7,023 matches
-
său avantaj e acela de a nu fi fost pervertit de viața literară, nici în Epoca de aur, nici în cea postdecembristă. Profesiunea de cercetător a fost pentru autorul acestei cărți o umbrelă, care l-a ferit atât de multe compromisuri și alte tare (a se citi meschinării) ale vieții noastre literare, în acest sens, Ștefan e un privilegiat. Credința sa în literatură nu a fost zdruncinată de frecușurile zilnice pe culoarele redacționale. Scriitorul e un singuratic. Un singuratic care observă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Cu el, cu Grace Bumbry... — Locuiam în țară pe vremea aceea. Măgarul de impresar - unul dintre cei mici, un englez care venise la București, conducea cu mașina pe partea cealaltă a străzii, un nebun - mi-a spus să fac acest compromis ăsă cânt rolul Mercédès), doar ca să pun piciorul în lumea marilor case de discuri. Sigur, nu era nici o problemă, doar că eu cântam deja Carmen la Covent Gar den... Am pus piciorul și... am scos piciorul, pentru că acolo era o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pleca. E foarte ușor să judeci. Nu e nici chiar așa de greu să înțelegi, însă. Mă bucur, totuși, că am putut să mă îmbogă țesc în alte direcții, pe care nu am avut timp să le cultiv până atunci. — Compromisuri ați făcut? — Niciodată în carieră. Nu a fost nevoie. Nici pentru bani? — Deloc. Mai degrabă, am pierdut. Nu e în caracterul meu. În viața personală, am făcut compromisuri de care... nu mi-e rușine. Am foarte puternică în mine etica
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
direcții, pe care nu am avut timp să le cultiv până atunci. — Compromisuri ați făcut? — Niciodată în carieră. Nu a fost nevoie. Nici pentru bani? — Deloc. Mai degrabă, am pierdut. Nu e în caracterul meu. În viața personală, am făcut compromisuri de care... nu mi-e rușine. Am foarte puternică în mine etica transmisă de părinții mei: să fiu iubitoare de oameni. Ce îmi rămâne în afara acestei iubiri? Mai e ceva: eu sunt o fire pozitivă, chiar peste poate, dar nu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Intâi aduceți abdicarea lui Carol II-lea și apoi vom discuta. Strada fierbea. Am consultat pe generalul Coroamă, comandantul Diviziei de Gardă și pe toți aghiotanții regali și toți au fost de acord că Regele trebuie să plece, fiind prea compromis. Același răspuns l-am primit și de la generalii cu funcții de răspundere în țară, în afară de Paul Teodorescu și Mihail. Regele a fost de acord să abdice și să plece, cu condiția să-i păstrez tronul pentru fiul său, Voievodul Mihai
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
opinia față de "problema constituțională". Organizațiile din toate părțile țării au declarat că doreau revenirea lui Carol 368. La 7 iunie 1930, când Carol s-a întors în țară, Iuliu Maniu a acceptat faptul împlinit și a propus o cale de compromis, încercând să impună anumite condiții 369. Era nevoie de un nou guvern care să prezideze actul Restaurației. În consecință, guvernul condus de Iuliu Maniu și-a dat demisia, iar Gh. Gh. Mironescu a fost numit în fruntea unei noi formațiuni
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Tătărescu în funcția de prim vicepreședinte al partidului, care i-ar fi asigurat succesiunea la președinție. Dinu Brătianu se opunea însă acestor tendințe, încercând să amâne convocarea Congresului general, cerută insistent de conducerea tuturor organizațiilor județene. O formulă de compromis era absolut necesară. În urma întrevederii desfășurate la 30 aprilie, între Gheorghe Tătărescu și Bebe Brătianu, ideea reunificării partidului cu adepții lui Gheorghe Brătianu a fost abandonată, cu acceptul președintelui partidului 615. Pretextul afirmat de liberalii diniști se referea la poziția
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de secretar general. Congresul general al PNL dinist a avut loc la 9 iulie 1936. Unele articole din Statutele partidului au fost modificate, introducându-se precizarea potrivit căreia "secretarul general va înlocui pe președinte, în lipsa acestuia"616. Se realiza, astfel, compromisul care ar fi trebuit să asigure liniștea în interiorul partidului de guvernământ. Averescanii interpretau, însă, aceaste manevre, apreciind în oficiosul lor "Îndreptarea" că: "șeful de mâine nu se proclamă azi [...] locul acesta revine de drept și fără nici un fel de discuțiune
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
857. Luând în considerare această situație, fruntașii georgiști Atta Constantinescu și Constantin Hențescu exprimaseră deja, într-o consfătuire desfășurată anterior, convingerea că șeful georgiștilor era îndreptățit să impună condițiile în care trebuia să se realizeze reîntregirea PNL, deoarece acesta ieșise compromis din alegerile pierdute de Gheorghe Tătărescu. Acestea vizau: menținerea lui Dinu Brătianu la președinția partidului, numirea lui Gheorghe Brătianu ca vicepreședinte unic, excluderea lui Gheorghe Tătărescu și a grupării H din PNL, purificarea "totală și exemplară" a cadrelor, promovarea tinerilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vieții politice și economice din România interbelică și realizările efective, modeste, ale georgiștilor, în domeniul vieții politice. Menținerea statutului de partid de opoziție, pe toată durata existenței sale, numărul relativ mic de membri, numărul redus de organizații județene puternice, respingerea compromisurilor în unele dintre problemele vieții politice și nu în ultimul rând ambițiile personale ale unora dintre fruntașii georgiști i-au îndepărtat cu timpul pe susținătorii inițiali ai acestei formațiuni politice. Poziția inițială de acceptare a autorității lui Carol al II
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în astfel de împrejurări, încât viața primului-ministru n-a putut fi asigurată. Au primit puterea, nu prin izbânda capacității și a devotamentului lor pentru țară, ci prin umilință și prin tranzacție. [...] s-au strecurat la cârmă printr-o politică de compromisuri și de sărut mâna. Dar mă veți întreba, ce este acest sistem despre care vă vorbesc, ce sunt aceste metode împotriva cărora [...] ne ridicasem cu atâta hotărâre. Care sunt acești adversari invizibili, împotriva cărora ne mobilizăm forțele? Să-mi dați
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
propria revistă. S-ar putea numi Decât o revistă, pentru că n-ar apărea decât o dată. Ar fi o revistă de colecție, care ar dovedi cât de mișto poate să fie jurnalismul Cartea fețelor 234 făcut cu pasiune, cu știință, fără compromisuri. O revistă care să depindă doar de ei și de ceea ce știu să facă - după cum povestea, șase luni mai târziu, în primul editorial din Decât o revistă, Cristian Lupșa. E adevărat, titlul faulta intenționat gramatica limbii române și livra o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
tată regățean și mamă ardeleancă, Negoițescu este sensibil la solemnitatea „Zilei morților“, așa cum numai în Transilvania e sărbătorită, la toponimele maghiare, la burgurile săseși cu toate casele lor cuminți, la sentimentele naționale, la o anume rigiditate socială și lipsă de compromis morală, dar și, pe de altă parte, la clanurile familiale colorate și gureșe, la bizarerii fizice și psihice, la destine romanești, la kitsch, la răsfățuri orientale și la neseriozitatea reconfortantă. În paginile sale, găsești ișlerul la aceeași masă cu cataiful
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
apel la tradiția managementului din țările anglo-saxone (care în anii 1975-1980 căuta o alternativă la planificarea normativistă): primarul nu mai poate conduce orașul ca și cum el ar fi singura instanță reglementatoare; "urbanismul strategic" cere medieri, mobilizarea unor noi și noi actori, compromisuri rezonabile și adoptarea logicii precauției; rămâne dominantă raționalitatea pragmatică bază a demersului strategic implementat prin acțiuni responsabile conform unor logici procedurale. 7. De la asimilare la inserție și integrare. Prin politica de asimilare se nega identitatea celor mai diferite persoane și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
legate de timp (cum s-ar putea reduce timpul ce separă așteptările locuitorilor de răspunsurile și acțiunile efective ale autorităților?), de finanțare, de participare a tuturor locuitorilor, de termenii folosiți în comunicarea dintre ei etc., dar s-a ajuns la compromisuri realiste datorită voinței tuturor de a schimba în bine lucrurile și de a promova o dezvoltare durabilă a cartierului. Cartierul Pictorilor. Acest cartier a fost construit între 1963-1973 la inițiativa puterii locale și a statului, pentru a primi o populație
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în mare parte în mod inconștient. Marcel Gauchet 4 insista, pe bună dreptate, asupra faptului că, istoricește, democrația n-a avut nevoie să se cunoască pentru a exista, și ea a ieșit cu bine tocmai din dezordinea înfruntărilor și a compromisurilor. Dar din momentul în care toată lumea se reclamă de la ea, în configurări mai mult sau mai puțin perverse, ignoranța o amenință. Astăzi, a veghea la întărirea democrației nu înseamnă doar denunțarea abuzurilor puterii, ci și valorizarea practicilor purtătoare de beneficii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vinde sau impune proiecte de dezvoltare urbană definite de guvern. În același timp, mobilizarea competențelor tehnice și a posibilităților de investiție dorite pentru a dirija creșterea urbană presupunea luarea în considerare a logicii economice a constructorilor de locuințe. Erau necesare compromisuri între obiectivele statului și strategiile investitorilor privați, care puteau câteodată să relativizeze puternic orice "mistică" a Planului. Jean-Pierre Worms povestește: "Să luăm un exemplu: proiectăm un nou oraș, elaborăm o schemă precisă, dar pentru a o realiza avem nevoie de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Echipamentului. Într-adevăr, dacă în cadrul "elaborării conjugate", serviciile Ministerului Echipamentului s-au arătat întotdeauna a fi foarte directive, concertarea lua forma "unui monolog, urmat de tocmeală"184. Rezolvarea conflictelor dintre diferitele concepții ale devenirii unui teritoriu se opera adesea prin compromisuri, care aveau să fragilizeze un număr mare de documente de urbanism elaborate. În ciuda acestei preponderențe a Ministerului Echipamentului, ar fi eronat să reducem marile ore ale planificării urbane la triumful crescând și insidios al tehnocrației asupra deciziei politice, sau la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și democrația Problematica "proiectului orașului" implică o modificare sensibilă a rolului primarului. În locul deciziilor solemne pe care le lua acesta în virtutea statutului, primarul trebuie acum să exercite un pilotaj abil al negocierilor dintre diferiții protagoniști ai amenajării urbane. Stabilirea unui compromis cu interesele private devine piatra de încercare a guvernării urbane. "Primarul nu mai este un constructor, el devine un antreprenor politic"408. Odată scăpat de tutela prefectorală, el nu are certitudinea că descentralizarea îi transferă toate competențele în privința dezvoltării orașului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
eficacitatea discretă" a unui cerc închis de decidenți transparenței depline a negocierilor constitutive ale acțiunilor publice. Dacă cea dintâi face să nu știm în numele cui și de ce se iau anumite decizii, cea de-a doua poate să paralizeze proceduralizarea, fiecare compromis fiind asimilat cu o trădare. Miza este mai degrabă aceea de a regăsi între acești doi poli virtuțile reprezentării politice care face posibilă recunoașterea restricțiilor și a priorităților reciproce. Din această perspectivă, problema pusă de parteneriatul public-privat nu mai este
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice, putem urmări activitatea politică. Numai atunci când modalitățile de guvernare vor fi supuse evaluării democratice, pe care orașul o va face în formele cele mai inedite, se va dovedi geniul său politic: capacitatea de a pune în scenă conflicte și compromisuri care îi leagă unii de alții pe indivizii care devin cetățeni. Ce învățătură se poate trage din această istorie? La ora mondializării, accederea orașului la statutul de actor colectiv trasează după părerea noastră o cale propice inventării de noi forme
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Durabilitatea și stabilitatea Imperiului Roman, fenomen remarcabil în întreaga istorie umană, dezvăluie faptul că Roma a reușit acolo unde a dat greș Atena. Romanii au avut o mare receptivitate față de tot ce este omenesc, de aici izvorând spiritul de toleranță, compromis cu efecte benefice asupra Europei. „Fiecare provincie - spunea Nicolae Iorga - a trăit după datinile ei și a avut atâta libertate câtă era libertatea în datinile pe care le moștenise” (Iorga, 1987, 110). Nu a existat o orânduire romană pentru tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și pe cele mari. În felul acesta își aliena o parte din libertatea lui de spirit și devenea mai inapt să înțeleagă bine o epocă de tranzacții cum este a noastră. Ignora puțin arta aceasta mare, aceea de a face compromisuri. Într-o criză, în clipa unei mari primejdii, veteranul zilelor grele se regăsea, și putea auzi strigătul necesității, înțelege soluția rezonabilă, amâna ideile abso lute în favoarea unor idei posibile. Așa se face că, la fel ca toți oamenii de acțiune
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
management și leadership. De exemplu, Zaleznik (1977), încercând o analiză riguroasă a trăsăturilor ce definesc managerii și liderii, identifică un set de criterii prin care pot fi caracterizați cei doi conducători. Astfel, în timp ce managerii manifestă atitudini impersonale, pasive, recurg la compromisuri valorice, se implică din punct de vedere emoțional foarte puțin în relațiile interumane, au tendința de a menține lucrurile într-o ordine cunoscută, fiind mai conservatori, liderii sunt activi, manifestă atitudini personale, stimulează munca, sunt empatici, acordând importanță evenimentelor, sunt
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
El este definit ca o "modalitate de abordare a activității instituției școlare, într-un context orientat spre descentralizare" (E. Păun, 1999, p. 153) sau ca "expresia concretă a echilibrului dintre reglementări (tendințe centripete) și inițiative (tendințe centrifuge), negociind, în favoarea școlii, compromisul dintre logica de tip birocratic (descendentă) și cea de tip autonom (ascendentă)" (Ș. Iosifescu, 2001, p. 318). Am putea spune că, dincolo de caracterul său anticipativ și valoarea strategică, proiectul instituțional reprezintă cel mai viabil instrument de dezvoltare a școlii românești
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]