6,191 matches
-
deslegare dacă trebuie să procedăm”. Din acest raport, rezultă responsabilitatea față de cerințele războiului. La 16 iunie 1877, A. Teodon, prefectul județului Fălciu (cu reședința la Huși) a cerut aprobare Ministerului de Interne pentru a rechiziționa căruțe cu cai de calitate: „Căruțe în condițiunile din Circulara 13586 cu cai buni și hamuri în cea mai bună stare nu sunt în acest județ. Se află însă în câteva comune rurale căruțe numite harabagești, proprietate a sătenilor, în stare proastă, neșinuite, cu cai ordinari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aprobare Ministerului de Interne pentru a rechiziționa căruțe cu cai de calitate: „Căruțe în condițiunile din Circulara 13586 cu cai buni și hamuri în cea mai bună stare nu sunt în acest județ. Se află însă în câteva comune rurale căruțe numite harabagești, proprietate a sătenilor, în stare proastă, neșinuite, cu cai ordinari, hamuri de frânghie și cu care se hrănesc în loc de care cu boi. Rog deslegați-mi dacă se pot rechiziționa asemenea căruțe”. Rapoartele prefectului județului Fălciu adresate Ministerului de Interne
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
județ. Se află însă în câteva comune rurale căruțe numite harabagești, proprietate a sătenilor, în stare proastă, neșinuite, cu cai ordinari, hamuri de frânghie și cu care se hrănesc în loc de care cu boi. Rog deslegați-mi dacă se pot rechiziționa asemenea căruțe”. Rapoartele prefectului județului Fălciu adresate Ministerului de Interne au consemnat cantitatea de alimente, numărul cailor și furajelor expediate armatei din rechizițiile făcute. Astfel, dintr-un asemenea raport se poate constata faptul că până la 10 iulie 1877 au fost trimiși armatei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea ferată Bârlad d-lui C. Vrabie, intendentul depozitelor militare din Craiova”. La 20 iulie, prefectul județului Fălciu, Ion Mârza, a raportat Ministerului de Interne că s-au trimis 100 de căruțe cu toate cele trebuitoare, câte o osie de rezervă, 10 căldări pentru adăpatul cailor. Armata avea mare nevoie de grâu. La sfârșitul lunii iulie (31 iulie), în județul Fălciu nu începuse treieratul, de aceea autoritățile erau îngrijorate pentru că nu pot
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dat care cu boi și pentru transportul proviziilor armatei ruse, conform Convenției dintre guvernul rus și cel român (4 aprilie 1877). Rețelele de căi ferate fiind restrânse sau lipsind în unele zone, s-a recurs la rechiziționrea vitelor și a căruțelor țărănești pentru transporturi militare. La 16 aprilie 1877, N. A. Holban, prefectul județului Fălciu, comunica Ministerului de Interne că numărul cailor rechiziționați sau oferiți gratis este de 80; „cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul”, transmitea prefectul de Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mori cu aburi care erau dotate cu motoare cu explozie, o fabrică de vopsele pentru stofe, două fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi pentru roți de căruță, două de cărămizi, un atelier de tăbăcărie și trei tipografii. S-au mai înființat trei prese de ulei de floarea-soarelui, trei fabrici de dărăcit lâna și de bătut sumane și trei uzine electrice mici. Deși era izolat și avea un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în imagini evocatoare frumusețile și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era asigurarea veniturilor, care erau obținute din taxe și impozite; alte venituri erau obținute prin valorificarea imobilelor, terenurilor și depozitelor donate de personalități înstărite ale orașului. Reține atenția o altă sursă a veniturilor: impozit asupra luxului (cei care posedau trăsuri, căruțe, biciclete sau servitori (!). Primarul N. N. Tiron era convins că orașul Huși, pentru a intra în rândul orașelor moderne, are nevoie de construcții edilitare, prin care să se asigure apa potabilă, canalizarea, iluminatul, căile de comunicație, baie comunală etc. În perioada
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mocani, artileriști fără tunuri și geniu fără unelte, dar și toată populația civilă fu cuprinsă de o panică nedescriptibilă și, uneori, nejustificată. Familii întregi, cu copii și părinți bătrâni, fugeau cu orice mijloc, în trenuri (cât au circulat), în trăsuri, căruțe, călare și pe jos. Era un exod oribil, căci mulți se opreau pe drum, vitele slăbite nu aveau nutreț, oamenii nici mâncare, nici adăpost. Rămâneau sărmanii lungiți pe marginea șoselei în ploaie și noroi; vremea se înăsprise și sosea iarna
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de dânșii și unde erau tratați ca amici, nu ca vrăjmași. De aceea, toată aprovizionarea particularilor se făcea prin contrabandă de la țară, unde, în înțelegere cu țăranii, se organizase un întreg sistem: carne în coșciuge, cu femei văitându-se după căruță, caprele trăsurilor cu dublu fund, miei înfășurați ca copii și acoperiți cu batiste pe obraz, aduși în brațe de femei. Noi mai aveam și noroc cu bunul nostru prieten Emil Petrescu; el corupsese soldații germani de la moșia lui, căra prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în casele lui. L-am găsit foarte slăbit și trist; îmi spuse cum îi jefuiseră casa și proprietatea de la Pantelimon trupele germane, revenind dinspre Buzău, cum dezgropau unde li se părea ceva ascuns, cum încărcau tot ce se putea pe căruțe și porneau înainte. Când i-am vorbit de victoria noastră finală, mi-a mulțumit cu lacrimile în ochi: „Ești singura care vorbești astfel, nu știi ce rău îmi fac ceilalți“. Această întrevedere fu ultima. I s-a închis ușa. Ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și unde nu se mai găsește absolut nimic. În București, până la gară pe jos, de la gară înainte până în sat, cu un singur geamantan de mână, pe când ai lor putuseră lua tot ce voiau și li se cărase în urmă cu căruțele. Că el, care se ocupase de această organizare, știa mai bine ca oricine cu ce puțină vrăjmășie fuseseră tratați câtă vreme dispusesem de mijloacele necesare; că niciodată nu se va stinge ura ce seamănă germanii, fără a se mai gândi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
soldați, unul din ei va avea telefon și va comunica orice nevoie am avea; că vor îngriji de combustibil, luminat și hrană; mă vor duce cu trăsura de acasă până la gară și de la gara Pasărea la mănăstire; vom avea o căruță pentru bagaj; voi putea lua cărți și primi ziarul. A subscris, după obiceiul lor, la orice făgăduială, mi-a exprimat părerea lui de rău de a avea o așa urâtă misiune, el, care mai fusese și altă dată în România
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mâinile inamicului. Printre cele mai inimoase era Zoe Romnicenu. Ea nu a șovăit nici o clipă. Se însărcină să vestească pe starița de la Pasărea [și] să o dispuie în favoarea noastră, prevenind-o totdeodată de pornirea bagajului neautorizat de germani, într-o căruță a Eforiei, de la Spitalul Pantelimon. Trimiteam de contrabandă câteva vase de me naj, obiecte de toaletă (tub de spălat, ibrice, găleți), precum și petrol, proviziuni, untură, săpun etc. D-na Grueff cu fetele veneau des să ne vadă; ne aduceau toate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
n-au câștigat pe nimeni. Moos ne întrerupse conversația pentru a-mi anunța că joi, 16/29 martie, plec la Pasărea cu auto-ul lui, la ora 9 dimineața, luând cu mine și o servitoare autorizată. Bagajul pornește cu o căruță. Totul este gata. Mama plânge continuu, eu sper că se va potoli când va afla că, cel puțin material, sunt bine acolo. pasărea plecarea la pasărea La ora fixată a sosit auto-ul, noi toți eram în birou, ne-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și plânsetele copiilor. Îmi venea să mă arunc asupra soldaților, care cu puștile în mână își priveau opera, dar cu ce rezultat? Am fugit cât am putut. A doua zi tot satul mi-a povestit că un întreg convoi de căruțe a trecut spre București, la Abator. Acolo populația s-a ridicat și n-a permis să-i descarce; s-au temut de o revoltă și i-au scos pe câmp la Cotroceni, unde au plătit unor țigani să-i jupoaie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai înviorasem. [A doua zi însă, mare emoție, la 8 dimineața d na Rătescu, sosind cu corespondența și provizii, a fost luată la secția germană și i-au căutat în trăsură. Dânsa a pretins că se rupsese în fața Spitalului Pantelimon căruța de la Herești care ne aducea hrana obișnuită, a luat dânsa ca să nu se strice, deoarece venea să vadă pe mătușa ei starița. Eu am protestat energic: „Cum, nici de la moșiile noastre nu putem mânca, deoarece aici nu găsim de cumpărat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
definitivă. Chiar germanii o spun și se vaită pe față, văzându-se așa de izolați și cu adversari așa de dârzi în luptele lor. Sfânta Maria era și hramul mănăstirii Pasărea. Din ajun soseau tot felul de briște, poștalioane și căruțe încărcate cu femei și copii. Cele mai multe, rude cu maicile, au umplut toate casele, altele au petrecut noaptea afară - somn puțin, vorbărie multă. Numai două cabriolete elegante, cu d-nii Nicolaescu și Izescu, impiegați ai poliției române lucrând cu germanii. Veniseră incognito
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
venise cu patru copii mici și tatăl său, preot bătrân, bărbatul [îi] era încarcerat în Ungaria, fiindcă manifestase la intrarea trupelor noastre în august 1916. Trăiau într-o mare mizerie. Pierduseră tot ce aveau, căci la ocupația Bucureștilor porniseră în căruța lor cu tot bagajul ce aveau ca să fugă în Moldova. La Buzău le-au luat caii, au fost nevoiți să părăsească căruța și s-au întors pe jos în București. Erau într-o stare așa de jalnică, încât i-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în august 1916. Trăiau într-o mare mizerie. Pierduseră tot ce aveau, căci la ocupația Bucureștilor porniseră în căruța lor cu tot bagajul ce aveau ca să fugă în Moldova. La Buzău le-au luat caii, au fost nevoiți să părăsească căruța și s-au întors pe jos în București. Erau într-o stare așa de jalnică, încât i-am ajutat cât am putut și le-am dat provizii când aveam. Într-o bună zi mi-a spus că nu mai poate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că lucrase pe sub mână cu ger manii. Stere și Arion, dinastici înfocați, propovăduiau un minister al tuturor românilor, bineînțeles cu dânșii în cap. Căderea lui Marghiloman fu și semnalul retragerii germanilor. plecarea vrăjmașilor Plecau, se duceau, fugeau. Camioane, trăsuri, furgoane, căruțe, automobile alergau pe toate străzile spre gară și spre ieșirile din București; toate încărcate cu lăzi, cufere, saci, lădițe, tinichele; în mijlocul acestei grămădeli, câte un ofițer sau doi, sau câte un soldat. Venise știrea că francezii sunt la Giurgiu și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ofițer, văzându-mi veselia, începu să înjure. Ce bine îmi făcu mânia lui! O doamnă, trecând pe lângă ei, le strigă: „Mai iute, domnule, ca să ajungi la Berlin înaintea francezilor!“ Se iuțiseră nemții. La Ionel în curte azvârleau bagajele în două căruțe acoperite cu coviltire: unul din casă, altul din capul scării, iar cel din căruță le prindea la rândul lui și le așeza. La Dinu, servitoarea Tudora adunase ce mai rămăsese prin casă pentru a le trimite în sat cu bărbatul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doamnă, trecând pe lângă ei, le strigă: „Mai iute, domnule, ca să ajungi la Berlin înaintea francezilor!“ Se iuțiseră nemții. La Ionel în curte azvârleau bagajele în două căruțe acoperite cu coviltire: unul din casă, altul din capul scării, iar cel din căruță le prindea la rândul lui și le așeza. La Dinu, servitoarea Tudora adunase ce mai rămăsese prin casă pentru a le trimite în sat cu bărbatul ei. Vânduse în ajun 3 porci pe care îi hrănise în curte, pe unul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
își bătea joc, de d-ta ori de el?“, îl întrebai. „Doamnă, nu știu de erau idioți sau nebuni, dar nu s-au mișcat până în ultimul moment, când au fugit luând pentru ei toate mijloacele de transport: trenuri, automobile și căruțe, și pe noi ne-au lăsat aici“. Am verificat în urmă și s-a adeverit această conversație cu gl Berthelot, el mi-a confirmat că avea foarte puține trupe, dar trebuia să creadă germanii că sunt multe, de aceea nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spre satul Gărâna. Am găsit tot felul de ciuperci, și am admirat peisajul spre sat, ca să ne inspire în tablourile noastre viitoare. Aici a găsit Gusti Hlinka ceva care merită pomenit: La un moment dat, mergând pe un drumeag de căruță, Gusti se oprește și îmi spune: Ia uită-te acolo !! M-am uitat, dar nu am văzut nimic, dar Gusti a insistat, și atunci am văzut și eu urmele unei așezări vechi, practic se puteau vedea urmele zidurilor, doar prin
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]