6,344 matches
-
exegetic, vast de-acum, pe care se exersează sumedenie de cercetători. Demersul este unul analitic și explicativ, mereu dispus la diagnosticări concluzive, autorul aplecându-se asupra câtorva texte pe care le consideră reprezentative pentru diversele aspete de utilizare a recuzitei comicului. Așa, în Cu gânduri și cu imagini, vorbește despre ironie, autoironie și despre un destin ironic, pentru ca în sonetul Albumul să desfolieze "veșmintele satirice" ale acestuia (metafora ironică, batjocoritoare,"răutăcioasă desfătare"); În Glossă, analizează ironia și adevărul paradoxului ("Comedia aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
aceasta fără obiect e absorbită de ironia totală, al cărei obiect e omul, condiția sa ontologică, universul în întregime"), ironia satirică în Mureșanu, grotescul în Demonism ("grotesc cosmic"). Etc. Într-un alt capitol, de dimensiuni ample, se stăruie asupra Funcțiilor comicului în proza eminesciană. Un prim text este Contra-pagină, care îi permite autorului a discuta despre "dimensiunea ludică", despre "ambiguitate și ironie" manifestate în plan stilistic, text în care descifrează un program, denunțat de poet în felul său, neacademic. "Amatorii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
deschisă "a fost numai o stratagemă". Aici, "paratextul" se întoarce asupra lui însuși: afirmând că nuvela e originală "n-ar fi însemnat de-a-mi tăia apele din capul locului?" Registrul stilistic alunecă spre familiar și popular". O interpretare din perspectiva comicului este aplicată și basmului Făt-Frumos din lacrimă, constituind "o surpriză la prima vedere". Pasajul care îi atrage atenția este cel în care este vorba de "metamorfoza babei, stăpâna iepelor" ("comică este ea când se arată cinstită și dreaptă"), de altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
stilistic alunecă spre familiar și popular". O interpretare din perspectiva comicului este aplicată și basmului Făt-Frumos din lacrimă, constituind "o surpriză la prima vedere". Pasajul care îi atrage atenția este cel în care este vorba de "metamorfoza babei, stăpâna iepelor" ("comică este ea când se arată cinstită și dreaptă"), de altfel, basmul este interpretat ca de "un comic-grotesc ireductibil". Pe această linie, apare și transformarea lui Făt-Frumos în floare "o păcăleală, o farsă jucată Genarului, dar aici metamorfoza nu mai are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
degradează în realul convenției basmului, mitul devine poveste, umanizarea transcendentului nefiind altceva decât o demitizare. Subliniem această transformare, întrucât ea funcționează constant în opera lui Eminescu". Se oprește apoi și asupra nuvelei Sărmanul Dionis în care surprinde combinații ale procedeelor comice, "umorul și invectiva", apoi în Avatarii faraonului Tlá identifică o "ironie filosofică", iar în pasajul comediei doctorilor, din același text, identifică "o pagină de teatru absurd". Aur, mărire și amor, a cărei acțiune este plasată într-o epocă mai recentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
accente tragice" [...] "comedia erotică vine și din prezența constantă a dialogului, a "intrigii" și travestiului, a aparté-urilor, a importanței pe care o capătă, în ansamblu, tensiunea întreținută de jocul replicilor". În Cezara, în "descrierile pitorești", se strecoară "lejer o notă comică". Dar incursiuni analitice minuțioase face în prozele Părintele Ermolache Chisăliță și Moartea lui Ioan Vestimie ("cea dintâi combină comicul bufon și epopeea parodic-burlescă, apropiindu-se, prin omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe care o capătă, în ansamblu, tensiunea întreținută de jocul replicilor". În Cezara, în "descrierile pitorești", se strecoară "lejer o notă comică". Dar incursiuni analitice minuțioase face în prozele Părintele Ermolache Chisăliță și Moartea lui Ioan Vestimie ("cea dintâi combină comicul bufon și epopeea parodic-burlescă, apropiindu-se, prin omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
jocul replicilor". În Cezara, în "descrierile pitorești", se strecoară "lejer o notă comică". Dar incursiuni analitice minuțioase face în prozele Părintele Ermolache Chisăliță și Moartea lui Ioan Vestimie ("cea dintâi combină comicul bufon și epopeea parodic-burlescă, apropiindu-se, prin omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul"). Nu trec neobservate nici "portretele caricaturale" din Moș Iosif
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
strecoară "lejer o notă comică". Dar incursiuni analitice minuțioase face în prozele Părintele Ermolache Chisăliță și Moartea lui Ioan Vestimie ("cea dintâi combină comicul bufon și epopeea parodic-burlescă, apropiindu-se, prin omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul"). Nu trec neobservate nici "portretele caricaturale" din Moș Iosif dar și La curtea cuconului Vasile Creangă. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ermolache Chisăliță și Moartea lui Ioan Vestimie ("cea dintâi combină comicul bufon și epopeea parodic-burlescă, apropiindu-se, prin omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul"). Nu trec neobservate nici "portretele caricaturale" din Moș Iosif dar și La curtea cuconului Vasile Creangă. În toată proza eminesciană constată cum "teatrul și teatralitatea" constituie "noduri ale realității dedublate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cea dintâi combină comicul bufon și epopeea parodic-burlescă, apropiindu-se, prin omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul"). Nu trec neobservate nici "portretele caricaturale" din Moș Iosif dar și La curtea cuconului Vasile Creangă. În toată proza eminesciană constată cum "teatrul și teatralitatea" constituie "noduri ale realității dedublate și, în dialectica dublului, maniere ironice de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
greșelile de gramatică, pentru el adversarii politici nu sunt decât "accidente" ale istoriei contemporane, interlocutori conjuncturali într-o polemică "agonală" dintr-un război cu mult mai mare". Orizontul publicisticii îi oferă exegetului posibilitatea urmăririi unui mare număr de procedee ale comicului, pe care Eminescu le utilizează cu dezinvoltură și programat. Întregul demers exegetic întreprins de Sebastian Drăgulănescu este, în fapt, o nouă lectură atentă, dintr-un alt unghi de interpretare estetică a scrierilor eminesciene, aducând argumente demne de luat în seamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
atentă, dintr-un alt unghi de interpretare estetică a scrierilor eminesciene, aducând argumente demne de luat în seamă, pentru cercetarea actuală (și viitoare, de ce nu?), în favoarea deschiderii înțelesului acestei literaturi (considerată aproape obsesiv pe coordonata tragică) și sub aspectele sale... comice. E "o încercare cum însuși autorul studiului afirmă de a trata global dimensiunea comică a operei eminesciene, urmând filiația temelor, persistența procedeelor, unitatea, în fond, a acestei laturi a creației" eminesciene. Fără îndoială, avem de a face și cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de luat în seamă, pentru cercetarea actuală (și viitoare, de ce nu?), în favoarea deschiderii înțelesului acestei literaturi (considerată aproape obsesiv pe coordonata tragică) și sub aspectele sale... comice. E "o încercare cum însuși autorul studiului afirmă de a trata global dimensiunea comică a operei eminesciene, urmând filiația temelor, persistența procedeelor, unitatea, în fond, a acestei laturi a creației" eminesciene. Fără îndoială, avem de a face și cu un demers de analiză stilistică, de subtilă interpretare, adăugând astfel o notă de noutate, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
OGLINZI PARALELE (Dan Mănucă) 3 RECEPTAREA CRITICĂ ȘI DESPĂRȚIREA DE EMINESCU? (Adrian Dinu Rachieru) 3 TREPTELE SPIRITULUI HYPERIONIC (George Popa) 3 IMAGINARUL CATILINAR (Ioan Derșidan) 3 (IN)ACTUALITATEA LUI EMINESCU (Florin Oprescu) 3 EMINESCU. POLIMORFISMUL OPEREI (Cornel Munteanu) 3 DIMENSIUNEA COMICĂ (Sebastian Drăgulănescu) 3 CREȘTINISMUL EMINESCIAN (Răzvan Codrescu) 3 SECURITATEA ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ (George Ene) 3 LUCEAFĂRUL. TEXTUL POETIC INTEGRAL (Rodica Marian) 3 ÎN CONTEXT UNIVERSAL 3 EMINESCU ÎN BALCANI (J. Tambozi, D. Garofil, Lefterie Naum) 3 RELAȚIA EMINESCU PUȘKIN (Dumitru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
toate acestea marcate fiind de evenimente cruciale din istoria națională: Unirea de la 1859, Junimea și Convorbiri literare, Războiul de Independență și întemeierea Regatului, cu rivalități, trădări și succesiuni guvernamentale, însoțite, cum era și firesc, de amintiri participative și explozive scene comice, precum și portrete umane, cu dimensiune, pregnanță și relief. Cum era de așteptat, substanța celor trei volume de memorialistică menționate op constituie propria-i viață, cu bucurii și izbânzi, tristeți și mâhniri, nădejdi și certitudini, toate dezvăluindu-ne, printr-o relatare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Curții de întărituri. 1863. Este numit prefect al județului Suceava, iar după puțin timp transferat în aceeași calitate la Dorohoi. 1863-1865. Deși prefect la Dorohoi, scriitorul după cum singur mărturisește "se perfecționează în arta vânătorească". Nenumărate întâmplări vânătorești (dintre care unele comice!) din această perioadă vor fi evocate în volumul Păcate mărturisite, Iași, 1904. Cel mai important eveniment petrecut în timpul cât Gane era prefect de Dorohoi a fost vizita domnitorului Cuza, fapt prezentat pe larg în volumul Zile trăite: "O mulțime nebună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-au alipit și alții precum: Dimitrie Rosetti, Scarlat Capșa, Mihai Cornea, Ioan Ianov, Miron Pompiliu, Ștefan Vârgolici, Neculai Mandrea, Neculai Culianu, I. Caraiani, s-au gândit ei să deie un nume grupărei lor. După multe dezbateri în care partea comică nu a lipsit, dânșii s-au hotărât a se constitui într-o societate literară cu numele de "Junimea", însă fără statute, fără președinți, vicepreședinți și secretari, având ca lege unică deviza inventată tot de Pogor: Intră cine vra, rămâne cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
citesc un text științific, io nu mai pot de râs dacă îmi place cu adevărat ceea ce văd. Și la filmele de un realism crud, habotnic, râd de mă prăpădesc. Realismul devine halucinant, suprarealist. Realismul extrem se transformă în ceva profund comic. Lumea în fundul gol stârnește râsul. Autorul ăsta a descoperit ceva, îți zici. Anumite resorturi intime ale funcționării lumii ăsteia. Formidabil, așa e! De unde a știut tăntălăul? De fapt, e o groaznică greșeală să fii Autor. Cel mult martor. Fără vreun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Satana și să scuipe, dar cu milă, zicea, pentru ca precipitațiile, jetul salivar să nu-i terfelească imaginea domnului Cutare, care uite că se proptise în ușa bisericii. Și botezul a curs așa, în același ritm glumeț, ghiduș. O slujbă amuzantă, comică. Sau comercială. Apoi, părintele care avea chef de joacă a ochit în strană doi copilași de vreo 6-7 ani. Voi sunteți botezați, i-a întrebat? Ce dacă sunteți! Ia, dezbrăcarea, să vă mai botez o dată. Doamne și ce s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
câte trepte are scara interioară a Farmacistului. Era o simplă potriveală și, oricum, chestiile incriminate nu mi se păreau atât de grave, de natură să-l irite pe Farmacist. Iar că n-avea ouă în prăvălie, asta chiar că era comic. Până să mă întâlnesc cu Farmacistu, nu mi-a venit să cred că oamenii confundă literatura cu delațiunea. Scrisul e asemănător depozițiilor pe care le dai la Securitate despre un îmbuibat care deține în mod ilicit un alambic în magazia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de diferiți ca și alură fizică, dar identici ca și valori intrinseci, acele valori și percepte pe care le moștenisem, fusesem educați în spiritul lor și trebuiau duse mai departe. Cu mare drag îmi aduc aminte de o scenă ușor comică și-un dialog infantil, nevinovat. Cred că aveam șapte ani, Adi trei ani. Eu slabă, tenul ușor măsliniu, tunsă scurt cu breton și vizibil temperamentală, Adi mic, gras, ten deschis și păr blond, fire docilă, cooperantă. Era ceva din parabola
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
vreo mândră Îmblânzitoare de fiare, În cizmulițe, rochiță scurtă și tunică de catifea, cu găitane de brandenburguri, sau pentru vreo zveltă și surâ zătoare acrobată În maillot de culoarea pielii, sau pentru vreo blondă și tânără eroină a pantomimelor eroi comice, așa cum avea să rămână În mintea mea Margareta, fiica cu păr bălai a Mariei Griller, patroana severă și Încruntată a pano rămii și menajeriei cu același nume. Mar-ga-re-ta, În-ge-raș iu-bit, Mar-ga-re-ta, m-ai ne-no-ro-cit (Cântec de stradă prin Bucureștii lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bilunară, mai cu seamă pentru a sa „Revue de la Quinzaine“, atât de bogat informată cu mișcarea ideilor În toate ramurile și În toate țările. Dintre amintirile mai mărunte care mă năvălesc, Îmbulzin du-se aci sub condei, ca ecouri eroi comice ale acestei epoci de formațiune În afara școlii și a familiei, iată, volumașul ăsta de pe masa mea, din față, ediție din 1888 a acelor Fleurs du mal tipărită de Alphonse Lemerre, editorul poeților parnasieni, minune de format, literă și ornamentație elzeviriană
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu capul În apă - șirul lung al prietenilor și camarazilor mei de mai târziu, hotărâți, În sfârșit, să ne facem toți oameni de treabă, cu ne veste și copii la casele noastre. Tot pe acea vreme, un personaj de gravitate comică, cu barbă și livrea de circ, invita, cu accentul lui străin și baritonal, pe trecătorii, recalcitranți pe atunci, să intre În cinematograful Select din fața Terasei Oteteleșeanu de pe Calea Victoriei, cinematograf cu filme mute, dar cu femei frumoase și sentimen tale foc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]