5,409 matches
-
al substanțelor adjuvante poate constitui un factor de stabilitate sau de instabilitate de care trebuie să se țină seama. Temperatura Viteza reacțiilor de descompunere crește odată cu creșterea temperaturii, de unde importanța ce trebuie acordată soluțiilor medicamentoase care se sterilizează termic. Umiditatea atmosferică, ambalajul În cazul preparatelor solide umiditatea atmosferică constituie un important factor de hidroliză, deoarece intervine în echilibrul apos. În cazul ambalajelor o atenție deosebită trebuie acordată permeabilității acestora la vapori și gaze. Alți factori Reacțiile de solvoliză pot fi catalizate
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
de stabilitate sau de instabilitate de care trebuie să se țină seama. Temperatura Viteza reacțiilor de descompunere crește odată cu creșterea temperaturii, de unde importanța ce trebuie acordată soluțiilor medicamentoase care se sterilizează termic. Umiditatea atmosferică, ambalajul În cazul preparatelor solide umiditatea atmosferică constituie un important factor de hidroliză, deoarece intervine în echilibrul apos. În cazul ambalajelor o atenție deosebită trebuie acordată permeabilității acestora la vapori și gaze. Alți factori Reacțiile de solvoliză pot fi catalizate de cationii divalenți menționați la reacțiile de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
a orașului. Pe lângă faptul că a fost un desenator de excepție, Hooke a fost și un ingenios constructor de instrumente. A inventat numeroase dispozitive utilizate în navigație, la extragerea apei de la adâncimi mari, la măsurarea intensității vântului, la măsurarea presiunii atmosferice (barometrul cu cadran circular), măsurarea debitului ploii, măsurarea umidității. De asemenea, Hooke a gândit și desenat circa 60 de tipuri de microscoape. Cu ajutorul unor instrumente create de el au avansat mult investigațiile meteorologice. Tot Hooke a instituit o publicație meteorologică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Deoarece biserica și turnul au fost lovite de mai multe ori de trăsnet, în 1797 a fost montat pe turnul bisericii primul paratrăsnet din Transilvania. Cercetând sarcina electrică a norilor de ploaie Franklin s-a ocupat și de alte fenomene atmosferice și a propus diferite experimente. Ideile lui au impulsionat pe cercetătorii moderni în diverse domenii și au exercitat o influență considerabilă asupra dezvoltării științei. Teoria fluidului unitar a unificat pentru multă vreme știința despre electricitate. Franklin a prezentat dări de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
că a descoperit electricitatea animală universală, că este pe cale de a lămuri taina influxului vital care ar sta la baza vieții. El s-a apucat imediat să modifice condițiile experimentale. Într-o zi bântuită de furtună, a constatat că electricitatea atmosferică putea produce aceleași efecte ca și mașina sa. Pe vreme liniștită nu a putut observa nici un fenomen, până într-o zi, când, după ce fixase în măduva spinării unei broaște un cârlig de cupru, a închis circuitul agățând cârligul de un
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
unui televizor obișnuit, dotat cu tub catodic. Făcând experiențe cu raze catodice a observat un fenomen neobișnuit și necunoscut până atunci: trecând un curent de înaltă tensiune printr-un tub din care fusese aspirat aerul, până la 1:100000 din presiunea atmosferică, a observat că în momentul trecerii curentului, un ecran care se afla în apropiere devenea fluorescent chiar și atunci când tubul era învelit în hârtie neagră, care nu permitea trecerea razelor de lumină. A constatat cu uimire că ecranul, acoperit cu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1 μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat că presiunea hidrostatică interstițială este la nivelul de referință al presiunii atmosferice, dar se pare că există valori negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg). Deci în interstițiu se dezvoltă o presiune negativă cu efect de atragere a apei și a substanțelor solvite din sânge. Presiunea negativă interstițială este realizată de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în atrii. 16. Circulația limfatică Sistemul limfatic este o cale derivată de drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aerul este complet saturat cu vapori de apă înainte de a ajunge la alveole. Conducerea aerului Căile aeriene sunt conducte de legătură între exterior și alveole. Debitul de aer prin căile respiratorii depinde de gradientul de presiune între alveole și aerul atmosferic și de rezistența căilor aeriene (fig. 63). Fluxul de aer prin tuburi Aerul trece printr-un tub numai dacă există o diferență de presiune între cele două capete ale tubului (fig. 64). Debitul de aer depinde de diferența de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă presupunem că presiunea înafara căilor aeriene mari este egală cu cea intrapleurală, presiunea transmurală de-a lungul acestor căi aeriene este de 5 cm H2O și are tendința de a le menține deschise. In B, la începultul inspirului, presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
menține căile aeriene deschise este acum de 6 cm H2O. Punctul C arată situația de la sfârșitul inspirului. Presiunea intrapleurală este de -8 cm H2O și, deși aerul nu se mai mișcă, presiunea din interiorul căilor aeriene este similară cu presiunea atmosferică. Acum este necesară o presiune de 8 cm H2O pentru a menține deschise căile aeriene. Se descriu modificări importante la începutul inspirului forțat (D). Presiunea intrapleurală crește foarte mult, ajungând la aproximativ la 30 cm H2O. Diferența de presiune dintre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită comunicării alveolelor cu exteriorul prin căile aeriene. Dar presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peretelui toracic. 18.4. Ciclul respirator Ciclul respirator (frecvență de repaus de 12-16 / min) este alcătuit din inspir, când aerul intră în plămân, și expir, când aerul iese din plămân. Ambele procese sunt datorate modificărilor presiunii intra alvelolare față de presiunea atmosferică. Inspirul se produce prin expansiunea cutiei toracice (datorată contracției mușchilor inspiratori), iar expirul se produce prin revenirea elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
expirul se produce prin revenirea elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
deoarece plămânul nu este atât de bine expansionat și forțele de recul elastic sunt mai mici. Diferențele de presiune dintre apex și baza plămânului sunt manifeste datorită greutății plămânului; presiunea intrapleurală la baza plămânului depășește acum presiunea din căile aeriene (atmosferică). In aceste condiții, plămânul la bază nu va fi expansionat ci comprimat și ventilația este imposibilă până când presiunea locală intrapleurală nu scade sub presiunea atmosferică. Spre deosebire de baza plămânului, apexul este bine ventilat. Așadar la volume mici distribuția normală a ventilației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
manifeste datorită greutății plămânului; presiunea intrapleurală la baza plămânului depășește acum presiunea din căile aeriene (atmosferică). In aceste condiții, plămânul la bază nu va fi expansionat ci comprimat și ventilația este imposibilă până când presiunea locală intrapleurală nu scade sub presiunea atmosferică. Spre deosebire de baza plămânului, apexul este bine ventilat. Așadar la volume mici distribuția normală a ventilației este inversată, regiunile superioare ale plămânului fiind mai bine ventilate decât cele inferioare. 18.6. Controlul ventilației Funcția principală a plămânului este de schimb de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
un sistem circulator de joasă presiune cum este circulația pulmonară și efectele asupra debitului regional sunt puternice (fig. 84, după West D. J.). La vârful plămânului (zona 1) presiunea arterială pulmonară este sub presiunea alveolară (capilarele se închid la presiune atmosferică). Dacă acest fenomen ar avea loc capilarele ar fi turtite și nu ar fi perfuzate; această zonă 1 nu există în condiții normale, deoarece presiunea arterială pulmonară e suficientă pentru a ridica sângele până la vârful plămânului. Ea poate să apară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
substanțe au proprietatea de a trece din stare solidă, prin încălzirea, direct în stare de vapori și invers(iod, naftalină, săruri de amoniu, clorură mercurică). În funcție de condițiile în care se desfășoară, sublimarea prezintă mai multe variante: Sublimarea obișnuită la presiune atmosferică se aplică substanțelor cu o volatilitate ridicată la temperaturi joase și celor stabile la temperaturi ridicate . Sublimarea în vid se aplică la purificarea unor compuși solizi cu o volatilitate scăzută sau care sunt sensibili la ridicarea temperaturii. În următoarele pagini
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
200C, deci cu circa 10% superioară celei a apei "normale", diferă și indicele de refracție. Ë reactivitatea chimică e ceva mai mică.biologic are efecte foarte diferite de apa "normală", fapt utilizat în medicină. Proprietăților apei datorăm diverse fenomene optice atmosferice cum sunt curcubeul (cu caracteristici în funcție de dimensiunea picăturilor de apă), halourile (mic sau mare, în funcție de tipul de cristal de gheață din nori), aura, spectrul din Brocken etc. III.2 Clasificarea apelor naturale "Apei a spus marele Leonardo i-a fost
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
elimină în atmosferă prin transpirația solului, plantelor și, în mult mai mică măsură, cea a animalelor, numit evapotranspirație. Aproximativ 90% din apa din atmosferă provine din evaporație și numai 10% din evapotranspirație. · Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură, frig, umiditate, vorticitate) prin mișcarea orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără advecție, apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
circuite: Ë unul local, sau mic și Ë unul universal sau mare. Circuitele locale sau mici se petrec fie deasupra oceanului planetar, fie deasupra maselor de apă continentale și se caracterizează prin succesiunea a trei procese: · evaporație, · condensare și · precipitație atmosferică. Se formează, astfel, un circuit local oceanic și un circuit local continental. Circuitul universal sau mare. Din imensa cantitate de apă care se ridică sub formă de vapori de pe suprafața oceanului planetar, o însemnată parte este dusă deasupra continentelor, unde
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]