10,591 matches
-
oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu are timp să-i răspundă.Trebuie să deschidă mugurașii, să le pună copacilor haină nouă de verde crud. Trebuie să cheme la dans și fluturii, și albinele, și greierii. Trebuie să domolească susurul pârâului, să rânduiască viața animalelor și creșterea florilor. Trebuie să dea tonul la concertul primăverii, pentru că tocmai i se întorc din depărtări cântăreții înaripați. E tare ocupată pădurea! - Hai să mergem în Copou! îi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
enumerare. carnivor, hapsân, crud, nemilos. 5) Alcătuiește două propoziții în care să folosești sensurile diferite ale cuvântului “noi”. 6) Foloseșt, într-o singură propoziție, cuvintele:într-un, sa, s-a. Ce-ar fi dacă... Ce-ar fi dacă aș fi albină ?” se gândește Claudia stând culcată în iarba înaltă de pe fâneața din spatele grădinii. În jurul ei, sute și sute de albine zboară neobosite din floare în floare, bâzâind vesele. Căldura soarelui și mireasma florilor o învăluie, cufundând-o într-o lume de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Foloseșt, într-o singură propoziție, cuvintele:într-un, sa, s-a. Ce-ar fi dacă... Ce-ar fi dacă aș fi albină ?” se gândește Claudia stând culcată în iarba înaltă de pe fâneața din spatele grădinii. În jurul ei, sute și sute de albine zboară neobosite din floare în floare, bâzâind vesele. Căldura soarelui și mireasma florilor o învăluie, cufundând-o într-o lume de visare. “ Ar fi minunat”, își continuă gândul fetița.” Toată ziua aș sta printre flori, m-aș legăna pe aripi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
albinuță. Fetița o întreabă: - Ce faci aici, micuțo? De ce te-ai oprit din zborul tău jucăuș? Dacă aș fi în locul tău, nu m-aș opri nici o clipă din acest joc minunat. - Zbor, e adevărat. Jucăuș , nu ai dreptate, îi răspunde albina. Eu nu mă joc acum. - Cum nu te joci împreună cu prietenele tale, albinuțele? Vă urmăresc de ceva timp și-am observat că nu stați o clipă locului. Zburați din floare în floare, vă ascundeți printre petalele înmiresmate, vă bucurați, bâzâind
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
sunteți niște hoațe. Furați polenul florilor. - Ce neștiutoare ești! Nu furăm nici un polen. Îl adunăm doar, cu multă trudă, ca să facem din el miere dulce și parfumată. - Daa?! Oricum, nu-i mare lucru. Mi-ar plăcea să fiu și eu albină. Aș scăpa de atâtea obligații! - Chiar crezi că-i așa ușoară munca noastră? Ia gândește-te mai bine! Uite, eu și aceste mii de albine lucrătoare, în timpul zilelor cu soare, adunăm polenul, preparăm mierea pe care o depozităm în fagurii
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și parfumată. - Daa?! Oricum, nu-i mare lucru. Mi-ar plăcea să fiu și eu albină. Aș scăpa de atâtea obligații! - Chiar crezi că-i așa ușoară munca noastră? Ia gândește-te mai bine! Uite, eu și aceste mii de albine lucrătoare, în timpul zilelor cu soare, adunăm polenul, preparăm mierea pe care o depozităm în fagurii de ceară pe care i-am construit tot noi. Avem în permanență grijă ca totul să fie curat, păzim stupul de musafirii nepoftiți, ne ocupăm
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
i-am construit tot noi. Avem în permanență grijă ca totul să fie curat, păzim stupul de musafirii nepoftiți, ne ocupăm de pui și de matcă. - E cam complicat, recunoaște Claudia. După câte spui, nu-i ușor să fii nici albină. Ce-ar fi dacă... - Iartă-mă, fetițo! Nu mai pot sta de vorbă cu tine. Și așa am întărziat cam mult și nu-i corect ca eu să stau în timp ce suratele mele muncesc din greu. - Te rog, mai rămâi! Te
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
să-și termine gândul. - Aici erai? se aude lângă dânsa un glas subțirel. Mi-ai promis că-mi citești povestea “Cei trei purceluși”. Uite, am adus cartea. - Bine ai făcut. Hai să mergem la umbră, să nu le deranjăm pe albine din munca lor. Claudia îl ia pe George de mână și se duc la umbră, sub cireș, să citească EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Unde se află Claudia? * Ce-și dorește ea? De ce? * Cu cine stă de vorbă? * Ce crede fetița
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
munca lor. Claudia îl ia pe George de mână și se duc la umbră, sub cireș, să citească EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Unde se află Claudia? * Ce-și dorește ea? De ce? * Cu cine stă de vorbă? * Ce crede fetița despre albine? Ce află Claudia despre viața albinelor? * De ce nu mai vrea albina să continue discuția cu Claudia? * De ce este Claudia de acord să-i citească povestea fratelui ei? * Ce ai învățat tu din această povestire? 2) Desparte în silabe și grupează
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
George de mână și se duc la umbră, sub cireș, să citească EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Unde se află Claudia? * Ce-și dorește ea? De ce? * Cu cine stă de vorbă? * Ce crede fetița despre albine? Ce află Claudia despre viața albinelor? * De ce nu mai vrea albina să continue discuția cu Claudia? * De ce este Claudia de acord să-i citească povestea fratelui ei? * Ce ai învățat tu din această povestire? 2) Desparte în silabe și grupează cuvintele următoare după numărul de silabe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
duc la umbră, sub cireș, să citească EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Unde se află Claudia? * Ce-și dorește ea? De ce? * Cu cine stă de vorbă? * Ce crede fetița despre albine? Ce află Claudia despre viața albinelor? * De ce nu mai vrea albina să continue discuția cu Claudia? * De ce este Claudia de acord să-i citească povestea fratelui ei? * Ce ai învățat tu din această povestire? 2) Desparte în silabe și grupează cuvintele următoare după numărul de silabe din care sunt alcătuite. mână
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
acum tristă și pustie. Copacii goi tremură în bătaia vântului. Nori negri se adună pe cer ca niște dragoni furioși. Soarele reușește din ce în ce mai rar să-și trimită razele spre pământ. Timpul a luat cu el fluturi, albine, tot soiul de insecte. A dus departe cântăreții înaripați. Pădurile au rămas pustii și stau de strajă-n zare, cu trunchiurile fumurii, în așteptarea iernii ce va sosi în caleașca ei argintie, cu zăpadă și polei. - Cri! cri! cri! Cri
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
însuflețit. Au început să cânte păsările, să țârâie greierii, să orăcăie broscuțele. Spre apă se înclinau grațios sălcii pletoase, iar pe lacul neted se bucurau de lumina dimineții nuferi albi și galbeni. Se grăbeau să le admire frumusețea fluturi și albine, bondari catifelați și libelule cu aripi străvezii. Am uitat de pescuit. M-am așezat cu fața în sus, cu palmele sub cap . Pe iarba moale , sub cerul albastru , învăluit în miresme de flori și de pământ jilav, alintat de clipocitul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Pagina despre năvala lăcustelor e dantescă: " Un stol ținea un ceas bun, și dacă trecea acest stol, la al doilea ceas sosea altul; și așa, stol după stol țineau, cât țineau din prânz până îndeseară. Unde cădeau la mas, ca albinele zăceau; nice cădea stol peste stol, ce treceau stol de stol, și nu se porneau până nu se încălzea soarele bine spre prânz; și călătoreau până îndeseară, și până la cădere de mas cădeau și la popasuri. Însă unde mâneau rămânea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar cu mai mult element jurnalistic, e Biblioteca românească, sau adunări de multe lucruri folositoare, întocmită în 12 părți de Zaharia Karkaleki, începînd din 1829, la Buda. Adevăratele prime gazete sunt Curierul românesc al lui Eliade (8 aprilie 1829) și Albina românească a lui Asachi (1 iunie 1829). În Ardeal, Ioan Barac edită în 1837 Foaia Duminicei, iar George Bariț, din 1838, Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase în 1835 Gazeta teatrului național și din 1836 Curier de ambe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase în 1835 Gazeta teatrului național și din 1836 Curier de ambe sexe. G. Bariț dădea în 1838 Foae pentru minte, inimă shi literatura. În 1837 Asachi veni cu Alăuta românească, supliment la Albina, care avu mai multe serii. C. Lecca tipări și el la Craiova, în 1838-1839, Mozaikul. Icoana lumei a lui Asachi, din 1840, e un foarte frumos ilustrat magazin. O adevărată revistă literară, întîia în înțelesul critic al cuvântului, e Dacia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
voi revedea patria vreodată,va fi spre a o sluji și a-i sacrifica viața, dacă trebuie." Începând din 1839, Kogălniceanu se dedică atent unei munci modeste în aparență, dar fundamentale. Redactă o serie nouă din Alăuta românească, suplimentul la Albina, voind a face din ea o adevărată revistă literară, apoi Foaea sătească a prințipatului Moldovei. Cu C. Negruzzi pune la cale editarea operelor complete (cîte se cunoșteau pe atunci) ale lui . D. Cantemir. În 1840 anunța șase tomuri din Letopisițile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căci viața e veșnică și prototipii se întrupează la infinit. Fatuitatea femeii de lume e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările de două ori pe an. Singurul stat temeinic e acela natural, automat ca al albinelor, nu statul liberal, întemeiat pe contract social. Barbaria devine la Eminescu o "sănătoasă barbarie", iar "obiceiul pămîntului" o instituție mai solidă decât constituția. Forma statului natural celui mai tipic este statul național. Un roi de albine nu se poate gândi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
natural, automat ca al albinelor, nu statul liberal, întemeiat pe contract social. Barbaria devine la Eminescu o "sănătoasă barbarie", iar "obiceiul pămîntului" o instituție mai solidă decât constituția. Forma statului natural celui mai tipic este statul național. Un roi de albine nu se poate gândi amestecat cu alte gângănii. În acest înțeles al purității e îngăduit a se vorbi și de misiunea unei nații. Firește, Eminescu devine rasist, deplânge infiltrația elementelor alogene, a "damblagiilor" bizantini, formând "pătura superpusă", admite războiul (hegelian
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n murg nu-i răcoare. Reprezentativă este și tălmăcirea în versuri a Cântării Cântărilor, în lexic timid dar cu fraze alunecând grele, uleioase: Neagră sunt, dar în Ierusalim Nu-i alta mai frumoasă decât mine, Dulce sunt - ca mierea de albine, Ca ramura de viță, mlădioasă, Plăcută ca un zâmbet, ca un dar, Ca falnicele corturi din Kedar. Romanul în două volume Purgatoriul e fără valoare. CINCINAT PAVELESCU Cincinat Pavelescu (1872-1934) a fost foarte reputat ca epigramist și improvizator. La banchete
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intrat în odaie, Ferestrele deschise: Nu s-a uitat, Albe și drepte Fata cea bălaie Trepte-am urcat; (Îngerul din odaie) ' Mi-ntinsese mâna și murise. Când plouă, "bat îngerii în tobe de nori", îngerii zidesc raiul, păzesc la poduri, albinele sunt "îngeri iuți", avionul e "un arhanghel de fier". În mistica lui V. Voiculescu întîlnim și o formă specială de devoțiune. Prin mijlocirea îngerilor, omul se pune în legătură cu Dumnezeu în chipul unei voluptăți de a fi risipit, strivit de factorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ipostazul mai ales literar, și curentul poporan. Din această deosebire a factorilor rezultă și deosebirea dintre istoria culturii și a literaturii Moldovei și Munteniei din veacul al XIX-lea. Caracteristica Munteniei, am spus-o, e lupta pentru 1 Poezia poporală, Albina Pindului, 1868, p. 217. 2 V. Alecsandri, Scrisori, p. 58. ăCătre I. Negruzzi. Citatele și trimiterile la scrisorile lui Alecsandri, după: V. Alecsandri, Scrisori, ediție de Il. Chendi și E. Carcalechi, Buc., 1904.î realizarea unor idealuri sociale și naționale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării 1 "Romînia literară", 1885. Cugetări, p. 201, 218, 277, 118. 2 "Steaua Dunării", II, p. 5. 3 "Dacia literară", 1840, p. 205. 4 A. Russo ("Albina romînească", 1846, anul XVIII, nr. 13), într-un foileton intitulat Critica criticii, în care își apără împotriva lui D. Gusti piesa sa Băcălia ambițioasă, șase ani mai târziu decât Kogălniceanu, dar nouă ani mai înainte de "Romînia literară", crede că "critica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
oamenilor noi din epoca sa, acela care ne dă măsura, din acest punct de vedere, a tuturor oamenilor care au trăit pe atunci, este revoluția de la 1848: Asachi n-a sprijinit-o, mai mult, el a fost împotriva ei. În Albina românească el nu se mărginește să ignoreze revoluția - ceea ce-i impunea cenzura rusească, desigur -, dar își manifestă toată aversiunea pentru acea mișcare. Pentru dânsul, revoluționarii din Muntenia sunt niște tineri care, "pilduindu-se de cugetări vrednice de osândă, s-au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
didactice etc., etc. G. Asachi a fost un om foarte învățat. Trecuse prin școli serioase, nu era autodidact, ca majoritatea contemporanilor săi, era în curent cu toate lucrurile din Apus, până și cu spiritismul, despre care scrie foiletoane 2 . 1 "Albina romînească", 1848, 27 și 61. 2 "Gazeta de Moldavia", 1853, 13. În 1839, se pune în fruntea unui comitet, pentru a traduce un lexicon din nemțește, arătând câtă nevoie au românii de cultură. Chiar în primul număr al Albinei romî-nești
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]