7,848 matches
-
și geografici), din care rezultă un antirasism consecvent. În contribuția sa la Înțelegerea „artei primitive”, el dovedește un curaj și o clarviziune rare pentru timpul său. După cum remarcă André-Marcel d’Ans, pozițiile sale „poartă marca acestui credo anti-diferențialist conform căruia atracția pentru frumusețe este prezentă În toată omenirea” (D’Ans, 2003, p. 24). Dar cum se Împacă această poziție universalistă cu relativismul și cu refuzul său corelativ opus oricărei teorii generale a culturii? Răspunsul lui Boas, despre al cărui temei se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dar cum se Împacă această poziție universalistă cu relativismul și cu refuzul său corelativ opus oricărei teorii generale a culturii? Răspunsul lui Boas, despre al cărui temei se poate, bineînțeles, discuta, este dictat de adeziunea sa la empirismul descriptivist: deși atracția pentru frumusețe este comună Întregii omeniri, ea nu găsește peste tot o exprimare asemănătoare. Și tocmai această exprimare trebuie studiată În interiorul fiecărei societăți. Această demnitate redată „artelor primare” se situează la antipozii atitudinii celor care „fac din «sălbatic» un producător
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Celălalt, Charles Melman (in Wieviorka, coordonator, 1993, pp. 146-148) a arătat care este relația Între ceea ce el numește „arhaism psihic” și astfel de comportamente. Opusul xenofobiei ar fi xenofilia, cuvânt rar, apărut tot la Începutul secolului XX pentru a exprima atracția deosebită față de tot ce este străin și care ar constitui, Într-o oarecare măsură, o predispoziție spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă În atribuirea unei superiorități absolute normelor și valorilor propriei comunități. Înainte de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
muzeu?“ Obor am vrut, de Obor am avut parte. Totul s-a terminat într-un mare rahat balcanic. În loc de concluzie: la 800 de kilometri mai la vest, Halele acoperite ale orașului Budapesta sunt o mândrie arhitectonică și un punct de atracție pentru turiști. Noi, repet, am moștenit knut-ul și administrația rusească, agrementată cu ceva țâfnă tipic balcanică. Mirel 21 mai 2006 Și am fost la București. După două luni de la ultima mea vizită în capitala unei Românii care se va alătura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sunt sigur că și-ar dori o Skoda sau un VW. Normal. La seminarii sau conferințe se plictisește de moarte, cască, dă din picioare. Nu-l condamn, normal. Codruț 26 mai 2006 Mirel, Mă întreb de o săptămână de unde provine atracția poporului român față de acest personaj carambolesc, caragialian, întruchipat de Gigi Becali. Găsesc câteva răspunsuri, dar totuși problematica este mult mai complexă, ține de formatul psihic al românilor. Ce iubesc la el? 1. Faptul că este un om bogat și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
unui public?” Acest lucru m-a dat gata. Am mers și le-am spus câteva mici minciuni pe ici, pe colo. Băieții m-au ascultat și părea să le placă. De fapt, presupun că oricine din lumea sportului are o atracție specială pentru ei. Cam prin acea perioadă începusem să am o reputație, așa-zisă reputație, de fapt. Dar, spre sfârșitul liceului, tata mi-a spus: „Ei bine, acum cam este timpul să începi să te gândești la o facultate.” „OK
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
periodice și ziare sînt foarte variate și, de aceea, limba publicisticii este foarte diversificată, avînd datoria de a urma tendințele, posibilitățile și predispozițiile momentului în folosirea mijloacelor, dar realizînd și un procent înalt de inovații pentru a reprezenta puncte de atracție pentru cititori. Informarea prin presă nu se face într-o manieră neutră, fiindcă, pe de o parte, se realizează printr-o selecție a faptelor și, pe de altă parte, prezentarea se face pentru a convinge de ceva și pentru a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tip LEUCINĂ - ZIPPER (LZ), având în secvențele lor repetiții de câte 4-5 resturi leucină separate de câte 6 resturi de diferiți alți aminoacizi, astfel că repetițiile leucinice iau configurații de α-helix și se comportă asemenea dinților unui fermoar. Efectul este atracția reciprocă și formarea homodimerilor sau heterodimerilor, activatori ai transcrierii genice. Pentru astfel de factori de transcriere codifică protooncogenele fos și jun. Alți factori de transcriere, codificați de protooncogene, prezintă repetiții cisteină-histidină, organizate în jurul unui atom de zinc care impune realizarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care îl separă pe Pnin de studenții săi și pe aceștea de noi, cititorii. Irelevanța practică a conținutului pasajului care declanșează starea lui Pnin este subliniată de faptul că noi, cititorii, nici nu căutăm răspunsuri, nici nu cerem amănunte. Cealaltă atracție majoră a acestui tur de forță stilistic este folosirea imperfectului iterativ. Etapele decăderii fizice ale lui Pnin, care au culminat cu ivirea neașteptată a dinților falși, apar într-atît de detaliate și specifice, încît fac repetiția și mai amuzantă. Avînd în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prezentul „nostru” Pnin e „încă” în trenul greșit este, la rîndul ei, urmată de un lung paragraf pentru caracterizare (din nou, o pauză descriptivă din punctul de vedere al duratei, nelegată de nici un punct în ceea ce privește ordinea), axat pe atracția sa fatală către trucul ieftin. Aceasta este, de asemenea, urmată de o amintire clară a situației aflată în curs de derulare în povestirea principală. Și tot nu știa că se afla în trenul greșit. Gluma continuă cu o interminabilă descriere
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
narativ II Personaj, mediu înconjurător, suspans, film 4.1. Personajul Personajul și tot ceea ce presupune el relativ la sondarea gîndurilor unei alterități imaginate și nu în ultimul rînd a unicității motivelor și diferenței de viziune prezintă probabil cea mai puternică atracție pentru cititorii de romane și proză scurtă. Iar aceasta, dintre toate elementele narațiunii, pare a fi cel mai ostil unei analize sistematice - drept care subiectul ca atare este oarecum neglijat în studiile naratologice. Pentru început, mulți naratologi nu percepeau aici un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
li s-au administrat fie injecții placebo, fie norepinefrine. Teoria este ulterior reconfirmată de experimentul făcut de Donald Dutton și Arthur Aron în 1974, care demonstrează posibilitatea unui transfer de trezire afectivă pe care tema sexuală o transformă ulterior în atracție. 88 Jerome E. Singer (1934-2010), psiholog, colaborează la teoria celor doi factori ai emoției (a lui Schachter și Singer) și insistă asupra componentei cognitive a stresului. 89 Magda B. Arnold (1903-2002), psiholog american, consideră emoția ca produs al unui proces
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
destabilizeze existența tânărului, angoasa sporindu-i pe măsură ce realizează că toate eforturile sale de "îndreptare" sunt sortite eșecului. Explorarea identității sexuale traversează zone întinse din imaginarul morții, romanul oferind o măsură justă a conexiunii eros- thanatos în forma ei primară. Nucleul atracției erotice se conturează în jurul unei imagini clasice a martirajului: trupul tânar, de o senzualitate morbidă, al sfântului Sebastian străpuns de săgeți, din tabloul pictat de Guido Reni, provoacă în mintea protagonistului adolescent un prim uragan erotic. Scriitorul își asumă până la
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
2.3. Acordul cuantificatorilor indefiniți 2.4. Dezacordul anumitor tipuri de verbe-predicat 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă 2.6. Dezacordul verbului cu pronumele relativ care 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus 2.8. Acordul prin atracție 2.9. Acordul semantic al adjectivului predicativ 2.10. Interpretarea greșită a subiectului, prin extindere 3. Acordul sintagmelor coordonate 4. Acordul adverbului 5. Acordul pronumelor personale cu antecedent nominal CONCLUZII BIBLIOGRAFIE SURSE INTRODUCERE Obiective Acordul constituie o temă de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în același moment, trupurile femeii și a tinerei fetițe se luminară într-o lumină orbitoare. (www.anime-xg.ro/forum) Dacă antecedentul lui al este o sintagmă coordonată, acordul se poate face cu întreaga sintagmă sau doar cu ultimul conjunct, prin atracție: (102) a. stiloul și mașina de scris ale lui Ion b. stiloul și laptopul de firmă al lui Ion (Pentru al din componența numeralului ordinal, vezi supra, 4.1.2.) 4.4. Posesivul Unele aspecte referitoare la acordul pronumelui posesiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de proprietari a acționat / *au acționat statul în instanță. (cf. Ionescu, 2009) b. Un guvern de liberali nu va lua / *vor lua măsura creșterii taxelor. În enunțurile de tipul celor de la (36), cu substantive puternic referențiale, acordul la plural, prin atracție, este posibil doar accidental, din neatenție. Pe internet se pot găsi exemple în care verbul-predicat se acordă la plural cu un substantiv colectiv din clasa A, dar în contexte cu discontinuitate, în care verbul-predicat și substantivul colectiv nu sunt într-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a cercetat acordul predicatului cu subiectul în mai multe texte din sec. al XVI-lea - al XVIII-lea50, făcând și observații de frecvență pe marginea tipurilor de acord întâlnite (în articol sunt detaliate situațiile de acord după înțeles sau/și prin atracție, urmărindu-se tipurile de structuri și frecvența lor). Concluziile autoarei sunt că "în unele cazuri" predicatul se acordă la plural cu un substantiv colectiv la singular care nu are o determinare la plural nici măcar subînțeleasă. Acest tip de acord este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atribut) la plural" (II, 378). Așadar, acordul cu N2 se face pentru că (i) N2 este centrul grupului, prin reorganizarea sintactică a acestuia și (ii) N2 este mai puternic referențial. Uneori, acordul cu N2 este analizat și ca un acord prin atracție (vezi GALR, II, 377; Nedelcu, 2009). Însă atracția nu poate explica nici frecvența ridicată cu care se întâlnește acordul cu N2, nici situațiile în care verbul-predicat este antepus sintagmei partitive subiect (deci mai aproape de predicat este N1, la singular). Frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N2 se face pentru că (i) N2 este centrul grupului, prin reorganizarea sintactică a acestuia și (ii) N2 este mai puternic referențial. Uneori, acordul cu N2 este analizat și ca un acord prin atracție (vezi GALR, II, 377; Nedelcu, 2009). Însă atracția nu poate explica nici frecvența ridicată cu care se întâlnește acordul cu N2, nici situațiile în care verbul-predicat este antepus sintagmei partitive subiect (deci mai aproape de predicat este N1, la singular). Frecvența acordului cu N2, indiferent de topică, arată că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
gol și l-au anulat. (http://baratki.weblog.ro) e. Inițial au mai fost și excepții, aventuri de vacanță în care niciunul din noi nu eram implicați... (http://alexbrie.net) Acordul la plural este analizat uneori ca un acord prin atracție care se întâlnește în limbajul neîngrijit (vezi Nedelcu, 2009). Însă acordul la plural se întâlnește și în propoziții cu topica predicat - subiect (vezi (45)a, b), unde nu poate fi vorba de acord prin atracție, deoarece cuantificatorul singular niciunul este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
uneori ca un acord prin atracție care se întâlnește în limbajul neîngrijit (vezi Nedelcu, 2009). Însă acordul la plural se întâlnește și în propoziții cu topica predicat - subiect (vezi (45)a, b), unde nu poate fi vorba de acord prin atracție, deoarece cuantificatorul singular niciunul este mai apropiat de verbul-predicat. Prin urmare, explicațiile semantice sunt mai adecvate, cel puțin în unele cazuri. Propoziția Niciunul dintre studenți nu a venit are sensul "pentru fiecare x, dacă x este student, atunci x nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2008) c. Unul din zece bucureșteni au fost în AFI Palace în primul weekend din 2010 (www.businessmagazin.ro) Pentru a explica acordul la plural în astfel de enunțuri, se poate presupune că avem a face cu un acord prin atracție, dar mai importantă este explicația semantică. Sintagma unul din + N2 la plural denotă mai multe entități, nu o singură entitate. Această denotație +plural a sintagmelor cu unul, una este proprie doar contextelor statistice. Unul nu are sens referențial, ci partitiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fiecare dintre cei doi termeni ai sintagmei pseudopartitive, pentru că semantica lor le permite acest lucru; aceste predicate se pot aplica unui ansamblu de entități sau fiecărei entități din componența ansamblului. Acordul depinde de preferința vorbitorului și poate fi influențat de atracție sau de pertinența contextuală a unuia dintre cei doi termeni: (108) a. O grămadă de cireșe a căzut / au căzut pe jos. b. O cutie de bomboane a fost expirată / au fost expirate. c. O armată de furnici a invadat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
enunțuri cu genul ăsta de + N2 feminin, singular, este preferat acordul cu N2 doar într-un context (10% din contexte). Rezultatele sunt prezentate mai jos. Este indicată în paranteză și topica subiectului față de predicat, deoarece poate avea importanță pentru acord (atracția poate influența acordul): genul ăsta de + N Acord cu N1 Acord cu N2 plural 5 (toate SVO) 25% 15 (SVO: 12 VSO: 3) 75% singular, feminin 9 (SVO: 6 VSO: 3) 90% 1 (SVO) 10% (143) a. Genul ăsta de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai echilibrat în textele conținând sintagma proștii de noi: în 5 exemple, acordul de face cu pronumele personal, în 4 exemple acordul se face la persoana a III-a, iar într-un exemplu, sunt prezente ambele tipuri de acord, prin atracție: (151) Nu merită proștii de noi care plătim sute de mii lei pe lună un canal bun și gratis. (http://vasile.zice.ro). Conform GALR (II: 390), în propozițiile cu sintagma calitativă prostul de mine subiectul nu este exprimat (lexicalizat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]