7,605 matches
-
rămâne media istorică. Ayton și Fischer (2004Ă au căutat să diferențieze cazurile în care se afișează eroarea jucătorului de cele în care se crede fără temei în bătutul fierului cât e cald. Ei au lansat ipoteza că cele două diversiuni comportamentale intervin în contexte diferite. Când este vorba de fenomene naturale aleatorii, ei demonstrează o tendință de a afișa eroarea pariorului în timp ce atunci când este vorba de performanțe umane pentru care există liste statistice pe perioadă lungă, ei cred în existența fenomenului
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
too early and ride losers too long: theory and evidence», Journal of Finance, 40, 777-790. 18 De ce credeți că știți cu exactitate când va avea loc krachul bursier? Excesul de încredere Excesul de încredere înseamnă supraestimarea capacităților personale. Această diversiune comportamentală este fără îndoială una dintre cele mai confirmate de experimente. Pentru unii cercetători, este chiar elementul cel mai robust al psihologiei judecății. Este amplu prezentă la persoanele care cred, tipic, aproape în totalitate, că sunt șoferi mai buni decât media
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
A fost de asemenea revelată la toate tipurile de profesioniști. Diferite lucrări au arătat că psihologi, chirurgi, infirmiere, ingineri, juriști, negociatori, antreprenori, manageri, bancheri, profesioniști ai pieței sunt supuși excesului de încredere în capacitățile de diagnosticare. Studiile care revelează diversiunea comportamentală în discuție se sprijină în general pe chestionare în care participanții trebuie să dea răspunsuri la întrebări mai mult sau mai puțin simple și să spună care este nivelul de încredere (exprimat în procenteă în răspunsul lor. Există exces de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
să «meargă până la capăt», adică să păstreze titlul până la revenirea la punctul de echilibru, ba chiar să reinvestească. Pentru că statele francez și britanic au perseverat în a finanța proiectul în ciuda eșecului său economic manifest, autorii americani numesc uneori această diversiune comportamentală «efectul Concorde»...În forma sa cea mai gravă, efectul respectiv antrenează o esacaladare a implicării în investiție. Pentru un investitor la Bursă, o manifestare ar fi răscumpărarea titlurilor sale care sunt în pierdere pentru a diminua prețul de venit mediu
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
repurchase behavior of individual investors: an experimental investigation», University of Manheim, Working Paper. 29 De ce nu vă place să vindeți acțiuni care tocmai au scăzut? Aversiunea față de regret Aversiunea față de pierderi nu este decât un caz particular al unei diversiuni comportamentale mai largi: aversiunea față de regret. Teoria perspectivelor dezvoltată de Kahneman și Tversky (1979Ă și care i-a adus primului dintre ei premiul Nobel pentru economie pe 2002 indică o sensibilitate mai importantă pentru funcția de valoare dincoace de punctul de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
să simuleze emoții. Concluzia cercetării relevă cum ,,neuronii din operculul parietal drept sunt cei care urmăresc acțiunile altora și ne ajută să răspundem adecvat mișcărilor lor"27. O altă explicație legată de nesesizarea unor gesturi denumite de Peter Collett ,,indicatori comportamentali" se referă la rapiditatea cu care apar și dispar ,,microsemnalele" sau ,,semnalele miniaturale" (în care, un grup special este constituit din ,,expresii micromomentane" ale feței). Datorită naturii delicate a mușchilor faciali, microsemnalale au o probabilitate mai mare de apariție pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile sociale, implicațiile culturale, așteptările grupului etc.). Din analiza unor definiții ale gestului, surprindem faptul că sensul acestuia poate să fie dat de propria structură (microgestul) și/sau sensul acestuia poate fi determinat de context (macrogestul). În primul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuprinde: macrocontextul (condițiile sociale, economice, politice, culturale, educative, instituționale) și microcontextul (condițiile spațio-temporale care influențează codarea și decodarea gestului). Mulți factori externi, ce țin de mediul fizic și social, de structura socială (norme, reguli, tipuri de relații), de pattern-uri comportamentale și natura relațiilor sociale pot să influențeze limbajul gestual al persoanelor. Nu mai puțin importante sunt influențele date de cromatică, temperatură, iluminat, mobilier, design interior și stil arhitectural etc. Pentru a avea o imagine completă a sensurilor pe care le
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc.); • aprecierea efortului depus pentru învățare, nu numai a rezultatului obținut; • adăugarea cuvintelor cu rezonanță afectivă (mândru, avantaj, încredere, merit, interesant, plăcut, etc.) la argumentarea logică. Printre efectele persuasiunii se numără toate schimbările de natură cognitivă, emoțională, motivațională, atitudinală și comportamentală. Indiferent de tematica dezbătută, profesorul trebuie să urmărească cultivarea sentimentelor pozitive la elevi (de prietenie, generozitate, empatie, fericire, autorealizare). Măiestria profesorului se manifestă prin încercarea de a afla care este cea mai bună modalitate de a le reține atenția elevilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în funcție de caracteristicile acustice ale sălii de clasă, contextul spațial, mărimea grupului de elevi, particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. O atenție sporită trebuie acordată tonului vocii, datorită influenței pe care o are asupra componentelor cognitive, afective, volitive, motivaționale și comportamentale ale elevilor. De exemplu, un ton grav al profesorului îl face pe elev să creadă că mesajul transmis este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să fie ineficientă, elevul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
două metode de cercetare chestionarul și testul proiectiv ne-a condus către selectarea cu o mai mare precizie și obiectivitate a grupului de profesori cu reactivitate accentuată la stres. O altă metodă utilizată a fost observația pentru avantajul surprinderii manifestărilor comportamentale autentice ale subiectului în condiții obișnuite de viață și activitate, în cazul cercetării de față, a gesturilor profesorilor în sala de clasă. Astfel, am putut să consemnăm ,,tabloul gesticii" unor profesori diferiți cu ajutorul liceenilor, iar analiza și interpretarea datelor ne-
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
inacceptabilă sau indezirabilă pentru profesor, colegi și părinți. De multe ori elevii ,,problemă" sunt ignorați sau tratați cu o atitudine negativă care poate contribui la agravarea situației. Identificați particularitățile mimicii, gesticii și posturii elevilor care manifestă comportamente indezirabile: Tipologie Caracteristici comportamentale Particularități ale mimicii, gesticii și posturii Elevul indisciplinat - are un comportament de ,,bufon" al clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul educațional; - este agitat, irascibil și zgomotos; - de cele mai multe ori, nu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește celelalte persoane în față; e) explică cu răbdare; f) are o voce respectuoasă, ușor slugarnică; g) este amabil; h) își
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
s-au înființat puternice centre de consiliere. Deși la începutul anilor '60 trei orientări mari dominau (abordarea psihodinamică, teoriile directive și cele centrate pe client), următorului deceniu a însemnat o explozie a unei multitudini de alte teorii: rațional-emotive (A. Ellis), comportamentale (Bandura, Wolpe), relaționale (W. Glasser), gestaltiste (F. Perls), analiza tranzacțională (Berne), abordările existențialiste (Frankl, Arbuckle). Dezvoltarea teoretică la o asemenea scară a fost posibilă și datorită cererii sociale fără precedent. Măsurile legislative legate de proiectul "Great Society" al președintelui Johnson
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
3. Coordonarea 2.4. Reflecția 2.5. Provocarea 2.6. Sumarizarea 3. Etapele procesului de consiliere 3.1. Construirea relației 3.2. Evaluarea 3.3. Empowerment și stabilirea obiectivelor 3.4. Intervenția a. Orientarea umanistă b. Orientarea cognitivă c. Orientarea comportamentală d. Orientarea sistemică 3.5. Finalul 3.6. Follow-up 4. Concluzii. Teoria angajamentului activ 5. Condițiile de mediu și de dezvoltare ale procesului de consiliere 1. Abilitățile de suport De-a lungul timpului, problema abilităților de consiliere a fost mult
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
care consilierul și clientul le împărtășesc în procesul de dezvoltare a carierei; b) obiective de atins pentru client. Mai sunt și alte elemente și caracteristici de luat în calcul în stabilirea unui obiectiv într-un mod eficient realist, clar, măsurabil, comportamental, agreat, specific (modelul RUMBAS realistic, understandable, measurable, behavioral, ageedupon, specific) * Realist (Realistic) obiectivul poate fi moderat dificil, dar este tangibil. * Clar (Understandable) obiectivul poate fi exprimat, comunicat către și înțeles de către alții. * Măsurabil (Measurable) schimbarea poate fi observată și evaluată
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
specific (modelul RUMBAS realistic, understandable, measurable, behavioral, ageedupon, specific) * Realist (Realistic) obiectivul poate fi moderat dificil, dar este tangibil. * Clar (Understandable) obiectivul poate fi exprimat, comunicat către și înțeles de către alții. * Măsurabil (Measurable) schimbarea poate fi observată și evaluată (măsurată). * Comportamental (Behavioral) obiectivul trebuie să cuprindă pași de acțiune concretă. * Agreat obiectivul este agreat și acceptat de către cei care ar putea fi implicați și care ar putea avea putere pentru atingerea acestuia. * Specific obiectivul poate fi descris prin unul sau mai
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
să amâne finalizarea sarcinilor de lucru. Utilzarea tehnicilor cognitive cere experiență în lucrul cu această abordare. Mai mult, înainte de a o folosi cu clienții, consilierul trebuie să o folosească pentru înțelegerea și confruntarea propriilor convingeri și valori iraționale. c. Orientarea comportamentală Consilierii care au o astfel de orientare se concentrează să ajute clienții să își identifice comportamentele neproductive, să le controleze, diminueze, sau chiar să le elimine și să învețe noi comportamente dezirabile. Consilierul va avea un rol activ în cadrul procesului
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
comportamente pozitive. Definirea problemei, modul în care clientul reușește să o controleze, stabilirea unor obiective specifice și stabilirea celor mai bune metode de schimbare sunt principalii pași urmăriți de către consilier în atingerea obiectivelor. Printre tehnicile folosite de consilierii cu orientare comportamentală menționăm: * jocul de rol și repetițiile; * tehnici de reușită prin forțele proprii (automonitorizare, autorecompensare); * învățarea unor noi abilități; * exersarea anumitor comportamente (de exemplu, comportamentele asertive necesare în situațiile interviurilor de angajare). Astfel, nu numai gândurile pozitive pot duce la atitudini
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
norme de grup și dispun de proceduri formale de administrare și evaluare, proceduri care nu se modifică, ori de câte ori este administrat testul. Instrumentele standard de evaluare sunt concepute să sprijine procesul de strângere a informațiilor obiective cu privire la client (trăsături personale și comportamentale). Instrumentele cel mai des folosite sunt interviurile și testele. Din ce în ce mai mult, testele pe calculator încep să fie folosite autoaplicate de către clienți sau sub îndrumarea unui instructor. Este important să subliniem diferența dintre interese, abilități și capacități sau îndemânări, întrucât acestea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
acestuia, ele reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de analiză pentru pro-cesul de evaluare. Unele dintre cele mai folosite instrumente sunt: Observația este un instrument care se leagă de competențe foarte importante ale consilierului spiritul de observație, atenția la detalii comportamentale (verbale, nonverbale). Se recomandă ca specialiștii începători să folosească, totuși, grile de observație sau măcar liste simple de comportamente observabile de urmărit. Autocaracterizarea este un instrument care încurajează clientul în efortul său de autoanaliză și meditație. Consilierul poate oferi subiectului
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
care vor fi transmise către cursanți, se creionează strategiile de predare și se proiectează modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute. Obiectivele reflectă în plan concret scopurile programului de dezvoltare (care sunt abstracte) și exprimă achiziții concrete și controlabile în plan comportamental. Definirea obiectivelor se face în termeni de comportamente observabile și măsurabile. Pentru formularea corectă a unui obiectiv de învățare se recomandă să se ia în considerare următoarele aspecte: * Cine va produce comportamentul dorit. * Care anume comportament observabil va dovedi că
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
operații ale computerului și epocii rețelei. În această privință, Manovich insistă pe ideea înțelegerii culturii, mediilor și operelor culturale individuale ca software (programe de control în domeniul computerului) care ar permite concentrarea asupra operațiilor (comenzilor), punând astfel în evidență abilițățile comportamentale ale utilizatorilor. Programele culturale (cultural softwares) comentate de criticii culturali și construite de designeri ai informației (information designers) sunt activate prin intermediul strategiilor și tacticilor actuale de a lectura, utiliza și reutiliza fluxul datelor culturale, urmând anumite modele (patterns) pentru a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
orale (regiunea reglatorie a HPV conține secvențe activate de hormonii steroizi), - fumatul (supresor al imunității locale) și activitatea mutagenică a compușilor din țigări, care pot contribui atât la persistența virală cât și la transformare,- consumul de alcool și alți factori comportamentali. CLASIFICAREA HPV Detecția papilomavirusurilor umane (HPV) poate avea implicații în diagnosticul, prognosticul, terapia și prevenția cancerelor de col uterin (precum și în unele cancere ale căilor respiratorii superioare). HPV sunt cauza cea mai frecventă a unor infecții sexual transmise. Cu toate
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
silencer etc.) pentru controlul expresiei genelor virale și are cea mai mare variabilitate. LCR conține elemente de „stimulare” (enhancer) care pot fi activate de factori celulari sau virali cu o anumită specificitate. Cu alte cuvinte, controlul unor cofactori genetici sau comportamentali poate augmenta măsura în care sunt eficiente măsurile profilactice. 2 - regiunea responsabilă de sinteza proteinelor timpurii E (early) reprezentând aproximativ 50% din genom. Aceste proteine sunt implicate în oncogeneză; 3 - regiunea responsabilă de sinteza proteinelor târzii (late) capsidare. Genele târzii
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]