5,217 matches
-
poze ortodoxe în peisagiu autohton. Impresia de comic și balivernă e adesea foarte puternică și o lectură injustă dăunează. Poezia trebuie jucată, interpretată ca și solilocviile lui Jehan Richtus, ea fiind de fapt o producție argotică, în dialectul prăpăstios al cafenelei bucureștene. Minulescu e un Eleutheriu Poppescu devenit liric, traducîndu-și sublimitățile în limbajul lui special, convins și burlesc, presărat cu "or", cu "dracul știe", cu jurăminte ("mi-e martor Dumnezeu"), sărind de la fraze pline de gravitate la ieșiri neprevăzute. Biblicei Sulamite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fugind de rege, lui Dumnezeu i se argumentează că tot ce face omul nu-i păcat de vreme ce Divinitatea trăiește în el. Poeziile sunt adesea neserioase, curate palavre, aparent în genul lui Topîrceanu, deși Minulescu e un sincer, un Villon al cafenelei, vibrant, plin de imaginație și de simț artistic, dar incapabil de a ieși din tagma și dialectul lui, în care traduce toate subiectele lirice. Cea mai mare sforțare de seriozitate academică o găsim în În așteptare, turburătoare înfruntare a misterului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Liceul Internat și Seminarul iau locul beghinajului: Fiindcă e duminică, seminariști Tot stau în frig uitîndu-se pe la vitrine, La ceasornice de nichel, la rubine... Și la Internat se-ntorc copii tăcuți și triști. Se mai cântă de asemeni iarmaroacele, birturile, cafenelele (sub-stituindu-se, în evocarea tragicului cotidian, cheiurilor, suburbiilor belgice), albumele, băncile de școală, ceasornicele, pianinele, natura moartă în genere. ADRIAN MANIU Poezia lui Adrian Maniu e triumful stilisticii și al manierei. Ca un nou Crivelli, poetul se întemeiază mai cu seamă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Anglia ambele ar fi considerate "publice"). Veniturile din proprietățile private care aparțin autorităților locale se constituie din chirii, arende (fermages) și plăți pentru despăduriri. Veniturile din proprietățile publice provin din taxele de parcare a taxiurilor, din amplasarea pe străzi a cafenelelor, restaurantelor, chioșcurilor de ziare sau a benzinăriilor. * Serviciile oferite de autoritățile locale precum colectarea deșeurilor sau transportul public sunt acum distribuite printr-o varietate de sisteme de la distribuirea directă de către consiliu până la delegarea către companiile private, precum și diferite forme de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârșirea școalei primare, advocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi și sculptori fără de mâni, generali cari nu știu citi o hartă, subprefecți ieșiți din pușcărie, legiuitori recrutați dintre stâlpi de cafenele, jucători de cărți și oameni cu darul beției"293, pătura superpusă este favorizată de apariția "formelor noi" și de disoluția vechilor stări de lucruri. e. Concepția despre progres. Adevărata esență a concepției evoluționiste eminesciene poate fi sintetizată în următoarele cuvinte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceea le'nșiră, mai puind pe la soroace și câte un Ștefan sau Mihai Viteazul, din buzunările cărora scoteam ce ne poftește inima"393. O altă sursă de realizare a ironiei o constituie asocierile lexicale surprinzătoare: "Erodot al Românului", "stâlpi de cafenele", "reputații uzurpate", "șuruburi patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Pop, Oradea, 1995. Repere bibliografice: „Cocktail”, ,,Dacia rediviva”, 1943, 1, 2; Neagu Rădulescu, Jurnalul unui caricaturist, SPM, 1970, 45; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 133; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 329-340; George Sbârcea, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Cluj-Napoca, 1989, 61; Pop, Avangarda, 374-384; Simuț, Incursiuni, 317-320; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 568-570; Simuț, Critica, 46-54; Dosar Victor Valeriu Martinescu, APF, 1996, 6; Gheorghe Dumitrescu, Victor Valeriu Martinescu și noi, APF, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
greșise compania. Pentru mulți dintre acești manageri, a fost nu numai o experiență care le-a deschis ochii, ci și un șoc cultural. (Doar știți și dumneavoastră că mulți motocicliști nu se adună În restaurante de patru stele sau În cafenele.) După ce și-au convins clienții de sinceritatea lor (nu uitați, Îi ignoraseră mult timp pe acești oameni), cei de la Harley au reușit să strângă suficiente sfaturi pentru a face schimbările care au propulsat compania În anii’90. Satisfacerea nevoilor pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de noblețe pentru cancan și detaliile picante de viață intimă. Reproșul, spuneam, nu-i fără rost de vreme ce, în loc să se refere la documente sigure, ferite de microbul colportajului mistificator, memorialistul dă credit mai degrabă surselor orale, de proveniență incertă (sau de cafenea), asemeni talentatului cronicar iubitor de legende. Dar pentru Lovinescu, ca și pentru Neculce altădată, nu exactitatea evenimentului istoric contează. Mai importantă e semnificația lui psihologică, anecdota în sine, care (ne asigură criticul), dacă e "purificată de toate reziduurile prin impersonalizare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împarte orașul în două sectoare: orașul nou (la sud și vest) și orașul vechi (cu străzi largi și multe clădiri din secolele XVI, XVII, XVII, la nord). De-a lungul Cours Mirabeau flancat de două rânduri de palmieri, se înșiruie cafenele celebre (Les Deux Garcons ), fântâni renumite (La Rotonde). În partea nordică, în arealul medieval al orașului Aix, un obiectiv cultural important este Catedrala Sfântului Mântuitor (Cathédrale Saint Sauveur), construită pe locul unui fost forum roman. Catedrala cumulează un amestec de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Atenei, ocupând o suprafață de 15,5ha. Parcul a fost înființat în anul 1840 fiind unul din spațiile verzi cele mai căutate din Atena, în incinta sa găsindu-se un lac, o grădină zoologică, Muzeul Botanic, Biblioteca pentru Copii, o cafenea, un teren de joacă pentru copii. IV.2.2. Centre și regiuni turistice urbane din Europa Atlantică În Europa Atlantică, multe dintre centre urbane au alte centre turistice secundare în zonă, formând adevarate regiuni turistice de interes major. Este cazul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
un areal în care prostituția este legalizată. Cartierul cuprinde o rețea întortocheată de străduțe cu apartamente de o cameră închiriate de prostituatele care își oferă serviciile. O atracție care nu este de neglijat pentru turiștii din Amsterdam este reprezentată de cafenelele unde se comercializează, legal, canabis. Orașul Amsterdam dispune și de o rețea importantă de parcuri, care reprezintă 12% din suprafața orașului. În împrejurimile orașului, sunt spații mari amenajate sub formă de poldere. Pentru stimularea fluxului turistic, în unii ani activitatea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
unele piese de teatru Întreaga bogăție a vieții de astăzi este sărăcită adesea de un conflict artificial neinteresant, dovedind insuficienta cunoaștere a realității. Tov. Novicov a arătat, de asemenea, cât de periculoasă este pentru dezvoltarea vieții noastre literare atmosfera de cafenea, tendința de persiflare și bagatelizare a problemelor, care se observă la unii scriitori. Aceasta oferă un teren prielnic acțiunii otrăvite a dușmanului de clasă. (Ă). Metoda cea mai bună pentru lichidarea lipsurilor este folosirea armei criticii tovărășești, ascuțite și deschise
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
etate - 25-40 ani; talie - minim 1,60 metri; să știe să scrie și să citească; o perfectă onorabilitate; să semneze un angajament că va servi trei ani neîntrerupt”. În general, personalul era recrutat din rândul servitorilor, ordonanțelor, agricultorilor și clienților cafenelelor. Pentru „haine și un salariu de 47 lei lunar”, sergenții trebuiau să asigure paza diferitelor obiective timp de 12 ore, turele fiind de zi și de noapte. Salariile mici ale jandarmilor au afectat serios efectivele poliției locale. În timp ce bărbierul spitalului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai jos: magazine de coloniale (17) - Isac Herman, Baltar Iosef, Ițic Rendal, Natan Iațibsohn, Herțel Marcovici, Ștrul Zalman, I. Gutman, D. Bercovici, Dumitru Vasiliu, Ștefan Oltețanu, Radu Porumbaru, Iancu Andriescu, V. Groșaru, N. Teodorescu, Constantin Paloșanu, Alecu Gheorghiu, Dumitru Năstase; cafenele (3) - S. Iacob, Ștrul Leibu Siegler, Lothar Loebel; magazine de mobilă (6) - Banc Moritz, Ițic Nuham David, L. Levensohn, Wolf Mitelman, B. Goldimberg, Zeilic Levensohn; depozite de vin (1) - Leon Glasman; magazine de „haine gata” (2) - H. Schwartz, A. Solomovici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noi. De altfel, aceste realități acopereau întreaga arie a economiei locale, indiferent de ramura sectorială pe care am dori să o analizăm - industrie, meșteșuguri, comerț. Am omis intenționat să realizăm o incursiune în universul operațiunilor financiare sau al activităților din cafenele, cârciumi și crâșme, cunoscut fiind faptul că, cel puțin la nivelul Moldovei, domeniile erau aproape aprioric arondate locuitorilor evrei, fapt ce ar fi întărit inutil concluzia de mai sus. III. A. 2. Industria Procesul general de reformare și modernizare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al secolului al XX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la mare căutare erau și „reprezentațiile de teatru optic, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rămas vizibilă publicului”. În consecință, pentru a păstra neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante, cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși, redusă a orașului, am putea ușor desprinde următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad” bun
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuri de agrement erau grădina halei de bere „Eden” (administrată de Ecaterina G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada Tavernelor nr. 5), Avram Țiperman sau cafeneaua „Meseriașilor” (deschisă în anul 1930 de Mahmet Cherimă, cofetăriile „Al. Gheorghiu”, „I. Ionescu”, „Gh. Miclescu”, „Drăgulescu”, „I. Vasiliu”, „Ioan Abageriu”, „Victor Voitonovici”, marile restaurante „Consum” (al fraților Issacă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada Tavernelor nr. 5), Avram Țiperman sau cafeneaua „Meseriașilor” (deschisă în anul 1930 de Mahmet Cherimă, cofetăriile „Al. Gheorghiu”, „I. Ionescu”, „Gh. Miclescu”, „Drăgulescu”, „I. Vasiliu”, „Ioan Abageriu”, „Victor Voitonovici”, marile restaurante „Consum” (al fraților Issacă, „Păcii” (fondat în anul 1914, D. Baciu), „Pavilion”, „Gh. Cornățeanu”, „Constantin și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lustragiilor de ghete în preajma acestor localuri era un fapt cât se poate de banal. Locurile cele mai vânate de aceștia erau zonele cu trafic pietonal intens - în zona gării, în apropierea Grădinii Publice sau a primăriei, precum și la intrările în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei meserii erau, de regulă, persoane extrem de sărace, sau care, din anumite cauze, sufereau de diferite infirmități. Între lustragiii infirmi, documentele arhivistice amintesc de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
derija astfel de case fără consimțământul bărbatului. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: în vecinătatea bisericelor, școlelor, internatelor de educație, în vecinătatea imediată a grădinelor publice, a teatrelor, a cazărmilor, în hoteluri, birturi, cârciumi, berării, restaurante, cafenele șantante. Din banii ce femeile prostituate câștigă, patroana casei nu poate opri decât cel mult dou) părți din trei ca plată de locuință, încălzire, mâncare, serviciu și spălatul rufelor” ș.a. Legislația națională din domeniu, oferea prostituatelor dreptul la liberă practică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dese rânduri pe locuitorii ce domiciliau pe străzile unde se aflau casele de toleranță. Nu e mai puțin adevărat faptul că, în mod clandestin, prostituția băcăuană era practicată și în zona centrală a orașului, în special în camerele de hotel, cafenele sau în preajma teatrelor de varietăți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform datelor din registrele de evidență ale medicului de oraș, în Bacău funcționau trei case de toleranță. Numărul prostituatelor era fluctuant, păstrând preponderent tendințe de creștere. Astfel, dacă în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
muncitori 553 Restaurante 5530 Restaurante 5530.1 Servicii de alimentație publică în restaurante cu servire completă 5530.11 Servicii de alimentație publică în restaurante cu servire completă Această subclasa elementară include: - pregătirea și servirea mâncării și băuturii furnizate de restaurante, cafenele și unități de alimentație publică similare care ofera servirea completă de către ospătări a clienților individuali așezați la mese (inclusiv tejghele și tonete), unități cu sau fără spectacole Această subclasa elementară nu include: - servicii de servire a băuturilor far�� mâncare caldă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]