5,493 matches
-
critică de text, de interpretare a muzicii sau a filosofiei moderne dovedesc deschiderea spirituală și varietatea preocupărilor lui F. și completează o operă încheiată premonitoriu cu un „dialog socratic” în greacă despre refuzul îmbătrânirii, văzută ca pierdere a capacității de comuniune cu ceilalți, ca destrămare a personalității. SCRIERI: Mimesis și muzica. O contribuție la estetica lui Platon și Aristotel, Cernăuți, 1932; Héraclite d’Ephèse, Cernăuți, 1933; Études de philosophie présocratique, I-II, Cernăuți-Paris, 1933-1937; Le Monde homérique. Essai de protophilosophie grecque
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
modă atunci, a iminentei Apocalipse. Deși datează din aceeași perioadă, Calul lui Moș Eftimie (1950) și Memoriile agentului electoral Teică Pasăre (1950) nu ies din schema pedagogiei explicit comuniste. Romanul Zorii robilor transformă în proză cu pretenții de frescă imperativul comuniunii dintre muncitori și țărani, aflându-și pretextul epic în răscoala din 1907. În Bărăgan (I-II, 1954-1959) este ilustrat șablonul activistului care coboară de la centru într-o zonă de periferie marcată de nereguli și dezordine, minată de sabotaje, pentru a
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
imagini sumbre, puternice. Cu toate că versurile exprimă sentimente de nostalgie prin evocarea pomilor și a livezilor, există aici sfâșieri israeliene, meditații despre alterarea timpului și a vieții înseși, despre dispariția cântecelor și despre durerea poeților. „Amurgul zeilor” din orașul malefic, neputința comuniunii sufletelor, lipsa de comunicare și alienarea aduc imagini și motive frecvente în poezia modernă. În antiteză cu armonia câmpului și a livezii, orașele își trăiesc delirul bolnav. Ceața umedă nu este doar un fenomen meteorologic israelian, ci obscuritatea - opusă limpezimii
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
Ștefan Aug. Doinaș a găsit un „lirism autentic, întemeiat pe o mare încredere în limbaj”. Poezia se remarcă printr-o viziune clasicizantă, în care teme tradiționaliste - sacralitatea pământului natal, amintirea casei părintești, perindarea, însoțită de o ușoară nostalgie, a anotimpurilor, comuniunea cu înaintașii - sunt tratate în versuri limpezi, armonioase, în descendența lui St. O. Iosif și Ion Pillat. Marcată de o anume naivitate, îndeosebi în ce privește tehnica lirică, într-un secol dominat de experiment și „tehnicisme” de tot felul, poezia conturează un
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
1972) continuă evocarea cu prohodirea tatălui dispărut (prezență tutelară și în alte cărți), a mamei, a tuturor „rădăcinilor”, într-un perpetuu balans între viața mirabilă, în armonie cu cosmosul, și amenințarea morții. În Masa de mire (1975) predomină starea de comuniune cu universul: „A fi prieten cu un arbore, / Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă „spațiul pur” care
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
afinitățile elective pe care le mărturirește (Pascal, Gandhi, Enescu, Tagore, Brâncuși, Eugen Ionescu, Robert Frost, Heisenberg, Tudor Arghezi), calea spre fericire și spre pace a umanității, susținută de muncă și creație, de conștiința datoriei etice și de iubire, de spiritul comuniunii cu ceilalți, totul culminând cu imaginea tonică a eternei învieri a lui Hristos și a omului. Dialogul, subiacent polemic, cu Papini are o capacitate reală de a absorbi reflecția filosofică într-o structură de roman liric. Poezia (Irenikon, Poeme de
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
prezintă următoarele caracteristici: are o percepție eficientă a realității; are o bună acceptare a sinelui, a altora și a naturii; are spontaneitate, simplitate și naturalețe; e centrat pe probleme; realizează bine intimanța; are experiență transcendentă; are un crescut simț al comuniunii și reușitei în relații interpersonale; are o structură democratică; face o clară deosebire între mijloace și scop; are un sens filosofic al umorului; este creativ și rezilient la enculturație. Omul care se autoactualizeze reușit - deci cel ce atinge standardele unei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trăiește; oamenii povestesc viața lor pentru audiențe variate; un om povestește multe narațiuni despre alții, despre sine și despre relațiile reciproce, fapt care variază de-a lungul timpului; participarea la istoria propriei vieți, trăită direct și relatată, structurează intimanța și comuniunea; ansamblul istoriilor unei vieți organizează identitatea persoanei. Prin istorisirea vieții persoanei se asigură coerența acesteia, dar se evidențiază și schimbările, metamorfozele pe care ea le trăiește. Direcția de studiu centrată de narațiune este, evident, focalizată pe persoană, pe identitatea și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
hipercriticism, suspiciozitate, ostilitate și agresivitate paroxismală, care pot fi raportate la TP paranoică și TP sadică. Comportamentul acuzator, tiranic și destructivitatea, întreținute de cruzime, pot ocupa o poziție similară în acest context (Millon și Davis, 1998Ă. Rezultă, ca atare, o comuniune de criterii de factură dominant morală și comportamentală care definesc o structură personologică cu cele mai precoce manifestări din perspectivă temporală și care afectează cu precădere sexul masculin. Dominantele ei pot fi privite ca expresii sau extreme caricaturale ale trăsăturilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
inspirată de concepția lui BAKAN (citat de WIGGINS și TROHST, 1999Ă care integrează două direcții ortogonale proprii ființelor dotate cu viață psihică ce surprind două atitudini fundamentale: o tendință orientată spre afirmarea individualistă de sine și una de agregare și comuniune socială, ambele cu variantele lor opuse. Pe acest teritoriu, în raporturile cu alții, persoana „negociază” diferite schimburi oferind un anumit tip de suport, afectiv sau moral și primind un anumit tip de răspuns. Au fost elaborate mai multe tipuri de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la Festivalul Internațional de Poezie (Deva, 2001). Poezia lui D. e un dialog smerit cu Logosul și mărturisirea, prin cuvinte, a Cuvântului neprimit în lume. Tensiunea ei stă în multiplicarea nostalgică a unei stări de adorație, însoțită oniric de fiorul comuniunii mistice și de sugestia deschiderii extatice spre divinitatea uitată a ființei. În volumul de debut, The Liturgy of the Word - Liturghia Cuvântului (1989), relația cu transcendentul e literaturizată, construită livresc din paradigmele sacrului (citatul evanghelic, folosit pentru valorile lui existențiale
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
cunoscut dinainte mirele”, va rămâne străină de o lume ce a fost cândva imaculată moral, evanescentă, o lume parcă din întâia dimineață a lumii. Se întâlnesc în carte poeme ale extincției, ale închiderii orizontului vieții, în așteptarea clipei tainice a comuniunii cu cosmosul (Oara a-nsirăril’ ei), o lume întoarsă de la rosturile ei. Abia la senectute poeta are timp pentru a se recopilări, în tentația de a ajunge ființă edenică, în consens cu firea, ca în poemul Caprili di Santorin. Cartea a
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
la „Tomis”, „Arta”, „România literară” ș.a. Semnificativ este faptul că a reușit să-și atragă chiar înainte de debutul în volum sancțiunile criticilor proletcultiști, care îl enumeră fie printre suprarealiștii de categorie inferioară, fie printre autohtoniștii condamnabili pentru că „ajung la o comuniune stranie interioară cu întreg cosmosul, cu duhul pământului sau cu spiritele strămoșilor” (Ov. S. Crohmălniceanu). În volumul Zumbe, al unui poet din familia ironiștilor protestatari și nonconformiști de după 1940 (Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu), numai titlul rămâne ludic-provocator. C.
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
boemei și ale dandysmului. În epoca modernă, c.l. va face astfel joncțiunea dintre curtoazia, eleganța, eticheta și bunul gust pe care, ca norme tacite și elitare, le cultiva societatea înaltă, pe de o parte, și ideea de refugiu, de comuniune, complicitate și solidaritate, chiar de libertinaj, originalitate și insolit provocator, pe de altă parte, tot mai puternic și mai permisiv demonstrate de eterogena mondenitate citadină, începând cu secolul al XIX-lea. Deloc întâmplător, figurile de romantici și prototipul „eternului student
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
petrecându-se în The Midwich Cuckoos / Orașul blestemaților (John Wyndham, 1958). Inseminate toate în aceeași noapte de niște extratereștri minusculi, femeile din satul Midwich nasc copii mai mult sau mai puțin asemănători între ei, care trăiesc într-un fel de comuniune telepatică, ca o specie diferită, mutantă și superioară, dar cu formă umană. Sacrificându-se, un om îi va face să dispară. Ca și pentru Suzanne din Prizoniera oamenilor-mistreți, oroarea e provocată de violul urmat de procreare, resimțită ca monstruoasă. În
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ultimului deceniu este lansată ideea promovării „omului de tip nou, multilateral dezvoltat”. „Fiecare corp trebuia modelat pentru a deveni un membru productiv al maselor socialiste”și acest rol era parțial delegat familiei românești (Kligman, 2000, p. 33). într-o evidentă comuniune cu ideile fascismului, această fantasmă demiurgică a lui Ceaușescu, propovăduită cu insistență în cadrul învățământului politic obligatoriu pentru toți cetățenii țării, nu lăsa loc manifestărilor naturale, umane. În consecință, domeniile umaniste ce aveau în centrul atenției ființa umană cu toate caracteristicile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
travaliul de doliu al tatălui este un proces de durată și foarte intim care, de regulă, nu trebuie obturat prin intervenție farmacologică. Doliul perinatal generează tensiuni centrifugale și asupra cuplului, ca rezultantă sinergică a celor doi poli care îl populează. Comuniunea în durere, de cele mai multe ori, nu consolidează diada parentală, dimpotrivă apar disfuncționalități nu numai în ceea ce privește comunicarea, dar și în aria relațiilor sexuale etc. M. Froehlich (2000) comunică o incidență îngrijorătoare a divorțului (90%) în familiile care s-au confruntat cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intrauterin, și anume să-și mângâie reciproc 203TRAUMA ȘI SUFERINȚA obrajii prin perdea, similar cum procedau prenatal, când se atingeau prin membrana despărțitoare. Relaționând de timpuriu, percepându-și reciproc prezența, între gemeni se înfiripă nu o simplă alianță, ci o comuniune emoționantă, care sfidează coordonatele de spațiu și timp. Așa se explică de ce pierderea perechii gemelare pentru copilul rămas singur este o situație cu un important impact dramatic, după cum relatează cei care au avut parte de o asemenea tragedie. Un caz
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față greutăților atunci când nu ne simțim singuri, când efortul nostru contează pentru cineva, este apreciat de o persoană care ne este și devine tot mai importantă, o persoană care, psihologic vorbind, ne stă aproape. Această legătură emoțională pozitivă (compasiune, dragoste, comuniune emoțională) ne sporește capacitatea de a funcționa sănătos în ciuda riscurilor, adversităților, traumei. La fel cum, în neurologie, neuronul caută partener, se leagă prin sinapsă de un alt neuron, dând consistență funcțiilor sistemului nervos, tot așa când găsim un partener de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
procuri cele necesare vieții curente. Viața gregară dezvoltată spontan ca reacție la toate restricționările cotidiene nu facilita doar „procurarea”lucrurilor necesare vieții curente, dar constituia și un cadru de comunicare, în care te puteai „plânge”, de a fi într-o comuniune cu ceilalți, ceea ce permitea salvgardarea sănătății (Ionescu, Jacquet, Lothe, 2002). Afilierile constituiau cadrul de manifestare, atmosfera în care se dezvoltau și funcționau toate celelalte mecanisme de apărare și coping. Era o rețea de piață neagră și schimburi sub formă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu inițiative și perseverență: promovează spiritul „putem face, la treabă!” Este conștientă de posibilitățile care există, le stăpânește: acceptă ceea ce nu poate schimba 1.3. Transcendență și spiritualitate Valori și scopuri generoase, largi: scopuri și visuri de viitor Spiritualitate: credință, comuniune, ritualuri Inspirație: imaginarea de noi posibilități, creativitate Transformare: învață și crește după confruntarea cu adversitățile 2. Tipare de organizare 2.1. Flexibilitate Capacitate de schimbare: relansare, reorganizare, adaptare în vederea viitoarelor provocări Contraechilibru dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
insula lui Calipso. E adevărat, spuse Emil, că găsim aici ospitalitatea dată de Calipso". Sophie va fi, desigur, Calipso în această scenă aranjată. Ospitalitatea simplă, hrana obișnuită, compusă din produsele luate direct din natură, predispun la dialogul inimilor și la comuniunea sufletelor. Amintirea timpurilor homerice și a celor biblice reapar mereu în gândirea despre ospitalitate. În acest sens Levitul din Efraim ne reține atenția în mod deosebit. Această povestiră, dragă lui Rousseau, ne miră prin violența ei neobișnuită la Jean-Jacques care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se concentrează asupra proceselor de solidarizare transnațională și asupra a ceea ce astăzi includem în ideea de guvernare globală (global governance). Așadar societatea de state a ultimelor secole se structurează în jurul a trei procese esențiale: războiul (conflictul), schimbul (cooperarea) și solidarizarea (comuniunea). Celor trei fenomene le corespund, potrivit lui Wight, trei școli de gândire în Relațiile Internaționale: realismul, raționalismul și revoluționismul. În privința identificării celor trei linii de abordare, este interesant faptul că, în viziunea lui Wight, dar și a lui Bull, de pildă
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
dificultățile” “încă existente”: „Avem aceeași predică apostolică la originea Bisericilor noastre. Bisericile noastre propovăduiesc aceeași unică Evanghelie și săvârșesc același Botez. Ele oficiază aceeași Sfântă Euharistie, unicul sacrificiu al lui Hristos, prin aceeași preoție transmisă de la Sfinții Apostoli. Oare această comuniune profundă pe care o stabilește între noi participarea la aceleași taine n-ar trebui ea să ne determine să trecem peste toate dificultățile și peste toate divergențele încă existente care ne împiedică să săvârșim împreună Euharistia? Acest lucru nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de traducerea lui dintr-un plan în altul, de transmiterea lui altcuiva decât i-a fost menit explicit. Comunicarea apare astfel nu doar ca un simplu act de transmitere a unui mesaj, a unei informații, ci mai degrabă ca și comuniune, ca și accedere spre celălalt, spre al tentate. Marele merit al hermeneuticii este de a face din ceva străin ceva familiar: adică nu îl dizolvă în critică, nu îl reproduce doar, ci îl explicitează în propriul orizont, dîndu-i o valoare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]