73,900 matches
-
consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că instituirea unui singur grad de jurisdicție nu conduce la încălcarea art. 21 din Constituție, neaducându-se atingere substanței dreptului de a avea acces la o instanță. Se mai apreciază că diferențierea hotărârilor judecătorești care pot fi sau nu pot fi supuse recursului se face pe anumite criterii stabilite de lege, fără să instituie discriminări pe criterii arbitrare, de natură să aducă atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii. În
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
din Legea nr. 393/2004, care reglementează ca obligație în sarcina unui funcționar public „semnarea unui referat“, este o normă cu un vădit caracter imprevizibil, neclar, care nu poate crea în sarcina funcționarului o obligație pasibilă de răspundere penală. Instanța judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 cu referire la art. 297 alin. (1) din Codul penal este întemeiată, raportat la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 referitoare la
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
încă în negociere nu este de natură a oferi un orizont de timp rezonabil pentru adoptarea propunerii de regulament și de a oferi astfel un sprijin real statelor care se vor confrunta cu astfel de situații; ... ... 2. susține: a) și apreciază reacția promptă a Comisiei Europene, care a prezentat pachetul de răspuns la instrumentalizarea migrației susținută de actori statali; ... b) necesitatea asigurării unui răspuns rapid în situațiile determinate de noul fenomen de instrumentalizare a migranților și abordării structurate a gestionării acestora
HOTĂRÂRE nr. 52 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255035]
-
răspuns la instrumentalizarea migrației susținută de actori statali; ... b) necesitatea asigurării unui răspuns rapid în situațiile determinate de noul fenomen de instrumentalizare a migranților și abordării structurate a gestionării acestora, care să asigure o aplicare rapidă a procedurilor specifice și apreciază flexibilitatea oferită în aceste cazuri cu caracter excepțional; ... ... 3. notează că prezenta propunere se bazează pe soluțiile aplicate în contextul măsurilor de sprijin pentru Letonia, Lituania și Polonia, pentru a oferi statelor membre instrumentele juridice necesare pentru a face față
HOTĂRÂRE nr. 52 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255035]
-
unor hotărâri judecătorești definitive sau irevocabile, încălcarea dreptului la un proces echitabil, precum și încălcarea dreptului la un bun, recunoscut prin hotărâre judecătorească, au autoritate și putere de lucru judecat. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât instituirea criteriului naturii litigiului pentru a determina inadmisibilitatea căii extraordinare de atac a recursului nu are semnificația unei discriminări, criteriul fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, respectiv sunt părți într-un
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și cea a recursului, situație în care exercitarea cumulativă a ambelor căi de atac împotriva unei hotărâri nu constituie un criteriu de constituționalitate. Pentru aceleași rațiuni, Curtea a apreciat că nu sunt încălcate nici prevederile art. 124 din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 37 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2008, sau Decizia nr. 1.122 din
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
Legii nr. 55/2020 fac posibilă identificarea obligațiilor individuale a căror nerespectare constituie contravenție și permit organului constatator și, în cazul contestării, instanței de judecată ca, având în vedere valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, să aprecieze asupra gravității faptei și proporționalității sancțiunii contravenționale și, în consecință, a constatat că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție nu sunt încălcate. ... 30. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 26 alin. (2) din Constituție
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
respingerea sesizării ca tardiv introdusă, înaintând dosarul la comisia de disciplină. Articolul 120 (1) În cadrul cercetării disciplinare, comisia de jurisdicție profesională administrează probele utile și pertinente cauzei. (2) În funcție de complexitatea cauzei și numai în măsura în care apreciază ca fiind necesar în vederea soluționării plângerii, comisia de jurisdicție profesională poate solicita una sau mai multe opinii de specialitate. (3) După cercetarea faptei și administrarea tuturor probelor necesare, comisia de jurisdicție profesională va finaliza cercetarea disciplinară printr-un referat
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
pornit acțiunea disciplinară, în vederea respectării dreptului la apărare. Neprezentarea medicului la audiere nu împiedică continuarea și finalizarea anchetei disciplinare. (3) Audierea persoanei care a făcut plângerea și a martorilor se dispune numai în măsura în care completul de judecată apreciază că se impune. (4) Completul de judecată decide cu privire la necesitatea administrării altor probe și nu este obligat să țină cont de propunerea comisiei de jurisdicție în adoptarea soluției finale. (5) După finalizarea măsurilor de cercetare, completul de judecată
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
contestație nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanșării anchetei disciplinare, sub sancțiunea nulității acestora. Articolul 128 (1) În situația în care Comisia de jurisdicție profesională a Colegiului Medicilor din România apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la art. 127 alin. (1) , va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înștiințarea prin care i se aduce la cunoștință această situație, acesta să completeze contestația. În
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
penal, ca o sumă de garanții procedurale acordate persoanelor implicate, fie în calitate de învinuit sau inculpat, fie de parte vătămată, parte civilă sau responsabilă civilmente. Or, având în vedere modalitatea de redactare a textului de lege criticat, instanța judecătorească apreciază că dreptul inculpatului la un proces echitabil este încălcat. ... 10. Totodată, sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Se face referire la Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Se face referire la Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, apreciind că prevederea legală criticată nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate. ... 11. Susțin că în cuprinsul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nu este stabilit în mod
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
mod clar și neechivoc ce se înțelege prin sintagma „acoperă integral pretențiile părții civile“, în contextul în care reducerea limitelor de pedeapsă operează și în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală în forma agravată. ... 12. Tribunalul Gorj - Secția penală apreciază că dispozițiile criticate respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectând condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, nefiind contrare dispozițiilor art. 1 și 21 din Constituție. Faptul că de reducerea limitelor pedepselor prevăzute de lege beneficiază inculpatul care acoperă
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia apreciază ca fiind neconstituțională sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005. Astfel, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
primul termen de judecată. În același sens este și Decizia nr. 291 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 septembrie 2020. ... 33. În ceea ce privește sintagma „pretențiile părții civile“, Curtea apreciază că trebuie stabilit în ce măsură aceasta se referă, în realitate, la aceleași aspecte ca și sintagma „prejudiciu cauzat“ sau cele două reprezintă noțiuni distincte. ... 34. În acest context, Curtea observă că, potrivit art. 7 lit. D din Hotărârea Guvernului
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
iar, pe de altă parte, faptul că dincolo de considerentele de ordin general privind protejarea intereselor generale sunt avute în vedere creanța bugetară, valoarea acesteia și recuperarea ei“. ... 42. În continuare, în ceea ce privește sintagma „pretențiile părții civile“, Curtea apreciază că utilizarea acesteia de către legiuitor nu poate fi disociată de reglementarea referitoare la soluționarea acțiunii civile în procesul penal. Această materie este reglementată de dispozițiile Codului de procedură penală, iar în lipsa unei prevederi derogatorii aceasta se aplică soluționării
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
Curtea constată că, din perspectiva aplicării cauzei de reducere a pedepsei, reglementată de Legea nr. 241/2005, există o diferență conceptuală între cele două sintagme - „prejudiciu cauzat“ și „pretențiile părții civile“ -, acestea referindu-se la chestiuni diferite. ... 56. Așa fiind, Curtea apreciază că, în ceea ce privește reducerea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2015, trebuie subliniată diferența dintre noțiunea de „prejudiciu cauzat“ și cea de „pretenții ale părții civile“. Consecința acestui fapt
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
emite cu ușurință, fără cale de atac și fără citarea părților. Astfel, în camera de consiliu se dispune printr-un act ce nu este supus controlului judiciar al vreunei instanțe, încălcându-se astfel dispozițiile constituționale menționate. ... 7. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că procedura autorizării pătrunderii în încăperile ce reprezintă domiciliul, reședința sau sediul unei persoane reprezintă o operațiune necesară în cursul executării silite ce poartă asupra unui imobil, în temeiul unui
DECIZIA nr. 855 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253814]
-
principal, ca inadmisibilă, deoarece critica se referă la un text de lege care a vizat și a fost invocat într-un alt litigiu, și nu în cauza în care s-a pronunțat încheierea de sesizare a Curții Constituționale. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul criticat se referă la o instituție juridică reglementată de dispozițiile art. 522 din Codul de procedură civilă, iar, în virtutea normelor de referință, oricare dintre părți și inclusiv procurorul pot face contestație
DECIZIA nr. 600 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253852]
-
vedere ale procurorului general și Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. ... 7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantului Avocatului Poporului. ... 8. Doamna consilier juridic Linda Zenovia Timofan apreciază că prima orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii, în sensul că onorariile maximale ale executorilor judecătorești includ și taxa pe valoarea adăugată. În argumentarea opiniei sale susține că scopul stabilirii onorariilor minimale și maximale ale executorilor judecătorești
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
asigura respectarea principiului echității, este necesar ca debitorul să nu suporte cheltuieli de executare excesiv de oneroase. ... 9. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantului procurorului general. ... 10. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin apreciază că prima orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii. În argumentarea opiniei sale susține că această orientare asigură predictibilitatea cheltuielilor de executare și un tratament juridic echitabil în procedura execuțională. Astfel, menționează că taxa pe valoarea adăugată se
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
din prezentul ordin. ... ... III. Orientările jurisprudențiale divergente 18. Autorul sesizării a menționat că în practica judiciară s-au conturat două orientări jurisprudențiale cu privire la problema de drept aflată în divergență. ... 19. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că onorariile maximale prevăzute de lege pentru executorii judecătorești includ și taxa pe valoarea adăugată (TVA). ... 20. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că rațiunea stabilirii onorariilor maximale vizează cunoașterea de către beneficiarul serviciului prestat de către executorul judecătoresc
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
Decizia civilă nr. 1.944A din 14 septembrie 2020 a Tribunalului București - Secția a III-a civilă; Decizia civilă nr. 691 din 16 iunie 2021 a Tribunalului Galați - Secția I civilă. ... 22. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că onorariile maximale prevăzute de lege pentru executorii judecătorești nu includ și TVA, această taxă adăugându-se ulterior. ... 23. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că lipsa unei mențiuni în cuprinsul Legii nr. 188/2000 cu privire la TVA relevă
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
litigiul principal, potrivit căreia TVA-ul aferent prestărilor de servicii furnizate de un executor judecătoresc în cadrul unei proceduri de executare silită este considerat ca fiind inclus în onorariul perceput de acesta. ... ... VII. Opinia Avocatului Poporului 28. Autorul sesizării a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii, în sensul că onorariile maximale ale executorilor judecătorești includ și TVA. ... 29. Astfel, s-a arătat că scopul stabilirii onorariilor minimale și maximale îl constituie necesitatea asigurării predictibilității costurilor
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
că onorariile maximale ale executorului judecătoresc includ și TVA-ul aferent serviciilor prestate de acesta în cadrul procedurii de executare silită. ... ... VIII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 36. Procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii. ... 37. În argumentarea opiniei sale a menționat că această orientare asigură predictibilitatea cheltuielilor de executare și un tratament juridic echitabil în procedura execuțională. ... 38. În concret, a arătat că
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]