6,939 matches
-
copil de dereglări clinice grave, cu o simptomatologie zgomotoasă. Actul chirurgical, sursă de excitații puternice, poate provoca decompensarea funcțiilor diferitelor organe și aparate, ducând la epuizarea rezervelor, iar hiperexcitabilitatea centrilor subcorticali și lipsa inhibiției corticale exagerează răspunsul organismului în acțiunea agresiunii chirurgicale. Terenul deosebit pe care îl reprezintă copilul și în special nou-născutul și copilul mic, ridică o serie de probleme de protecție în perioada preoperatorie. Concluziile se bazează pe activitatea proprie din clinică: este experiență nemijlocită. Complicațiile postoperatorii imediate au
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în rândul femeilor; reușita este mai mare în rândul bărbaților; mecanism divers: precipitare, armă de foc etc. Precipitarea reprezintă 20% din traumatismele neintenționate și afectează vârstele extreme; chiar precipitările de la mică înălțime pot produce leziuni severe și în special vârstnicilor. Agresiunea umană: 77% din decese prin violență interpersonală sunt implicați bărbații între 15-44 ani. Agresiunea prin arme de foc - din cauza energiei, provoacă leziuni mari, severe; orificii de intrare mici, distrugere mare. Alte cauze:Atacul terorist, cu consecințe nemăsurat de mari. Catastrofele
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de foc etc. Precipitarea reprezintă 20% din traumatismele neintenționate și afectează vârstele extreme; chiar precipitările de la mică înălțime pot produce leziuni severe și în special vârstnicilor. Agresiunea umană: 77% din decese prin violență interpersonală sunt implicați bărbații între 15-44 ani. Agresiunea prin arme de foc - din cauza energiei, provoacă leziuni mari, severe; orificii de intrare mici, distrugere mare. Alte cauze:Atacul terorist, cu consecințe nemăsurat de mari. Catastrofele naturale, pe care le avem și noi, în special cutremure și inundații. Accidentele aviatice
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
succes despre care vorbea ministru Diaconescu. Este doar una dintre soluțiile ce se cer urgent aplicate. Românii specialiști în violuri? (2) Un studiu realizat de sociologul Marzio Barbagli pe baza datelor oferite de Ministerul Italian de Interne susține că numărul agresiunilor sexuale din Italia a crescut în 2008 de la 9% la 40%. În clasamentul anului 2008, românii din Italia ocupau primul loc în topul violatorilor, urmați îndeaproape de marocani și albanezi. Mai exact, 24% dintre violatorii Romei era imigranți români. În
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
violențelor, crimelor și violurilor criza ecomomică și coercițiile psihosociale. Citez din presă: " grija banilor, a dificultăților achitării datoriilor la instituțiile bancare, lipsa locurilor de muncă, presiunile de acoperire a nevoilor familiei, toate acestea pot declanșa creșteri ale numărului de jafuri, agresiuni, furturi, violuri și omoruri". Răspuns greșit. Este simplu și comod să pui toate relele pe seama crizei economice și a presiunilor sociale. Este ca și cum ai susține că, în absența crizei, acești nenorociți ar fi veritabile modele sociale. În realitate, adevărata criză
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Ce ipocrizie ! Funcționarii despre care se vorbește, Alexandru Suțu și Scarlat Calimahi, erau demult destituiți ! Iată acuma în ce termeni raporta Talleyrand lui Napoleon intrarea rușilor în Țările Române: „... Năvălirea în Moldova a rușilor a oferit Europei scandalul unei noi agresiuni împotriva tuturor drepturilor suveranilor. Nu se mai declară război Sublimei Porți, ci se adresează un manifest supușilor ei. Un general inamic le dă seamă despre plângerile Curții lui, caută să-i zdruncine prin amenințări sau prin făgăduinți odioase, vrea să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rezoluțiile sale fiind „pline de cele mai ticăloase atacuri împotriva U.R.S.S., a țărilor de democrație populară și a mișcării democrate internaționale, luând în același timp fățiș și cinic apărarea ațâțătorilor la război, care de la pregătirea războiului au trecut la agresiunea directă în Coreea și R. P. Chineză”. În anul următor, 1951, I.B. Tito a convocat un alt congres, care și-a desfășurat lucrările într-o atmosferă similară. Pe o asemenea tematica, autorul vede oportună reluarea discuției despre transformarea zonei într-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
evenimente tragice. În ziua de 5 septembrie 1951, un grup de grăniceri și civili înarmați au pătruns pe teritoriul românesc, deschizânduse focul asupra grănicerilor români. La somațiile acestora au sosit circa trei companii iugoslave, ocupându-se poziții de luptă. Acestei „agresiuni banditești i-a căzut victimă fruntașul Rusu Avram Vasile, ucis la postul său de observator”. Câteva zile mai târziu, la 9 septembrie, „grănicerii iugoslavi au comis un nou asasinat”, rănindu-l mortal pe fruntașul I. Călin aflat în post. Incidentul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
trecut frontieră, în prima zi, 24 de divizii, fără a mai socoti suportul aerian și unitățile aeropurtate. În ansamblu, la această mârșava operațiune militară au fost angajate 16 divizii sovietice, trei poloneze, două est-germane, două ungurești și una bulgară. Vestea agresiunii asupra Cehoslovaciei a fost anunțată la postul național românesc de radio, dimineața. Comitetul Central al Partidului Comunist Român s-a reunit de urgență și a decis un miting „mamut”, în Piața Palatului din București. La ora oră 11, se adunaseră
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sînt interzise apelativele jignitoare (bă țigane!) și înlocuite cu altele de politețe (domnule deținut), deseori sînt auzite cadre care îmbină ambele formule de adresare (domnule deținut, bă țigane!) spre distracția colegilor și ca o formă de apărare a culturii în fața agresiunii civilizației externe. Termenul de dezvoltare nu se aplică la conținutul culturii, ci eventual la mijloacele tehnice folosite în elaborarea culturii. Cultura nu se dezvoltă, ci se mișcă în salturi, în ritmuri și cicluri, inconstant, nelinear, neprogresiv. Ea se diluează în fața
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și, ca mai sus, prin juxtapunerea ternă a trăsăturilor importante și a detaliilor accidentale. Desigur, poate descoperi ridicolul unor astfel de texte doar cine reușește să uite, pentru o clipă, intenția și perspectiva sistemului din care ele sînt produse, ca agresiuni duse pînă la crimă împotriva intimității și libertății individului. Împotriva fricii, repulsia se poate asocia totuși cu rîsul."57 Limbajul oficial este expresia blocajului limbii într-un spectru expresiv foarte îngust. Cuvintele lui nu sînt însă inocente, ci mai toate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vrea mușchii lui a intrat în uzul familiar. În furt, mîna poate deveni un agent autonom: transpunerea metonimică operează ironic o eliberare de realitatea actului, ca în expresia a o scăpa la găleată (= a fura dintr-un buzunar). Furtul, înșelarea, agresiunea sînt normalizate stilistic prin folosirea termenilor profesionali generici a opera, a lucra, meserie, mecanic (de buzunare) -, dar și prin neologisme eufemistice încă mai elegante: a anexa, a achiziționa, a anticări, a completa (= a fura); a articula, a demonta (= a bate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să-ți învingi "stăpînii" se traduce, în plan simbolic prin posibilitatea eliberării de opresori. Din momentul în care au apărut ostilitățile, au fost create și ritualurile care să le exprime. Ele îmbracă forme diferite de manifestare, reușind uneori să limiteze agresiunea fizică prin recurgerea la forme simbolice de beligeranță. Multe rituri sînt organizate doar de o singură tabără, proferînd inferioritatea morală a celorlalți și glorificînd superioritatea participanților. Importanța lor este una psihologică: reduc nivelul de anxietate și le dau impresia, mult
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
angajării (cu excepția privării de unele drepturi civile). Acesta este un tratament de masă, impersonal, care are rolul de a integra noul "client" în rutina funcționării carcerale. În cazul femeilor deținute, umilirea este și mai dificilă. Despuierea corpului, expunerea lui unor agresiuni reale sau simbolice, tratarea lor ca obiect, palparea brutală sau cu subînțeles, tunderea obligatorie a podoabei capilare, urîțirea corpului în procesul de "despăduchiere" și "dezinfectare", îmbrăcarea într-o ținută standard, în culori ale murdăriei (gri cu maro) și în mărimi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bine. Asemenea manifestări rituale au loc destul de rar, pentru a naște emoții colective, datorită coloritului și pitorescului lor într-o existență cenușie, ternă. Mai puțin controlate sînt manifestările de protest fățiș, ostilitățile ce îmbracă forme violente. Cele mai frecvente sînt agresiunile verbale. În general, sînt folosite apelativele jignitoare, dar rar însoțite de reacții din partea cealaltă. Ele sînt inițiate mai ales în prezența altor colegi. De față cu alte cadre, un angajat se va adresa unui deținut cu expresia "mișcă, țigane!", însoțită
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
atunci cînd individul este jignit în prezența colegilor de rang egal sau inferior. Familiaritatea apelativelor peiorative face greu posibilă menținerea unei distanțe sociale, mai ales în cazul persoanelor cu un nivel de instrucție școlară scăzut. Înjurăturile și amenințările îmbogățesc paleta agresiunilor verbale. Ele sînt numeroase și de intensități variate. Atunci cînd îi este călcată în picioare stima de sine, individul "ia foc", reacționînd fie prin înjurături scrîșnite pe sub dinți, fie adresate direct, fie prin descărcări în colectiv, fie prin violențe fizice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe plan psihic stări de anxietate; egocentrism, centrare pe plăceri personale și distracții, nivel al eficienței intelectuale sub medie, nesiguranță de sine și interese înguste"107. Degradarea comportamentelor umane în închisoare permisă prin ritualurile inițiatice și cele adaptative continuă cu agresiunile fizice. După K. Lorenz și I. Eibl-Eibesfeldt, agresivitatea apare din dorința de conservare a personalității, fiind vitală pentru supraviețuirea într-un mediu ostil, care impune restricții în satisfacerea unor nevoi elementare: de hrană, adăpost, dragoste etc. " Tendința crescută spre comportamentul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dar mai puțin dezavantajoase. Astfel se pot explica numeroasele capace, castane, palme, bastîr, mistrii și celelalte tipuri de pedepse pe care le utilizează cadrele în relațiile cu deținuții și deținuții între ei. Oricît de largă și variată ar fi paleta agresiunilor utilizate, acestea sînt oricum preferate introducerii unor note oficiale în dosar, care ar însemna anularea posibilității eliberării condiționate sau a unor drepturi (la vizită, la pachet etc.). Întrucît spaima sancțiunilor planează și asupra cadrelor, pedepsele fizice creează chiar o complicitate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
autoagresiuni cu consecințe medicale reduse. Motivele autoagresiunilor, identificate de psihologul Cristina Pripp de la DGP, sînt: impresionarea personalului pentru a obține un beneficiu (de exemplu, mutarea în altă cameră), intimidarea altor deținuți, impunerea în ierarhia grupului de către nou veniți, evitarea unor agresiuni din partea altor deținuți mai puternici, manifestarea ostilității față de un membru al personalului, evitarea unei pedespe disciplinare, căutarea adeziunii colegilor de detenție, lipsa țigărilor și a imposibilității de a se împrumuta etc.109 Aceste motive întăresc convingerea că autoagresiunile sînt consecința
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inferioare (sau născute în țări sărace). În general, violența feminină era considerată un răspuns direct la relațiile de prost tratament la care au fost supuse. Stereotipurile tradiționale, care vedeau femeia gentilă, supusă, fragilă, ajunsă la ultimul prag de suportabilitate în fața agresiunii masculine, debilizată de violența mediului în care a trăit, deprimată de presiunile sociale cărora nu le mai poate face față, incapabilă să se controleze din cauza factorilor hormonali și sindromului premenstrual, au fost confirmate de unii psihologi. Într-o carte celebră
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai poate face față, incapabilă să se controleze din cauza factorilor hormonali și sindromului premenstrual, au fost confirmate de unii psihologi. Într-o carte celebră 161, psiholoaga Anne Campbell demonstra că femeile utilizează violența diferit de bărbați. După ea, pentru bărbați "agresiunea este un mijloc de exercitare a controlului asupra altor persoane și corespunde nevoii de recuperare a puterii sau a stimei de sine", pe cînd pentru femei "agresiunea este o lipsă temporară de stăpînire de sine, provocată de o presiune irezistibilă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Campbell demonstra că femeile utilizează violența diferit de bărbați. După ea, pentru bărbați "agresiunea este un mijloc de exercitare a controlului asupra altor persoane și corespunde nevoii de recuperare a puterii sau a stimei de sine", pe cînd pentru femei "agresiunea este o lipsă temporară de stăpînire de sine, provocată de o presiune irezistibilă a sentimentelor de culpabilitate". Există deci o agresiune instrumentală ca mijloc de impunere a puterii și o agresiune expresivă ca formă de liberare a unei tensiuni acumulate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asupra altor persoane și corespunde nevoii de recuperare a puterii sau a stimei de sine", pe cînd pentru femei "agresiunea este o lipsă temporară de stăpînire de sine, provocată de o presiune irezistibilă a sentimentelor de culpabilitate". Există deci o agresiune instrumentală ca mijloc de impunere a puterii și o agresiune expresivă ca formă de liberare a unei tensiuni acumulate. Femeile sînt socializate diferit de bărbați. Reprezentările sociale care ne ghidează comportamentele în viață se bazează, în cazul stresului și agresivității
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau a stimei de sine", pe cînd pentru femei "agresiunea este o lipsă temporară de stăpînire de sine, provocată de o presiune irezistibilă a sentimentelor de culpabilitate". Există deci o agresiune instrumentală ca mijloc de impunere a puterii și o agresiune expresivă ca formă de liberare a unei tensiuni acumulate. Femeile sînt socializate diferit de bărbați. Reprezentările sociale care ne ghidează comportamentele în viață se bazează, în cazul stresului și agresivității, pe evitarea lor la femei și pe provocarea acestora la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să devină delincvent și numai una să rămînă nedelincvent 165. "Nesocializat, nedisciplinat și needucat, în primele sale încercări de a se exprima și de a se forma, copilul recurge la minciună, la șiretenie, la mînie, la ură, la furt, la agresiune, la atac și la alte forme de comportament asocial. El este constrîns să învețe, în confruntarea sa precoce cu lumea adultă, pentru a-și dezvolta personalitatea și pentru a cîștiga afecțiune, pentru a-și construi sentimentul de securitate, de aprobare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]