5,807 matches
-
nu era bazat pe calcule astronomice, ci pe observare directă. Este posibil să aflăm dacă Luna era într-o poziție observabilă dar nu și faptul că a fost în mod real văzută. Așa cum sublinia E. P. Sanders, nu putem reconstitui condițiile atmosferice locale cu două mii de ani în urmă: „cronologia sinoptică nu poate fi confirmată de astronomie și nu poate fi nici infirmată de ea”. Totuși, unii autori cum ar fi Colin Humphreys au încercat să confirme data crucificării folosind această metodă
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
același punct de calibrare marcat pe termometru. El a descoperit un punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare a apei), deși când această determinare se face cu o precizie ridicată se observă o variație a acestui punct în funcție de presiunea atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei. Presiunea aerului influențează punctul de fierbere al apei. Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
îngheț la 0 °C și punctul de fierbere la 100 °C, denumind-o "scară centigradă". În final, Celsius a propus o metodă de calibrare a termometrelor: Aceste puncte sunt suficiente pentru o calibrare aproximativă, dar ambele puncte variază cu presiunea atmosferică. În prezent este folosit în schimb punctul triplu al apei, aflat la 0,01 °C (273,16 K). Principiul de funcționare constă în dilatarea vizibilă a mercurului într-un tub de sticlă. Gradațiile de pe tubul de sticlă permit citirea temperaturii
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
de tatonare în care sunt încă vizibile influențele („Indian Space Painting” în SUA, iar în Franța grupul „pictorilor de tradiție franceză”), atât o direcție „dură”, gesturală (action painting-ul lui Jackson Pollock, dar și al lui Wols), cât și o direcție „atmosferică”, epurată de violența expresionistă, care folosește „câmpuri colorate” (color field painting) și forme cu margini imprecise (Mark Rothko este cel mai cunoscut reprezentant american; mai rar prezent în lucrările de specialitate este așa-numitul "nuagisme" al francezilor Frédéric Benrath, Olivier
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
Niu Lang și Zhi Nu. Steaua α Cygni (Deneb) marchează unul din unghiurile asterismului Triunghiul de Vară, vizibil îndată după căderea nopții (de magnitudine 1). Dintre cele trei stele ale acestui asterism, Deneb este cea mai puțin strălucitoare. Când condițiile atmosferice sunt mai bune, "lebăda" se recunoaște ușor prin forma ei de cruce, foarte caracteristică. „Crucea Nordului” pe care o desenează stelele principale ale "Lebedei" este foarte clară și foarte regulată; servește la reperarea constelațiilor vecine. Deneb (α Cygni) este steaua
Lebăda (constelație) () [Corola-website/Science/298749_a_300078]
-
și care are o planetă care o gravitează! IK Pegas este candidată ca cea mai apropiată supernovă de Soare. Analizele spectroscopice asupra lui HD 209458 b, o planetă extrasolară în constelația Pegas, este prevăzută ca fiind prima evidență a apei atmosferice în afara Sistemului Solar, în timp ce și planetele ce orbitează steaua HR 8799 tot din constelația Pegas sunt primele care pot fi fotografiate direct. Constelația Pegas conține un asterism în formă de pătrat deși, una dintre stele, Delta Pegasi, sau "Sirrah", este
Pegas (constelație) () [Corola-website/Science/298783_a_300112]
-
și urme de metan. Benzi de absorbție proeminente corespunzătoare metanului apar la lungimi de undă de peste 600 nm, în zona roșie și infraroșie a spectrului. La fel ca și în atmosfera lui Uranus, absorbția culorii roșii a luminii de către metanul atmosferic conferă o culoare în nuanțe albăstrui lui Neptun. Cu toate acestea, deși Neptun are culoare azurie, aceasta diferă de culoarea planetei Uranus, care se apropie de turcoaz. Deși Uranus și Neptun au un conținut similar de metan, este încă neclar
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
de hidrocarburi. Din motive necunoscute, termosfera planetei atinge o temperatură anormal de mare, de 750 K. Planeta este prea departe de Soare pentru ca această căldură să fie generată de radiațiile ultraviolete. Este posibil ca temperatura să fie ridicată din cauza interacțiunii atmosferice a ionilor din câmpul magnetic al planetei. O altă teorie presupune că undele gravitaționale care provin din interior se disipează în atmosferă, încălzind-o. Pe lângă acestea, termosfera conține urme de dioxid de carbon și apă provenite probabil din surse externe
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
a planetei. Modelul general al vânturilor a arătat o rotație progradă la latitudini mari, contra unei rotații retrograde la latitudini mai joase. Diferența direcției fluxului este considerată a fi un "efect de suprafață", care nu se datorează vreunui alt proces atmosferic de profunzime. La 70° latitudine sudică, un jet de viteză ridicată se deplasează cu o viteză de 300 m/s. Abundența metanului, etanului și acetilenei la ecuatorul lui Neptun este de 10-100 de ori mai mare decât la poli. Acest
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
Soare decât Uranus, primind doar 40% din cantitatea de lumină primită de acesta, temperaturile de la suprafața celor două planete sunt aproape egale. Regiunile superioare ale troposferei lui Neptun ajung la o temperatură scăzută de până la . La adâncimea la care presiunea atmosferică este echivalentă cu 1 bar (100 kPa), temperatura este de . Coborând mai adânc în interiorul straturilor de gaz, temperatura crește în mod constant. Ca și în cazul lui Uranus, sursa acestei încălziri este necunoscută: Uranus radiază doar de 1,1 ori
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
Eifel la sud. Această poziție îi conferă condiții climatice caracterizate printr-o ridicată umiditate și încălzire a atmosferei, în special vara, datorită curenți de aer reduși, la adăpost de vânturile din vest, și o iarnă blândă sub influență oceanică. Precipitațiile atmosferice anuale sunt în medie de 676 mm, relativ reduse. Fluviul Rin face parte din frumusețile orașului, dar pe de altă parte - datorită variațiilor frecvente ale debitului - el se revarsă nu rareori, provocând inundații (cea mai gravă în februarie 1784, ultimele
Köln () [Corola-website/Science/298863_a_300192]
-
fiind studiate la capitolul “Sânge” sau “Oxidarea biologică”. 2.1.Aspecte morfofuncționale ale plămânilor Plămânii sunt organe cavitare care conțin aer și sunt alcătuiți din mai mulți lobi, fiecare din aceștia primind ramificații ale căilor aeriene. Căile aeriene conduc aerul atmosferic până la alveole având rolul de a umezi, încălzi și curăți aerul inspirat, precum și în fonație. Alveolele reprezintă locul unde au loc schimburile gazoase respiratorii, sunt în număr de 300 milioane totalizând o suprafață de 70-100 m2. Sunt înconjurate fiecare de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
comprimării cordonului ombilical împreună cu compresiunea mecanică exercitată asupra corpului fătului cresc foarte mult cantitatea de catecolamine ceea ce favorizează reabsorbția lichidului alveolar, secreția surfactantului, mobilizarea depozitelor de nutrimente și producerea de căldură. Inaintea primei respirații presiunea pleurală este egală cu cea atmosferică dar ca urmare a contracției diafragmului declanșată de prima respirație scade la -80 cm apă. Aerul pătrunde în alveole și le expansionează învingând reculul lor elastic și tensiunea superficială, forța necesară fiind de 15-20 ori mai mare decât cea necesară
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
peretele toracic iar cavitatea pleurală rămâne un spațiu virtual. Fără plămâni cutia toracică se expansionează, în timp ce plămânii scoși din cavitatea toracică colabează. Pelicula de lichid pleural contribuie prin forța sa hidraulică la menținerea contactului toraco-pulmonar în condițiile în care presiunea atmosferică acționează asupra plămânului asigurând și alunecarea fără fricțiune a foițelor pleurale în timpul mișcărilor respiratorii. Prin expansionarea plămânilor scade mult rezistența vasculară din circulația pulmonară care devine o circulație de joasă presiune. Creșterea presiunii din inima stângă produce închiderea orificiului interatrial
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
cărora acționează simpaticul cu efect dilatator. Controlul umoral al bronhomotricității este realizat de diferite substanțe cu acțiune constrictoare (acetilcolna, histamina, leucotriene, tromboxani, cGMP, pulberi) sau dilatatoare (adrenalina, NO, unele prostaglandine, cAMP, atropina). Presiunea intrapulmonară este egală în repaus cu cea atmosferică, dar scade cu 3 mmHg într-o inspirație obișnuită pentru a crește apoi în expirație. Presiunea interpleurală este subatmosferică menținându-se în repaus cu 5 mmHg sub valoarea presiunii atmosferice. Diferența dintre cele 2 presiuni menționate constituie gradientul de presiune
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
cAMP, atropina). Presiunea intrapulmonară este egală în repaus cu cea atmosferică, dar scade cu 3 mmHg într-o inspirație obișnuită pentru a crește apoi în expirație. Presiunea interpleurală este subatmosferică menținându-se în repaus cu 5 mmHg sub valoarea presiunii atmosferice. Diferența dintre cele 2 presiuni menționate constituie gradientul de presiune transpulmonar de care depinde mărimea volumului de aer ventilat. Lucrul mecanic ventilator se realizează pentru a învinge rezistențele toraco-pulmonare și are o valoare de repaus de 0.3 kgm/min
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și hipercapnie. Astmul bronșic se datorește unei creșteri a rezistenței la flux a căilor aeriene prin contracția musculaturii netede a acestora, edem al mucoasei cu inflamație și hipersecreție bronșică. 2.2.1.Ventilația pulmonară realizează circulația unor volume de aer atmosferic spre plămâni și invers ceea ce are ca urmare continua împrospătare a O2 din aerul alveolar și eliminarea CO2 adus de sângele venos. Ventilația se realizează prin mișcările cutiei toracice sub influența mușchilor respiratori, plămânii având doar un rol pasiv. 2
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
acționează asupra sistemului toraco-pulmonar antrenează fluxul de aer necesar schimburilor respiratorii. Fluxul de aer în cursul respirației este consecința mișcărilor ventilatorii realizate de mușchii ce acționează asupra cutiei toracice și care prin antrenarea plămânilor induc diferențe de presiune între aerul atmosferic și cel din interiorul plămânilor. Forței musculare i se opun rezistențele generate de forțele elastice, vâscoase și inerțiale ale sistemului toraco-pulmonar. 2.2.1.2.1.Rezistențele pulmonare. Rezistența elastică este generată de forțele elastice ce iau naștere la suprafața
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
mușchilor expiratori. Fluxul de aer prin căile aeriene este determinat de jocul presiunilor exercitate în diferitele teritorii toraco-pulmonare sub influența mișcărilor respiratorii. Presiunea intrapulmonară este presiunea existentă în căile aeriene și alveolele pulmonare și este egală în repaus cu presiunea atmosferică. In inspirație această presiune scade la -3 mmHg iar în expirație atinge +3 mmHg. Aceste valori se modifică mult în respirația forțată sau când efortul respirator se face cu glota închisă. Expirația cu glota închisă (manevra Valsalva) poate crește presiunea
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
recomandate celor cu afecțiuni cardiace. Presiunea interpleurală sau intratoracică se poate măsura în spațiul dintre foițele pleurale și are o valoare subatmosferică de până la -5 mmHg în condiții de respirație normală (FIG 2.9.). In cazul unei comunicări dintre spațiul atmosferic și cel interpleural se produce pneumotoracele caracterizat prin pătrunderea aerului între foițele pleurale cu comprimarea plămânului și reducerea posibilității acestuia de a se destinde ceea ce are consecințe negative asupra respirației. Presiunea interpleurală nu trebuie confundată cu presiunea lichidului interpleural care
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
km. La nivelul membranei alveolo-capilare are loc schimbul de gaze prin difuziune, fenomen care depinde de mai mulți factori: -diferența de presiune parțială a gazelor -proprietățile lor fizico-chimice -grosimea și suprafața membranei de schimb Diferența de presiune parțială. Față de aerul atmosferic care conține oxigen, bioxid de carbon și azot într-o anumită proporție, aerul alveolar și sângele care vine sau părăsește capilarele conțin mai puțin oxigen și mai mult bioxid de carbon, în timp ce azotul nu suferă modificări importante (Tabel I). Aerul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
o anumită proporție, aerul alveolar și sângele care vine sau părăsește capilarele conțin mai puțin oxigen și mai mult bioxid de carbon, în timp ce azotul nu suferă modificări importante (Tabel I). Aerul alveolar are o compoziție diferită de cea a aerului atmosferic datorită schimburilor de gaze. Ea nu rămâne fixă datorită variațiilor respiratorii, a existenței spațiului mort și a inegalității ventilației alveolare. Difuziunea este favorizată de circulația intensă, reacțiile chimice rapide ale gazelor în sânge favorizate de unele enzime specifice și ajustarea
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
îl ocupă și temperatură fără ca presiunea parțială a unui gaz să afecteze presiunea altuia. Influența temperaturii asupra volumului gazelor este importantă pentru măsurarea volumelor pulmonare ținând cont de faptul că temperatura corporală de 370 C este de obicei superioară temperaturii atmosferice reducând volumul gazelor care părăsesc plămânii. In plus aerul expirat este saturat cu vapori de apă la o presiune parțială de 47 mmHg. Volumele de aer măsurate trebuie deci corectate în funcție de temperatură, presiunea atmosferică și presiunea vaporilor de apă. Se
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
C este de obicei superioară temperaturii atmosferice reducând volumul gazelor care părăsesc plămânii. In plus aerul expirat este saturat cu vapori de apă la o presiune parțială de 47 mmHg. Volumele de aer măsurate trebuie deci corectate în funcție de temperatură, presiunea atmosferică și presiunea vaporilor de apă. Se folosesc următoarele tipuri de corecție: -STPD la 00 C, 760 mmHg, fără vapori de apă -BTPS la 370 C, presiune saturată cu vapori de apă -ATPS la temperatura mediului ambiant și la presiune saturată
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
nerevenirii imediate a respirației, circulației și temperaturii cât și reoxidării lactatului produs de activitatea musculară. Un subiect neantrenat poate acumula o datorie de O2 de până la 10 L, în timp ce la antrenați ea atinge 17-18 L. In condițiile respirației de aer atmosferic cu un conținut normal de O2 (21%) consumul acestuia crește paralel cu intensitatea efortului până la atingerea unei limite care constituie capacitatea aerobică maximă. Ea limitează capacitatea maximală de efort a unui individ care depinde nu numai de sistemul ventilator ci
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]