6,563 matches
-
cea mai cunoscută anomalie climatică. Darwin începea descrierea Galápagosului cu urmatoarea remarcă: „Având în vedere că aceste insule sunt plasate exact sub Ecuator, clima este departe de a fi una excesiv de caldă”. În același paragraf, Darwin identifica principalul motiv pentru clima uscată și moderată a Galápagosului: „aceasta pare cauzată de temperatura joasă a apei înconjurătoare, adusă aici de Marele Curent Polar Sudic”, astăzi fiind cunoscut sub numele de Curentul Humboldt. Aducând un volum enorm de apă rece în nordul regiunii Antarctice
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
precipitațiilor însumează 580 mm. Grosimea medie a stratului de zăpadă variază între 825-40 cm. În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
plantațiilor este de 10 ani, odată cu replantările făcându-se și înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative. Viile sunt plantate pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. Solul brun, de pădure, se bucură de o climă blândă, favorabilă vitei de vie. În acest “sanctuar al vinurilor albe” se cultivă suprafețe întinse de soiuri respectabile, a căror valoare este recunoscută în România și în străinătate: Feteasca Regală (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc(200 ha), Mușcat
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt lunca și colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare.</br> Din peisajul natural nu lipsesc terasele joase sau abrupturile naturale care dau specific deosebit reliefului. CLIMA Teritoriul localității se înscrie în tipul de climat temperat-continental, specific regiunilor deluroase între 200 și 800 m.</br> Regimul termic este strict legat de altitudine și circulația maselor de aer. Iarna, temperaturile multianuale oscilează în jurul valorii de -2 grade. Primăvara
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
împreună cu următoarele sate: Baba, Butești, Dârlești, Fericet, Giurgiuț, Horea, Mătișești, Niculești, Pătrușești, Petreasa, Teiu, Trifești, Zânzești Satul Măncești, comuna Horea se află la poalele munților Apuseni, în partea de nord a județului Alba, la limita cu județul Bihor și Cluj. Clima este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosieră a lemnului {în special cherestea }, creșterea animalelor, activități de agroturism etc. Fiind aproape de locul unde s-a
Măncești, Alba () [Corola-website/Science/300250_a_301579]
-
ianuarie 1785 despre Horea -Rex-Daciae și patria să de granit din Fericetul Arăzii . Comună Horea se află la poalele munților Apuseni, în partea de nord a județului Albă, într-o zonă pitoreasca, si la granița cu județul Bihor și Cluj. Climă este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosiera a lemnului (în special cherestea), creșterea animalelor, activități de agroturism, etc. Este o zonă încărcată de istorie
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității se disting: Forme bizare de relief. Dealul Vartoape cu alunecări de teren, cele doua vârfuri Crăiasa Mică și Crăiasa Mare, mici vulcani noroioși pe Secaș și Roghina. În Ohaba clima este temperat - continentală. Complexul condițiilor fizico - geografice ale așezării nu constituie numai suportul proceselor și fenomenelor meteorologice ci și un factor climatogen deosebit de important. Fiecare dintre elementele lui (relief, vegetație, apele și solurile) acționează în modul său specific, conducând la
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
temperat - continentală. Complexul condițiilor fizico - geografice ale așezării nu constituie numai suportul proceselor și fenomenelor meteorologice ci și un factor climatogen deosebit de important. Fiecare dintre elementele lui (relief, vegetație, apele și solurile) acționează în modul său specific, conducând la particularizarea climei teritoriului în raport cu regiunile înconjurătoare, dar și la apariția unor diferențieri tipoclimatice și microclimatice evidente. Precipitațiile medii anuale se află între 600-700 mm / mp/an și sunt neregulate și neuniforme în cursul anului. Temperatura medie: temperaturi medii anuale între anii 1896
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
ceții ceea ce face ca aici calmul atmosferic să aibă un procent ridicat peste 60%, evidențiindu-se un topoclimat de adăpost. Vânturile predominanțe sunt dinspre vest-sud-vest în zona depresionara și vest-nord-vest în zona montană înaltă. Particularitățile litofagice de relief și de climă determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente în formațiunile cu pietrișuri și nisipuri din luncile aluvionare ale Ariesului și a
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
km). La nord se află Muntele Mare, iar la sud, Munții Trăscăului. Sălciua de Sus are o suprafață de 42 de hectare și se află la 1 km distanță de reședință comunei. Altitudinea medie a comunei este 747 m, iar climă este temperat continentală. „Depresiunea Sălciua apare că o depresiune intramontana de contact morfologic, iar din punct de vedere genetic este de tip tectonic și eroziune.” „Cele mai vechi urme de locuire omenească descoperite până în prezent pe teritoriul comunei Sălciua datează
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este cea mai bine reprezentată, iar la nivelul terasei a IV-a se află o largă înșeuare, legată de fenomene de captare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Clima satului Sâncel are un caracter continental temperat, relativ blând. Curenții de aer care circulă dinspre vest îndeosebi fönul, au urmări pozitive asupra culturilor agricole. Se constată că în cursul anului temperatura cea mai ridicată se înregistrează în luna iulie (20
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
de zile. Vântul predominant bate dinspre nord-est și dinspre sud-vest. Vântul sud-vestic reprezintă foenul, pornit în urma încălzirii și uscării aerului ce, coboară pe versanții estici ai Munților Trascăului. Vântul de nord-est se numește ,turdeanul” și bate rece în cursul toamnei. Clima blândă contribuie la crearea condițiilor optime de locuire a omului încă din zorii preistoriei, de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor. În 1759 trăia în mănăstirea de aici un călugăr-preot Inochentie. La 19 martie 1762 episcopul Petru Pavel
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
de aprovizionare cu apă. În martie 1961 arhitectul șef al viitorului oraș, Yona Pitelson a conceput planul unui centru urban prevăzut a fi pupulat cu 10,000 apoi cu 20,000 locuitori. Planul a ținut seama de topografie și de climă. S-a prevăzut că blocurile să fie zidita astfel încât să protejeze ariile interioare de căldură soarelui și bătaia vanturilor din deșert. S-a căutat că zonele cu densitate mare să fie concepute astfel încât să dea locuitorilor sentimentul unui oraș iar
Arad, Israel () [Corola-website/Science/301505_a_302834]
-
școală de cântăreți bisericești. Acestora li se adăugau cele 137 de școli primare, dintre care 128 în mediul rural și 9 în orașe. Economia județului Fălciu era reprezentată în principal de agricultură, însă această ramură a avut de suferit din cauza climei secetoase și a lipsei pădurilor. În proporție importantă era cultivată vița de vie (până în 4.500 de hectare), fiind cunoscute podgoriile din zona Hușiului. Suprafața arabilă era de peste 138.000 de hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
se poate vedea muntele Snowdon, cel mai înalt din Țara Galilor. Portul, unul din cele mai frecventate din Țara Galilor, este locul de vărsare a râurilor Ystwyth și Rheidol. Din punct de vedere geografic, Aberystwyth poate fi considerat izolat de restul Țării Galilor. Clima locală este dominată de influența Curentului Golfului, care încălzește întreaga regiune. Cu mult înainte ca normanzii să înceapă să-și construiască castelele, culmea Pen Dinas fusese folosită de locuitorii din epoca fierului pentru a ridica o imensă fortificație, care se
Aberystwyth () [Corola-website/Science/301554_a_302883]
-
este constituită în proporție de 78% din munți vulcanici de înălțimi mijlocii (Munții Lăpușului), cu o erodare intensă și în proporție de 22% din dealuri și depresiuni intramontane. Predominanța reliefului muntos influențează și celelalte componente ale cadrului natural cum sunt: clima, hidrografia, vegetația și fauna. Mai influențează deasemenea și extinderea limitată a gospodăriilor, orientările profesionale (legate în principal de existența unor importante resurse ale subsolului dar și a vegetației forestiere) și, nu în ultimul rând, specificul cultural. În literatura geografică veche
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
străjuiesc localitatea (Văratec (1357 m), Secu (1311 m), Prislop (1332 m), Sermeteș (1306 m), Pleșca (1322 m), aparțin de Munții Țibleș, repectiv de o subunitatea a lor și anume Munții Lăpușului. În ceea ce privește climatul, localitatea Băiuț se încadrează în sectorul cu climă de munți mijlocii și dealuri înalte, care este expusă vânturilor de vest, favorabil pădurilor. Datorită maselor de aer umed vestice sunt caracteristice ploile de lungă durată și temperaturi de primăvară mai reci decât cele de toamnă. Temperatura medie anuală este
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
Se găsesc în nordul extrem al României, în partea de est a Depresiunii Maramureșului, închisă de Munții Rodnei și Munții Maramureșului (Carpații Orientali), pe Valea Vișeului, în apropiere de Pasul Prislop (altitudine 1.414 m), care leagă Transilvania de Bucovina. Clima este specifică zonelor montane, rece și umedă, cu veri răcoroase (în jur de 15 °C în luna iulie) și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 7 °C. Precipitațiile sunt abundente, în jur de 900-1000 mm anual. Aerul este pur
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru afecțiuni ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, cât și în instalațiile de băi, pentru afecțiuni ale aparatului locomotor și ginecologice. Dată fiind clima propice, stațiunea este recomandată și pentru tratamentul nevrozelor astenice și al tulburărilor respiratorii.
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
printre care cele mai întipărite în mintea localnicilor sunt frecvențele și devastatoarele revărsări ale râului Vișeu, care nu de puține ori au luat vieți și au distrus locuințe și recolte. Datorită reliefului muntos, a solului relativ sărac în sedimente, a climei mai dure decât în alte zone, după al doilea Război Mondial mai exact începând cu anii 1955-1960 și până la 1989 un număr mare al locuitorilor din Bistra au optat să migreze către zonele de șes, mai exact în Câmpia de
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
km sud-vest se află lacul amenajat piscicol „Două veverițe”. În apropierea satului curge râul Lăpuș, care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant de câmpie, iar clima este temperat-continentală, cu veri răcoroase și ierni blânde, fără viscol. Localitatea numără două situri arheologice, Ciurgău și Mociar. Săpăturile efectuate recent au adus la lumină rămășițe ale unor așezări civile din epoca bronzului (cultura Suciu de Sus), din prima vârstă
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
străbătând aproape tot Podișul Mehedinți și se varsă în Dunărea în vestul localității Simian, în dreptul insulei Ostrovul Simian. Solul este un component de seamă al învelișului geografic, rezultat al interacțiunii în timp și în spațiu a componentelor mediului geografic: relief, clima, vegetație, fauna, apa și omul într-o continuă schimbare și dezvoltare. Solurile din cuprinsul comunei Godeanu cât și din întregul Podiș Mehedinți sunt mai apropiate de acele caracteristici din apropiere decât acele caracteristici ale dealurilor de la răsărit. Răspândirea cea mai
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
care în ultimul timp se impune atât pe plan mondial cât și în România. Situarea comunei Godeanu în zona centrală a Podișului Mehedinți, face să aibă o mare atracție turistică; un rol primordial revine reliefului căruia i se adaugă particularităților climei, rețelei hidrografice și faunei. Formele caracteristice comunei Godeanului lapiezurile, dolinele, valeele, poliile, cheile și mai ales peșterile constitue cele mai interesante atracții. Prin existența în partea de sud a satului Păunești, a cetății Gradet, datata de pe timpul dacilor, cât și
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
de la Polom, Valea Stancului, Valea lui Ban. Înainte vreme o ocupație de bază a locuitorilor o constituia creșterea vitelor, dar acum numărul acestora a scăzut vizibil pentru că tineretul, în genere, pleacă din sat îndreptându-se spre orașe. Localitatea are o climă blândă, destul de secetoasa, mai cu seamă în lunile iulie și august, din verile aride. Temperatura medie pe timpul iernii este de 7-8 grade, iar media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 800-1000 mm. Vânturile predominanțe sunt cele din vest, nord-vest și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]