52,493 matches
-
2000-2010, Dan C. Mihăilescu i-a găsit un loc întrun asemenea clasament onorant. Cartea a avut cronici foarte bune semnate de Tania Radu în revista „22”, de Tudorel Urian în „România literară” și de Serenela Ghițeanu în „Adevărul literar și artistic”. Or mai fost și altele. Deci e vorba de un roman de o anumită valoare și nu de o făcătură pornografică așa cum tovarășul Gavriliu ține morțiș să demonstreze. Dar la momentul respectiv nu am dat atenție denunțului deoarece consideram că
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
pînă astăzi, a fost dat de factorul religios și de cel estetic - în ciuda istorismului, a determinismului economic, în ciuda a trei secole de propagare a ideii de progres continuu. Miezul ireductibil al civilizațiilor îl conferă raportul lor cu Divinul și urmele artistice lăsate de ele pe pămînt. Restul - zgomote neesențiale, scandaluri pasagere sau o imensă tăcere. „Pînă acum, pur și simplu, nu avem cunoștință despre vreo societate sau cultură, cu sau fără știință de carte, complexă sau simplă, modernă sau arhaică, în
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
Jocul este văzut și în dimensiunea lui actuală dată de Declarația drepturilor copilului care propune un statut al copilăriei în care dreptul la joc și cel la recreere sînt aliate firesc cu acela de a participa la viața culturală și artistică. În sentimentul de plenitudine a copilăriei, jocul și divertismentul au un loc important, iar jocul e socotit drept „cultura copilului”. Plecînd de la astfel de idei, Jean Perrot face bilanțul cercetării recente despre producția pentru copii urmînd traseul acesteia „de la imaginarul
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
carte sau a veni la un spectacol de teatru poate fi mult mai valoros decât orice ar putea impresiona o audiență restrânsă și snoabă. Își dorește să spună povești cu încăpățânare de visător, dar nu mai crede în codificarea actului artistic și repetă încontinuu că spectacolele nu trebuie realizate pentru a experimenta pe banii publicului și pe sufletele spectatorilor. Vrea ca teatrul să se întoarcă la natural, fără atât de multe "E-uri" în spectacol, și decretează că "la teatru n-
George Ivașcu, băiatul de cartier ajuns pe marile scene ale lumii () [Corola-journal/Journalistic/44897_a_46222]
-
capul pe pernă, să dorm. Să dorm acum, că o să fie bine. Să dorm acum. Ioan Claudiu Todoran Psihostomatologie La jobul de la grădi totul mergea strună: turnurile din cuburi de lemn se ridicau de treișpe etaje, mași nuțele se bușeau artistic de pereți, războaiele cu soldăței izbucneau pe sub mese și tanti Tuți - CEO-ul meu de atunci - îmi spunea că sunt brânză bună în burduf de câine. Eu o luam ca pe „ăl mai tare din parcare“. Bucuria cea mare începea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
rurale, numărul abonaților depășind 4.300 în 1985. Tot din 1952, Poșta a preluat și organizat difuzarea presei prin unitățile sale. În telefonie, din aprilie 1958, s-au introdus noi servicii, informații privind: programul manifestărilor sportive, a spectacolelor culturale și artistice, a farmaciilor cu serviciu de noapte, a mijloacelor în comun, informații asupra numerelor câștigătoare ieșite la tragerile de obligațiuni și librete CEC, a rezultatelor tragerii pronoexpres, a stării timpului, comunicarea orei etc. Obligația răspândirii filateliei revenind Poștei în colaborare cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
registre foarte diferite. De o parte avem un demers teologico-estetic traversat de anglo-catolicismul feminist al lui Evelyn Underhill. De cealaltă parte un demers logico metafizic subîntins de ortodoxia origenizantă a lui Nae Ionescu. Cartea lui Underhill a putut satisface organul artistic al profesorului român, dar ea rămâne o compilație neaerisită, mult mai apropiată de eseistica literară decât de filozofia sau istoria religiilor. Prelegerile lui Nae Ionescu sunt filozofic superioare, ele urmează un fir logic, deducând și demonstrându și ideile. 5. Cartea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sau mai îndepărtate (Dinu M. , 2005). În accepțiunea contemporană, turismul reprezintă o călătorie realizată în afara localității de domiciliu, pe o perioadă mai mare de 24 ore, pentru odihnă, tratament, distracție, cunoașterea de noi locuri și participarea la diferite evenimente (științifice, artistice, sportive, religioase etc.). Turismul este, astfel, nu numai un fenomen social, dar și o activitate social-economică din cadrul sectorului terțiar, care valorifică o gamă variată de resurse naturale și antropice specifice, ce nu pot fi valorificate într-un alt mod și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fost modificate și transformate de-a lungul timpului, după diferite stiluri arhitecturale ale vremii. 3.2.3. Ansamblurile arhitectonice și de urbanism Brașov (Orașul Vechi) Sibiu (Piața Mare) Ansamblurile arhitectonice sunt grupări omogene de edificii, remarcabile pentru interesul lor istoric, artistic, științific și social. Dintre orașele cu ansambluri arhitectonice de excepție se remarcă: Sibiul, Brașovul, Sighișoara, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Aradul, Oradea ș.a.. În Sibiu, spre exemplu, atmosfera medievală domină și astăzi, chiar dacă stilurile arhitectonice (gotic, baroc, art nouveau) și-au pus
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pentru orașul de pe Târnava Mare, fiind asemănat, în documentele vremii, cu orașele mari din vestul Germaniei. Atributul principal era comerțul cu alte așezări din Transilvania și Țara Românească. La începutul secolului al XVI-lea, orașul devine și un important centru artistic, reunind activitatea unor pictori, sculptori în lemn și piatră, creatori de mobilier și meșteri ai orgilor, din Königsberg, Salzburg, Boemia, Tirol și autohtoni, precum Elias Nicolai (cel mai mare sculptor al barocului transilvănean). Cetatea Sighișoara, „cea mai frumoasă și mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de Muzică academică, Festivalul Interetnic „Proetnica” și Festivalul de Artă Medievală. Inaugurat ca o mișcare studențească în anul 1992, Festivalul de Artă Medievală reunește în prezent oameni din țară și străinătate, iubitori ai artei feudale. Printre invitați, se numără personalități artistice și muzicale de prim rang din viața culturală românească, trupe de dans, de teatru și de muzică. Atmosfera medievală a vechiului burg este completată de concerte de orgă, susținute în Biserica Mânăstirii. Pentru valoarea deosebită a istoriei și a arhitecturii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ai României, Carol I și Ferdinand. Balada Monastirea Argeșului spune că Manole a zidit în pereții acestei magnifice mânăstiri pe Ana, soția sa, deoarece, în mod inexplicabil, tot ce era construit în timpul zilei se surpa noaptea. 3.3. Obiectivele cultural - artistice și științifice Aceste obiective sunt valoroase prin arhitectura construcției, prin exponatele pe care le pot adăposti și impactul emoțional pe care îl generează. Cunoscute sub numele de muzee, case memoriale, biblioteci, monumente istorice și sculpturi în aer liber, obiectivele de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în „Cimitirul vesel” de la Săpânța (Maramureș), de către Stan Pătraș și ucenicii săi. 3.6. Manifestările sociale Înglobează totalitatea activităților umane ce devin surse ale interesului turistic, pentru anumite intervale de timp. Se remarcă nedeile, târgurile, hramurile și pelerinajele religioase, festivalurile artistice și competițiile sportive. Festivalul „Bachus - 2010” (Focșani) Muzică și dans la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina 1. Nedeile sunt manifestări tradiționale, prilejuite de anumite momente din viața oamenilor, cum ar fi: reluarea unor activități agricole (păstorit, arat), anumite trăiri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie (20 iulie), ce a apărut din necesitatea schimbului de produse obținute de pe urma păstoritului, a culturii plantelor și a meșteșugurilor dar și un prilej de stabilire a legăturilor familiale. 3. Festivalurile sunt manifestări artistice care se desfășoară într-un anumit domeniu (muzică, teatru, cinematografie, satiră și umor), în aceeași perioadă din an, cu participare națională sau internațională. Cele mai cunoscute festivaluri din țara noastră sunt: Festivalul George Enescu, la București (muzică simfonică), Festivalul Callatis
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
materiale cu prelucrare sumară (piatră, bolovan de râu, lemn brut), care oferă preparate culinare ce aparțin anumitor popoare (chinezesc, arăbesc, italian) sau anumitor regiuni (oltenești, bucovinene ș.a.), servirea făcându-se în clădiri tradiționale (han, cramă, colibă, șură). restaurantul cu program artistic unde, pe lângă activitatea de producție și de servire, este asigurat și divertismentul (muzică, balet, circ ș.a.). braseria, ce asigură pe timpul zilei un sortiment restrâns de preparate reci de cofetărie și patiserie, băuturi alcoolice și băuturi nealcoolice, calde sau reci. berăria
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
nostru. Ne îngrijim de orice altceva, în afară de ...suflet. Să fie oare angoasa zilei de mâine, nesiguranța locului de muncă, lipsurile financiare individuale, așa-zisa criză permanentă de timp? Acestea să fie motivele de a ne îndepărta de ceea ce reprezintă actul artistic? Mă cuprinde un soi de nostalgie când realizez că, până nu demult, oamenii aveau vreme și pentru activități culturale și artistice. Împreună cu familia ori cu prietenii, mergeau să vizioneze o piesă de teatru, în care actorii își pun și ultima
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
individuale, așa-zisa criză permanentă de timp? Acestea să fie motivele de a ne îndepărta de ceea ce reprezintă actul artistic? Mă cuprinde un soi de nostalgie când realizez că, până nu demult, oamenii aveau vreme și pentru activități culturale și artistice. Împreună cu familia ori cu prietenii, mergeau să vizioneze o piesă de teatru, în care actorii își pun și ultima picătură de talent, ascunsă în adâncul lor. O galerie de artă sau un muzeu erau, de asemenea, spații în care fiecare
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Ne îngrijim de orice altceva în afară de ...suflet. Să fie oare angoasa zilei de mâine, nesiguranța locului de muncă, lipsurile financiare individuale, așa-zisa criză permanentă de timp? Să fie acestea doar, motivele de a ne distanța de ceea ce înseamnă actul artistic? Niciunul dintre aceste „argumente” nu este suficient de convingător, ca sa ne îndepărteze de artă și de oamenii care, prin profesia, prin talentul, prin dăruirea lor, reușesc să aducă în noi acel „ceva” atât de necesar, fără de care am fi doar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
împrumută întotdeauna o intensitate a trăirii la limita calcinării. Hieratic în gest și vorbă, fără teama de a trece drept manierist, creează în juru-i un spațiu singular de aristocrație intelectuală, de poezie dureroasă", adaugă Victor Durnea. Ilustru exponent al boemei artistice interbelice, îmbarcat, alături de prietenii tinereții (Arșavir Acterian, Pericle Martinescu, Horia Stamatu) pe "Corabia cu ratați", amestecat în tot felul de povești amoroase, cum remarcă roși de invidie nu puțini contemporani, purtând în sine dam-narea emigrantului (mama, Aglae Franceschi sau Francisc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mai mare importanță imaginii (studiate și ajustate) din oglindă decât trăirilor interioare: Am o casă Numai oglinzi. În ea mă închid Ca un fermecat Și mor mereu, repetat În glaciale oglinzi Reflectat. (Oglinzile) Poetul nu își ajustează numai gesturile, imaginea artistică, ceea ce ar putea părea o frivolitate, dar și destinul, ceea ce e un lucru serios sau, dimpotrivă, o frivolitate dusă la extrem: Orice destin se poate ajusta. (Antipod) "Moartea repetată" îl reprezintă pe cabotinul Emil Botta. Damnatul este cel pierdut "în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pentru a-și găsi acoperirea. Poetul reconstituie mintal imaginea unui lucru, dar și imaginea unui sentiment. Bazându-se pe ceea ce a păstrat memoria, el își ajustează gesturile, și le reconsideră până când ele corespund sentimentului reactualizat. În prima etapă a imaginării artistice (imaginare însemnând, de astă dată, amintire), Botta își gândește mijloacele poetice urmărind (iată un alt paradox) ca prin defulare să ajungă la o gesticulație interioară, la o trăire în sine. Luciditatea, deliberarea, calculul se lasă ghicite în perorațiile poetului: Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pentru că logica poetului funcționează à rebours) poate fi considerată o categorie filozofică. Ea are capacitatea de a generaliza stările poetice, de a le transmite în mai multe planuri pentru a le subordona, mai apoi, aceluiași referent. Închipuind mai multe atitudini artistice, poetul le joacă pe toate, fără a se opri la nici una. El este marcat de indecizie, înțeleasă ca un eufemism al Absenței. Trântorul își refuză cunoașterea, nu în favoarea unei îndoieli metodice, ci a unei contemplări estetice. Am demonstrat deja, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nu venea destul de des în camera mea de lucru un simplu vizitator, nici un oarecare prieten, ci un artist; nu îți trebuie cine știe ce percepții speciale pentru a descoperi artistul în omul Boancă. Artistul este mai întâi omul Boancă - prin harul său artistic omul Boancă trăiește într-o altă dimensiune decât aceea banală, cotidiană. El trăiește într-o dimensiune în care elementele - toate - sunt vii și dialoghează cu artistul Boancă. Din această împrejurare, care este excepțională (puțini fiind ca dânsul), a fost firesc
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
între ani 1975 - 1978 cursurile de pictură ale Școlii Populare de Artă, clasa profesoarei Gabriela Agafiței. Dorește să-și continue studiile, înscriindu-se la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași, urmând cursul seral și absolvindu-l în 1983. Debutul artistic are loc în 1976 la Casa Sindicatelor, în cadrul unei Expoziții colective organizată de Școala Populară de Artă, sub îndrumarea profesoarei Gabriela Agafiței. La absolvirea liceului, în 1983, își susține lucrarea de diplomă, realizând în sculptură bustul lui Dimitrie Cantemir, primind
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
impresionată de asemănare. Regaseam în acest portret calitățile cucernicului arhimandrit, inteligent, înțelept, știind întotdeauna să reziste cu diplomație marilor încercări. Au mai urmat și alte vizite la domiciliul artistei, depanând amintiri din copilăria să, din perioadele de studii, de la evenimentele artistice de-a lungul anilor dar și recente. Alteori comentam lucrările noi, realizate acasă. I.A.: Doamna Lucreția, aș dori să ne povestiți câteva lucruri despre familia dumneavoastră, despre anii copilăriei, pe care nu-i uitați. Este o reîntoarcere permanentă în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]