9,828 matches
-
acuză de fapte extrem de grave (mai toți trec prin botezul crimei, fie că e vorba de ofițeri care bat soldați până se plictisesc, fie că e vorba de mafioți care își execută „obstacolele“Ă. Povestea care m-a șocat prin amploarea încrengăturilor și prin violența distrugerii oricărei verigi dintre victimă și Stat este aceea a unui domn pe nume Pavel Fedulev. Dintr-un hoț mărunt a ajuns magnatul Uralilor, cel mai important mafiot din Ekaterinburg. Am aflat că există un soi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv), gesturi instrumentale (gesturi de mânuire a obiectelor), gesturi personale/tip ,,marcă" sau ,,semnătură" (gesturi care personalizează profesorul/elevul). Introduce apoi o clasificare după parametrii gestului și distinge între cele diferite după amploare (gestul amplu și gestul restrâns), după formă (gestul rectiliniu, gestul curbiliniu și gestul triunghiular), după viteza de execuție (gestul rapid și gestul lent), după direcția de execuție (gestul centrifug și gestul centripet), după intensitate (gestul expresiv și gestul inexpresiv), după
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
structurii ternare a semnului (sign vehicle designatum interpreter) de Charles S. Peirce (1931) și maturizată de Charles Morris (1938). Astfel, prin analiza sintactică a gestului am urmărit logica internă a gesturilor profesorului, ținând cont de o serie de parametri specifici: amploare, formă, viteză, direcție de execuție, intensitate, durată, precizie. În analiza semantică a gestului ne-am centrat pe studierea relației dintre gesturile profesorului cu referenții (obiectele desemnate sau cuvintele pe care le însoțesc). Analiza pragmatică a gestului a avut în vedere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de definire a gestului, preluat și dezvoltat de-a lungul timpului: relația gest-cuvânt. Interpretând explicațiile oferite de Marcus Fabius Quintilianus, putem menționa câteva caracteristici ale gestualității, care relevă legătura dintre limbajul gestual și cel verbal: a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
spațiul omului este o prelungire a spațiului corporal-trupesc (înainte-înapoi, sus-jos, dreapta-stânga, aproape-departe), iar construcția lui este dată de trăirea acestuia în planul conștiinței sale. Demn de remarcat este influența pe care o are lărgimea sau îngustimea spațiului asupra parametrilor gestului: • amploarea: în autobuze aglomerate, lifturi, camere înguste, pe scări etc. se observă o frecvență mai mare a gesturilor centripete (de restrângere a teritoriului), cu dimensiuni reduse; • durata: atunci când distanța dintre interlocutori este mare, gesturile se manifestă mai mult timp pentru a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a gestului în interacțiunile umane. Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru integrator pentru studiul comunicării gestuale în general, care deține o amploare din ce în ce mai mare în relațiile sociale actuale. Capitolul 2 Aplicații semiotice 2.1. Semioza didactică Intervenția educativă este definită de Constantin Sălăvăstru ca o ,,structură articulată de semne care, în calitate de semnale, produc în conștiința unui receptor un interpretant cu valoare de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
drepturi legitime și legitimate"106. Schimbarea de paradigmă în analiza comunicării didactice, de la o tranzacție educațională la o relație cu rezonanță, aduce în prim plan elevul, cu nevoile, posibilitățile, interesele și expectanțele sale. În acest sens, se dezvăluie și capătă amploare dimensiunea relațională a comunicării didactice. O analiză pertinentă asupra locului și rolului ocupat de profesor care astăzi nu mai poate reprezenta ,,centrul", polul de cunoaștere și autoritate și de elevi ,,marginalii" care se îndreaptă către ,,centru" este realizată de Emil
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
intenționează să ia o decizie. Este important ca fiecare profesor să-și identifice și să-și monitorizeze gesturile personale, prin care-și exprimă identitatea/unicitatea, în vederea îmbunătățirii imaginii de sine și eficientizării relaționării cu elevii. B) După parametrii gestului * În funcție de amploare, întâlnim în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să fie influențată de mai mulți factori: • tipul de activitate desfășurată: dacă profesorul dorește să păstreze un climat de maximă concentrare asupra unei probleme, atunci sunt recomandate gesturile restrânse; • rolul întruchipat: dacă profesorul interpretează rolul unui personaj
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o prezintă; • percepția de sine: profesorul neîncrezător în propriile forțe, timid sau debutant poate apela la gesturi de apărare corporală a teritoriului, care sunt gesturi restrânse; • lărgimea sau îngustimea spațiului: reducerea dimensiunilor gesturilor profesorului într-o sală de clasă îngustă. Amploarea spațială a gesturilor este în concordanță cu intensitatea vocii. Uneori, gesturile largi și vocea ridicată sunt caracteristice profesorilor pasionați de cariera didactică. Alteori, din cauza comportamentelor indezirabile ale elevilor, aceștia își manifestă furia printr-o vie animație expresivă, gestuală, verbală și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în concordanță cu intensitatea vocii. Uneori, gesturile largi și vocea ridicată sunt caracteristice profesorilor pasionați de cariera didactică. Alteori, din cauza comportamentelor indezirabile ale elevilor, aceștia își manifestă furia printr-o vie animație expresivă, gestuală, verbală și vocală. De cele mai multe ori, amploarea gesturilor în comunicarea didactică este corelată cu ritmul: fiind executate lent, gesturile ample au patos și grandoare, în timp ce mișcările precipitate, exprimă impulsivitate și agresivitate. * După formă, observăm în comunicarea didactică: a) gesturi rectiline: de exemplu, atenționarea unui elev neatent se
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
impactului acesteia în optimizarea relațiilor interpersonale. Obiective operaționale * să analizeze relația gest-cuvânt și analogia gest-semn; * să argumenteze fiecare criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea de sănătate fizică și mentală. 5. Menționați efectele contopirii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
orienta respirația în direcția lor sau de a-i evita, de a se așeza cât mai aproape sau cât mai departe de cineva, sunt exemple ce țin de proxemică. Analizați influența lărgimii sau îngustimii spațiului asupra parametrilor gesturilor unei persoane (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată). 2. Valorizarea gestului în comunicarea didactică Obiective generale * argumentarea utilității gestului în comunicarea didactică; * exemplificarea funcțiilor și disfuncțiilor gestului în comunicarea didactică; * însușirea unor modalități de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică. Obiective operaționale * să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturilor profesorului în comunicarea didactică menționăm: a) timpul disponibil; b) impactul asupra elevilor; c) nivelul energetic al profesorului; d) genul și personalitatea elevilor; e) structura anatomo-fiziologică a profesorului. 5. În timpul prelegerii profesorului, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare relevă în mod deosebit: a) structura anatomo-fiziologică; b) trăsăturile de personalitate; c) nivelul economic; d) tipul temperamental; e) lărgimea sau îngustimea spațiului; f) stilul de predare. 6. Direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi. Gesturile centrifuge se
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clasicii ruși, traduși pentru prima dată sistematic; traduceri noi și reeditări ale traducerilor vechi din toată literatura universală. Și eu, cu un decalaj de zece ani, am avut o experiență similară. Bineînțeles, până pe la 14-15 ani nu eram conștient de amploarea și de efectele perverse ale cenzurii și izolaționismului cultural în care trăiam. Dar tu, setos de cultură universală, trăiai totuși și în cultura unui ștetl. Citeai cărți de iudaism? M.I.: Câtuși de puțin. Parcă nici n-ar fi existat. Singura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
decât cu aproximație „coeficientul de împrăștiere” al neamului românesc pe harta lumii, din Anglia până în Siberia Extremă și din Argentina până în Australia. Cine să fi fost interesat sau să fi permis o cercetare socio-istorică și politică a unui fenomen de amploare ca exilul românesc, cuprins în sfera mai largă a emigrației? În niciun caz aceia care au tălmăcit și răstălmăcit versurile quasi-anonimului poet „pașoptist”: „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bună-n țara mea!”. Dar cine ar fi încântat azi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fi fost restaurarea imperiului roman în forma creștină a Sfântului Imperiu romano-german, în zona centrală a Europei. Apoi a venit teribila ciumă din sec. XIV, care a redus cu o treime populația Continentului. Procesul de definire a identităților statale capătă amploare, mai ales prin războaie sângeroase, inclusiv acelea religioase, ce au drept primă cauză nevoia de reformare la nivelul conștiinței, al spiritualității. Mersul spre civilizație este lent, păduchii mișună în perucile șambelanilor până în epoca premodernă, săpunul era pentru mulți un moft
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
decât cu aproximație „coeficientul de împrăștiere” al neamului românesc pe harta lumii, din Anglia până în Siberia Extremă și din Argentina până în Australia. Cine să fi fost interesat sau să fi permis o cercetare socio-istorică și politică a unui fenomen de amploare ca exilul românesc, cuprins în sfera mai largă a emigrației? În niciun caz aceia care au tălmăcit și răstălmăcit versurile quasi-anonimului poet „pașoptist”: „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bună-n țara mea!”. Dar cine ar fi încântat azi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fi fost restaurarea imperiului roman în forma creștină a Sfântului Imperiu romano-german, în zona centrală a Europei. Apoi a venit teribila ciumă din sec. XIV, care a redus cu o treime populația Continentului. Procesul de definire a identităților statale capătă amploare, mai ales prin războaie sângeroase, inclusiv acelea religioase, ce au drept primă cauză nevoia de reformare la nivelul conștiinței, al spiritualității. Mersul spre civilizație este lent, păduchii mișună în perucile șambelanilor până în epoca premodernă, săpunul era pentru mulți un moft
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
toate straturile societății românești măcinate de corupție: Guvern, Parlament, administrație lo cală, justiție, poliție, vamă, sport. În unele cazuri, s-au distrus rețele de corupție tentaculară (dosarul Voicu, dosarul vame șilor etc.), organizate în timp pe verticala sistemului, ceea ce indică amploarea fenomenului. Dosarele din fotbal par să reprezinte marele eșec al DNA. Încep să apară achitări în primă instanță sau achitări definitive. Trimiterea lui Adrian Năstase la închisoare accelerează un distrugător fenomen de resurecție a marilor cercetați penal. Speriați de perspectiva
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]