalul uman va accentua aprecierea societății pentru ceea ce știe o persoană, furnizând astfel baza pentru o economie bazată pe cunoaștere" (OECD, 1996b 3). În anii '50 și '60, economiștii capitalului uman s-au concentrat asupra relației dintre anii petrecuți în școală și ratele de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tehnică, arată raportul, funcționează cel mai bine atunci când afacerile sunt direct implicate în decizie. Fără implicarea afacerilor, educația vocațională dă naștere, din punctul de vedere al Băncii Mondiale, unor profituri economice mai mici decât educația generală. În plus, Banca Mondială accentuează importanța educației femeilor ca mijloc de combatere a clivajului dintre sexe. Banca Mondială consideră finanțarea educației ca investiție economică și, în consecință, susține folosirea analizei economice pentru a aprecia rezultatele. Următorul citat ilustrează accentul pus de Banca Mondială asupra caracterului
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ar putea fi folosit pentru reprimarea drepturilor individuale, așa cum s-a întâmplat în cazul programelor educaționale ale Germaniei naziste și cele din Africa de Sud din timpul apartheidului (UNESCO,1990a10). Pe de alta parte, alți delegați doreau ca educația fundamentală să accentueze valorile morale și spirituale. Este cazul țărilor musulmane, pentru care motivul fundamental al alfabetizării este ca indivizii să fie capabili să înțeleagă învățăturile morale ale Coranului (UNESCO,1990a10-12). Nu s-a căzut de acord nici în privința scopurilor economice aparținând
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]