7,838 matches
-
lupta în care au murit 600 de arabi și mulți evrei. Cu adresa nr.10294 din 15 iunie 1931 șeful poliției, M.Tatomir raportează că la 13 iunie 1931 în școala izraelito-română a avut loc o întrunire sionistă convocată prin afișe tipărite . „Președintele organizației sioniste din oraș Iager asistă pe Pinsky din Londra și pe publicistul Segal din Chișinău care face istoricul Palestinei, arătând clima acestei țări, economia, munca depusă de poporul evreu, despre progresul realizat pe plan cultural datorită populației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
guvern este transmisă și în prefectura județului Dorohoi. În discursul rostit în noaptea de 10/11 februarie 1938, cu prilejul depunerii jurământului de către noul guvern. La ordinul prefectului județului Dorohoi, textul Proclamației a fost făcut cunoscut populației din Dorohoi prin afișe lipite în numeroase locuri publice. Textul Proclamației a făcut impresie locuitorilor din oraș care, potrivit rapoartelor agenților de poliție, își așteptau rândul să poată citi proclamația. Textul Proclamației era următorul: „Români, timp de 8 ani mi-am închinat toate gândurile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1938 a luat ființă, în sediul prefecturii, biroul de cenzură. Din referatul referitor la organizarea și funcționarea biroului de cenzură reiese că are următoarea activitate: cenzură în domeniul politic (întruniri conform Ordonanței nr.1 din 12 februarie 1938, documente, manifeste, afișe); apărare națională (scrieri, documente, schițe, bugete, armament, organizarea teritoriului și armatei, tot ce ar fi dăunător ca informație apărării naționale); secția social-culturală (serbări, teatre, filme, reviste, broșuri, care ar putea avea conținut subversiv). Organele de conducere și supraveghere: șef birou
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cumpărătorii români, pentru a-i împiedica să facă comerț. Impactul acestor măsuri au fost mai ales în orașele de provincie, acțiunile violente ale legionarilor împotriva evreilor prin boicot economic, bătăi, jafuri, profanarea sinagogilor. În orașe din Moldova au fost lipite afișe pe geamurile prăvăliilor cu avertizarea „magazin evreiesc”. În provincie s-au întreprins măsuri împotriva evreilor arestări, acuzații de activitate comunistă, pătrundere cu forța în sinagogi, intimidări, torturi aplicate conducătorilor de comunități. Noul regim național legionar accentua caracterul naționalist, prin asigurarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
împotriva evreilor. Pentru legionari, românizarea însemna trecerea în mâinile lor a afacerilor, prăvăliilor, locuințelor evreiești. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, „nu cumpărați de la jidani”, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător”. În ședințele Consiliului de Miniștri, Horia Sima atrăgea atenția asupra „problemei evreiești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
prăvăliilor, locuințelor evreiești. Acestea erau imediat profitabile în contrast cu industria în care numărul evreilor nu era atât de mare și funcțiile pe care le dețineau cereau cunoștințe profesionale, coordonare și control de specialitate. Legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, lozinci cu „nu cumpărați de la jidani, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiască iar întreprinderi ungurești sau germane nu avem. La 27 octombrie 1940, W.Filderman, președintele Federației Comunităților Evreiești din România se adresează Comunității evreilor din Dorohoi cu privire la tulburările în activitatea locală, „Suntem informați că organe necompetinte săvârșesc abuzuri, se lipesc afișe sau se obligă comercianții evrei să le lipească pe vitrine, prin care se interzice intrarea clienților, se postează oameni în fața magazinelor, se împiedică intrarea în magazine. Uneori creștinii care au cumpărat sunt aduși înapoi să și reprimească prețul, dar marfa
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se vând În loturi, sunt admiși numai cetățeni români (subl.ns.)”. Tot la data de 10 august 1877, Prefectura Fălciu informa Poliția orașului Huși (cu nr.6945) despre vânzarea „Moșiei Ghermănești cu cotunele” și Îi ordonase șefului instituției să „...placardeze afișe În diverse locații din orașu” pentru a afla populația despre operațiunea de adjudecare ce avusese loc la Iași. q. Supus austro-ungar „pierdut” În Principatele Române Unite Cum dintotdeauna o altă sarcină importantă a poliției era și aceea de urmărire a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o listă tipărită pentru a fi multiplicată manual și afișată prin oraș. Iată cum suna adresa nr.8328 trimisă Poliției locale, Împreună cu o copie după ordinul ministerial: „Conform mijlocirei ce’mi face Administrația Domeniilor Statului (...) vă trimit un exemplar din afișul cu bunurile statului vândute În virtutea Legei din 6 Mart 1875 și care se revând pe comptul Domnilor Cumpărători pentru neaquitarea ratelor”. Iată ce moșii erau oferite spre revindere eventualilor amatori cu bani: „Județul Fălciu. Moșia Gușețeii, ca de 197 de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Theodor, trimitea poliției adresa nr.11.153 prin care Îi aducea la cunoștință dispozițiile sosite de la București: „Domnul Ministru de Externe ne comunică că mâne, mercuri, să să celebrese un The Deum pentru luoarea Plevnei”. Se cerea realizarea unor afișe ce urmau a fi răspândite pe arterele principale ale orașului dar și anunțarea tuturor cultelor, inclusiv celui israelit, că prezența era obligatorie. b.b. Noi concentrări Felul cum se duceau războaiele pe atunci ducea la imense sacrificii umane, greu reparabile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a unui fost legionar care a lovit cu toporul În cap pe un tovarăș evreu În seara de 18 noiembrie când acesta era Într-o echipă de afișaj și trecând prin fața cârciumei lui Grapă unde susnumitul tovarăș a lipit niște afișe soția acestui Grapă a eșit cu un topor și a lovit pe tovarășul pictor a PCR-ului În cap aceasta a fost arestată și reținută o zi la poliție unde sub presiunile Parchetului a fost pusă În libertate ceeace a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
massei evreești. Tovarășul se află la domiciliu lovit la cap”. Cel mai probabil, brava nevastă a cârciumarului Grapă a sărit cu unealta la bostanul agitatorului deoarece, conform obiceiului acelor „echipe de afișaj” girate și plătite de către comuniști, Întâi a rupt afișele „reacționarilor” și apoi le-a lipit pe ale „democraților”. a.b. „Vorbitoarele au fost pregătite de noi” Din secțiunea „Realizări” am desprins ideea obiectivă, că CDE-ul hușean traversase În luna scursă câteva momente calde și mai multe reci. Astfel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de spectacol și să Îi lămurească care trebuie să fie atitudinea evreilor În fața alegerilor”. La „Sarcinile organizatorice”, Iancu Gutman explicase „en detail” modul În care organizase echipele de distrugători ai mesajelor electorale „reacționare” scriind astfel: „Pentru stradă, șablonaj și distrugerea afișelor reacționare am format 6 echipe a câte trei oameni, 4 de la organizațiile sioniste și 2 formate din membri PCR” care, scrisese satisfăcut raportorul, „...și-au făcut datoria pe deplin”. Rubrica „Sarcini economice” specifica faptul că „Asistența socială a CDE-ului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
luptelor” electorale din 19 noiembrie 1946 și 28 martie 1948 când, potrivit documentelor arhivistice cercetate dar și pe baza mărturiilor unor trăitori ai evenimentelor, mai cu parul (pentru Îndreptarea oaselor păcătoșilor opozanți), mai cu varul (aplicat În mare cantitate pe afișele „dușmanilor de clasă”) au făcut carieră bună de mardeiași politici. Ei bine, de data asta, membrii celor două importante grupări afiliate CDEului din Huși, nu și-au mai bătut consângenii decât cu vorbele și cu biletele de intrare la un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe cumetrii și nășii. În 1968, la Bârlad era constituit un valoros nucleu de artiști amatori care, sub bagheta regizorală a regizorului profesionist Cristian Nacu, pe atunci la Teatrul „Victor Ion Popa”, lansase piesa „Io, Mircea Voievod” de Dan Tărchilă. Afișul reprezentației ce urma a avea loc În premieră pe scena Casei de cultură a fost trimis În șpalt la Vaslui pentru a fi verificat de cenzorii presei și tipăriturilor dar și al reprezentațiilor teatrale. După ce parcursese lunga listă de nume
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a participat cu lucrări de sculptură la mai multe expoziții colective, la anualele de la Iași și bienalele din București, precum și la unele expoziții din străinătate. În 1974, la expoziția de la Skopje Bitolia din Iugoslavia, una dintre lucrările sale a constituit afișul manifestării. Despre activitatea artistică a lui Ioan Antonică au scris critici de prestigiu în domeniu. Referitor la lucrările expuse în sala “Dalles” din București (Maternitate și Adolescența) criticul de artă Dan Grigorescu scria în revista „Cronica” din 3 aprilie 1969
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
compuneau filmul acela, o manechină, posesoarea celor mai frumoase picioare din Mexico City, își vătăma grav picioarele într-un accident de mașină. Dar această ironie dramatică era doar începutul : de la fereastra apartamentului ei, eroina era silită să vadă cum giganticul afiș cu ea și picioarele ei, lipit pe zidul de vizavi, se jerpelea de la o zi la alta ; cățelul ei simbolul statutului pierdut cădea printr-o gaură din parchet și murea încet-încet, mîncat de șobolani. Pe scurt, IæÆrritu punea la lucru
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de azi. Stînd într-o sală de cinema și așteptînd să se termine Wanted, pur și simplu mi s-a făcut rușine că, la cei 30 de ani ai mei, mă aflam acolo (singur : prietena mea aruncase o privire pe afiș și refuzase ferm să mi se alăture), că, fie și din motive profesionale, acceptasem invitația de a evada în acest vis umed acneico puberal în care Angelina Jolie vine să mă salveze de la o existență de rîmă, introducîndu-mă într-o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dată pentru desfășurarea evenimentului, ziua de 24 noiembrie 2007. Am pregătit invitațiile - 200 de bucăți - și am început distribuirea lor. Nu ne-au ajuns,și am mai tipărit vreo 25-30 de bucăți. Vestea s-a dus repede în tot cartierul, afișe fiind puse în locurile cele mai importante din cartier. Vreau să vă spun că nu m-am rezumat numai la faptul de a le da o invitație, ci ne-am întâlnit și am pregătit chiar câteva surprize pentru acea ocazie
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
după inima lor, deoarece avea același dar ca și ei, darul muzicii. Proiectul a fost cel mai de succes proiect la care am participat vreodată. Mulțumesc tuturor celor care s-au rugat și s-au implicat pentru realizarea invitațiilor și afișelor și aici aș dori să mulțumesc lui Adrian, fiul meu, care le-a realizat de o calitate deosebită și, de asemenea, celor care au făcut efortul de a se implica în împărțirea lor, dar și celor care le-au primit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
biografia familiei lui Ion Iliescu, încă din octombrie 1996. Iată ce citim, în acest sens: "Recent (oct.'96 n.n.), campania electorală a lui Ion Iliescu și a PDSR a adăugat noi accente murdare la cele de până acum. Astfel, pe afișele electorale ale candidatului U.S.D., Petre Român, oamenii partidului de guvernământ au lipit următorul înscris: (Nu lăsați că acesta să devină primul președinte evreu al României." Totodată, Ion lliescu a afirmat că Petre Român nu are rădăcini în pământul țării, aluzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Urc la pas cei 4 km. până în sat. În dreptul școlii un tractor mă depășește, însă oprește aproape imediat. Era un nepot prin alianță care, observându-mă, a oprit și m-am urcat pe tractor lângă el. Îmi face cadou un afiș electoral cu chipul lui Iliescu... Îmi relatează un fapt semnificativ în încercarea de a cumpăra voturile sătenilor. Un camion cu produse alimentare și un grup de politicieni au sosit la școala din Priponești, au dat de veste în sat și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Punte a Suspinelor”, prin care treceau cei condamnați înainte de a sfârși în mod barbar! În ajunul întoarcerii spre Paris mai facem încă o escală la Florența să ne mai bucurăm de noi frumuseți. Privirile ne sunt atrase de un uriaș afiș ce marca o expoziție despre daci, strămoșii noștri. Am privit cu emoție exponatele urmărind tema și scopul expoziției și, în timp ce voiam să părăsim incinta expoziției, aproape că ne izbim în piept cu un „fratello italiano”. Scuze din ambele părți, schimb
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
M.: Deci, justificarea. S. B.: Acesta-i primul moment cu Paulescu. După o zi, o altă fază. În Comandament, erau panourile alea de propagandă cu realizările armatei, cu nu știu ce... Vreo doi, poate chiar ofițeri, au rupt de pe pereți vreo două afișe din acelea. Se duce Panait în Comandament și-l vede pe Paulescu, care era de planton acolo, că rupea și el și-l întreabă: "Bă, Paulescule, dar de ce rupi astea?" "Tovarășu, dar dacă rupe toată lumea...!?" Ce făcea toată lumea, făcea și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
poposit mai întâi la tipografia de la marginea Vâlcei, înspre Govora (vis-a-vis de bisericuța din Troian, pictată de Ecaterina în urmă cu 25 de ani, și unde am stat o vară întreagă înconjurați de flori și sunetele chitărilor), pentru a definitiva afișul final al expoziției ce urmează a fi organizată pentru a încununa activitatea taberei. După ce s-au stabilit parametrii, am pornit la drum, oprindu-ne la Mănăstirea Govora. Masa am servit-o pe o terasă din stațiunea amintită, după care ne-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]