15,743 matches
-
funcționari. Aceste testări includeau probe de caligrafie, literatură, filosofie și erau deschise tuturor cetățenilor. Chiar și demnitarii erau obligați să se supună la fiecare 3 ani acestor examene. Modelul a fost preluat în secolul XIX de către britanici și ulterior de către americani. O altă origine a testării inteligenței poate fi căutată în examinările studenților în universitățile europene. De exemplu, astfel de verificări erau curente la universitatea din Bologna încă în anul 1219. Trebuie însă remarcat faptul că aceste măsurări urmăreau mai curând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ele nu mai pot fi utilizate drept criterii unice. În Franța, Remy Chauvin (1979), a utilizat cu reticență terminologia americană pentru a defini copiii dotați. El utilizează termenii de „talentat” și „creativ” pentru a realiza nuanțările necesare. De notat că americanii utilizau termenul de „dotat” (gifted) pentru copii performanți la toate materiile școlare și „talentat” pentru cei care au rezultate deosebite într-un număr mai redus de discipline sau chiar într-una singură. Cât despre „creativ”, Chauvin îl definește drept „individul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înalte la matematică ale tuturor elevilor; profesorii au convingerea că foarte puțini elevi sunt lipsiți de capacitatea necesară pentru a-și însuși cunoștințele predate. Ei definesc profesorul ideal ca având drept caracteristică fundamentală claritatea predării. Dacă li se cere profesorilor americani aceeași definiție, ei declară că înțelegerea diferențelor individuale reprezintă trăsătura cea mai importantă a profesorului ideal. După explorarea reprezentărilor, autorii studiului au concluzionat că performanțele superioare la matematică ale elevilor asiatici trebuie puse pe seama diferențelor semnalate. Este aceasta o dovadă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
validity of learning potential assessment”, în C.S. Lidz (Ed.), Dynamic Assessment. An interactional approach to evaluating learning potential, The Guilford Press, New York. • Budoff, M., Hamilton, J.L., 1976, „Optimizing test performance of moderately and severly mentally retarded adolescents and adults”, in American Journal of Mental Deficiency, 81, pp. 49-57. • Campione, J.C., Brown, A.L., 1984, „Learning ability and transfer propensity as sources of individual differences in intelligence”, in P.H. Brooks, R. Sperberger, McCauley (eds.), Learning and Cognition in the mentally retarded, Hillsdale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
M., 1972, „Testul T.A.T. și tulburările de comportament”, in A. Cosmovici (coord.), Metode pentru cunoașterea personalității, EDP, București. • Cucoș, C., 1996, Pedagogie, Iași, Polirom. • * * *, 1994, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, DSM IV, ediția a IV-a, American Psychiatric Association, Washington. • Dafinoiu, I., 1996, Sugestie și hipnoză, Știință și Tehnică, București. • Dafinoiu, I., Cosmovici, A., 1994, „Structura și dinamica personalității”, in Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași. • Davitz, J.R., Ball, S., 1987, Psihologia procesului educațional, EDP, București. • Debesse, M.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
l’Université de Californie. Forme revisée. CPI-R, Editions du Centre de Psychologie Appliquée, Paris. • Grant, B., Hennings, D., 1977, Mișcările, gestica și mimica profesorului, Editura Didactică și Pedagogică, București. • Grossman, H.J., 1973, Manual of Terminology and Classification in Mental Retardation, American Association on Mental Deficiency, Washington D.C. • Harris, M.J., 1991, „Controversy and Cumulation: Meta-Analysis and Research on Interpersonal Expectancy Effects”, in Personality and Social Psychology Bulletin, 17(3), pp. 316-322. • Hazelrigg, P.J., Cooper, H., Strathman, A.J., 1991, „Personality Moderators of
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a rămâne competitivi indivizii, organizațiile și societatea sunt nevoiți să-și adapteze resursele la cerințele activităților în perpetuă schimbare. Creativitatea - un domeniu de cercetare neglijat La jumătatea secolului XX, cu prilejul discursului său în calitate de președinte al Asociației Americane de Psihologie (American Psychological Association - APA), Guilford (1950) a îndemnat psihologii să acorde atenție unui aspect neglijat, dar extrem de important - creativității. Guilford a putut constata că un procent mai mic de 0,2% din articolele publicate în Psychological Abstracts* până în anul 1950 au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
the creative process, Noonday, New York. MacKinnon, D.W. (1963), „Creativity and images of the self”, în R.W. White (ed.), The study of lives (pp. 251-278), Atherton, New York. MacKinnon, D.W. (1970), „The personality correlates of creativity: A study of American architects”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity (pp. 289-311), Penguin, Harmondsworlh. MacKinnon, D.W. (1992), „The highly effective individual”, în R.S. Albert (ed.), Genius and eminence (ediția a II-a, pp. 179-193), Pergamon, Oxford. Martindale, C. (1992), The clockwork muse, Basic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
27, p. 80. Candolle, A. de (1873), Histoire des sciences et des savants depuis deux siecles, Georg, Geneva. Cattell, J.M. (1903), „A statistical study of eminent men”, Popular Science Monthly, 62, pp. 359-377. Cattell, J.M. (1910), „A further study of American men of science”, Science, 32, pp. 633-648. Cattell, R.B. (1963), „The personality and motivation of the researcher from measurements of contemporaries and from biography”, în C.W. Taylor și F. Barron (eds.), Scientific creativity: Its recognition and development (pp. 119-131
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a II-a, Iowa State University Press, Ames. Faust, D., Meehl, P.E. (1992), „Using scientific methods to resolve questions in the history and philosophy of science: Some Illustrations”, Behavior Therapy, 2.3, pp. 195-211. Fogel, R.W. (1964), Railroads and American economic growth, Johns Hopkins University Press, Baltimore. Fogel, R.W., Engerman, S.L. (1974), Time on the cross, Little, Brown, Boston. Freud, S. (1964), Leonardo da Vinci and a memory of his childhood, Norton, New York (ediția originală: 1910). Galton, F. (1869
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
H.C. (1966b), „The psychologist’s most creative years”, American Psychologist, 21, pp. 363-369. Lehman, H.O., Witty, P.A. (1931), „Scientific eminence and church membership”, Scientific Monthly, 33, pp. 544-549. Lestev, D. (1991), „Premature mortality associated with alcoholism and suicide in American writers”, Perceptual and Motor Skills, 73, p. 162. Lindauer, M.S. (1992), „Creativity in aging artists: Contributions from the humanities to the psychology of old age”, Creativity Research Journal, 5, pp. 211-231. Lindauer, M.S. (1993a), „The old-age style and its artists
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Meehl, P.E. (1992), „Cliometric metatheory: The actuarial approach to empirical, history-based philosophy of science”, Psychological Reports: Monograph Supplement, 71, pp. 339-467. Merton, R.K. (1961), „Singletons and multiples in scientific discovery: A chapter in the sociology of science”, Proceedings of the American Philosophical Society, 105, pp. 470-486. Messerli, P. (1988), „Age differences in the reception of new scientific theories: The case of plate tectonics theory”, Social Studies of Science, 18, pp. 91-112. Mills, C.A. (1942), „What price glory?”, Science, 96, pp.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Asimov”, Psychological Science, 3, pp. 380-382. Otomaner, M. (1977), „Professional age and the reception of sociological publications: A test of the Zuckennan-Merton hypothesis”, Social Studies of Science, 7, pp. 381-388. Oromaner, M. (1985), „The Ortega hypothesis and influential articles in American sociology”, Scientometrics, 7, pp. 3-10. Over, R. (1982), „The durability of scientific reputation”, Journal of the History of the Behavioral Sciences, 18, pp. 53-61. Over, R. (1988), „Does scholarly impact decline with age?”, Scientometrics, 13, pp. 215-223. Over, R. (1989
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Aceste achiziții noi În peisajul românesc au venit mai ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care, de exemplu, Institutul de Igienă din București poate nu exista, fiindcă pe studii asupra igienei populației din România americanii au plătit mai mult decât noi. În tranziția postcomunistă, Soros a jucat un rol asemănător În privința științelor sociale, grav avariate de comunism. Au introdus instituția agenților sanitari, care veghea la păstrarea igienei localităților și a alimentației, au insistat asupra unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
domeniul eugeniei de dincolo de Atlantic. Eugeniștii români au călătorit În Statele Unite pentru a discuta cu colegii lor americani și au Încercat să emuleze - atât cât permitea contextul românesc - ceea ce ei percepeau ca fiind spiritul admirabil de voluntariat motivat civic al americanilor 23. În comentariile pe care românii le-au redactat despre colegii lor americani, este remarcabilă absența oricăror referiri la aspectele rasiste și xenofobe ale unora dintre variantele teoriilor eugenice din Statele Unite. Chiar dacă s-a născut din contactul cu astfel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui Charles Davenport sau publicațiile Societății Americane de Eugenie, pe care le citeau studenții români din Viena sau Berlin. La aceste lecturi s-a adăugat ocazia la fel de importantă de a călători În Statele Unite și de a evalua astfel acțiunile eugeniștilor americani. Înainte de 1918, nu existaseră, practic, nici un fel de legături Între comunitatea științifică din România și cea din Lumea Nouă. A existat Însă o organizație care a contribuit esențial la schimbarea radicală a acestei situații: Fundația Rockefeller. Dedicată extinderii cât mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
58. Pare să existe o inconsistență În ideea că eugeniștii români și-ar fi căutat modelele atât În mișcarea eugenistă din Germania, cât și În cea americană, pentru că cele două au avut contexte de manifestare foarte diferite. În particular, eugeniștii americani și-au promovat ideile În cadrul unei democrații liberale parlamentare pe care nu au criticat-o În nici un moment ca fiind falimentară. Pe de altă parte, eugeniștii din Germania - În special Școala din München - Își fundamentau conceptele eugenice pe critica normativă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
special Școala din München - Își fundamentau conceptele eugenice pe critica normativă a individualismului și a efectelor negative ale experimentului de democrație parlamentară, reprezentat de Republica de la Weimar. Poziția eugeniștilor români era mult mai apropiată de exemplul german decât de cel american, datorită propriilor afinități intelectuale, precum și felului În care percepuseră În trecut experiența politică a liberalismului. Eugeniștii români nu Își propuneau să aplice integral ideile eugeniste din Vest În România, pentru că Înțelegeau diferența foarte mare dintre contextul socioeconomic românesc și cel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
exemplul Statelor Unite, Începând cu fundamentele sale ideologice individualiste, până la fixația fordistă pentru eficiență, legislația privind imigrarea și sterilizarea, precum și figurile sale de bărbați extraordinari, În special cele ale lui Carnegie și Rockefeller 95. Pe scurt, Îndemnul său era „Să devenim americani!”96. Faptul că unii autori, precum Manliu, exprimau astfel de idei arată că nu toți intelectualii români aveau aceeași interpretare a teoriilor eugeniste. Perspectivele propuse În epocă erau eterogene În ceea ce privește viitorul dorit pentru România, precum și instrumentele și modelele pe care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Pauly, „Essay Review: The Eugenics Industry - Growth or Restructuring?”, Journal of the History of Biology, 26, nr. 1, primăvara 1993, pp. 131-145; Dikötter, „Race and Culture”. 9. Richard Hernstein și Charles Murray, The Bell Curve: Intelligence and Class Structure in American Life, Free Press, New York, 1994. Numărul de articole care au apărut În urma publicării cărții The Bell Curve este impresionant. Pentru o colecție de articole conținând reacții la această carte, vezi Richard Lacayo, „For Whom the Bell Curves”, Time, 24 octombrie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
octombrie 1994, pp. 106-114; Alan Ryan, „Apocalypse Now?”, New York Review of Books, 17 noiembrie 1994, pp. 7-11. 10. William B. Provine, The Origins of Theoretical Population Genetics, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Mark H. Haller, Eugenics: Hereditarian Attitudes in American Thought, Rutgers University Press, New Brunswick, N.J., 1963; Loren R. Graham, „Science and Values: The Eugenics Movement in Germany and Russia in the 1920s”, American Historical Revue, 82, nr. 5, decembrie 1977, pp. 1133-64; Diane Paul, „Eugenics and the Left
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
in the Nineteenth Century: Problems of Form, Function and Transformation, Wiley, New York, 1971; Adrian Desmond, The Politics of Evolution: Morphology, Medicine, and Reform in Radical London, University of Chicago Press, Chicago, 1989; Charles Rosenberg, No Other Gods: On Science and American Social Thought, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976; Carl N. Degler, In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford Univesity Press, New York, 1991. 4. Adams, Wellborn Science. 5. Cazul țărilor scandinave era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Radical London, University of Chicago Press, Chicago, 1989; Charles Rosenberg, No Other Gods: On Science and American Social Thought, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976; Carl N. Degler, In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford Univesity Press, New York, 1991. 4. Adams, Wellborn Science. 5. Cazul țărilor scandinave era puțin diferit, pentru că eugenia se dezvoltase În aceste țări mai degrabă ca o strategie de modernizare pentru secolul XX. Vezi Broberg și Roll-Hansen, Eugenics
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
New Haven, Conn., 1997. Davidoff, Eleonore, și Hall, Catherine, Family Fortunes: Men and Women of the English Middle Class, 1780-1850, Chicago University Press, Chicago, 1987. Degler, Carl N., In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford University Press, New York, 1991. Desmond, Adrian, The Politics of Evolution: Morphology, Medicine, and Reform in Radical London, University of Chicago Press, Chicago, 1989. Dikotter, Frank, Imperfect Conceptions: Medical Knowledge, Birth Defects, and Eugenics in China, Columbia University
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
in Russia and the Soviet Union: A Short History, Cambridge University Press, New York, 1993. Grossmann, Atina, Reforming Sex: The German Movement for Birth Control and Abortion Reform, 1920-1950, Oxford University Press, New York, 1995. Haller, Mark H., Eugenics: Hereditarian Attitudes in American Thought, Rutgers University Press, New Brunswick, N.J., 1963. Heinen, Armin, Die Legion „Erzengel Michael” in Rumänien, Oldenbourg, München, 1986. Hitchins, Keith, „Gândirea”: Nationalism in Spiritual Guise”, În Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania, 1860-1940: A Debate on Development in
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]