7,183 matches
-
oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră și mamă." $4 1. Isus a început iarăși să învețe pe norod lîngă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit și a șezut într-o corabie, pe mare, iar tot norodul stătea pe țărm lîngă mare. 2. Apoi a început să-i învețe multe lucruri în pilde; și, în învățătura pe care le-o dădea, le spunea: 3. "Ascultați! Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
deloc fără pildă; dar, cînd era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile. 35. În aceeași zi, seara, Isus le-a zis: "Să trecem în partea cealaltă." 36. După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii. 37. S-a stîrnit o mare furtună de vînt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia. 38. Și El dormea la cîrmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
lucrurile. 35. În aceeași zi, seara, Isus le-a zis: "Să trecem în partea cealaltă." 36. După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii. 37. S-a stîrnit o mare furtună de vînt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia. 38. Și El dormea la cîrmă pe căpătîi. Ucenicii L-au deșteptat, și I-au zis: "Învățătorule, nu-Ți pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
cealaltă." 36. După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii. 37. S-a stîrnit o mare furtună de vînt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia. 38. Și El dormea la cîrmă pe căpătîi. Ucenicii L-au deșteptat, și I-au zis: "Învățătorule, nu-Ți pasă că pierim?" 39. El S-a sculat, a certat vîntul, și a zis mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii. 37. S-a stîrnit o mare furtună de vînt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia. 38. Și El dormea la cîrmă pe căpătîi. Ucenicii L-au deșteptat, și I-au zis: "Învățătorule, nu-Ți pasă că pierim?" 39. El S-a sculat, a certat vîntul, și a zis mării: "Taci! Fără gură!" Vîntul a stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
I-a apucat o mare frică, și ziceau unii către alții: Cine este acesta de Îl ascultă chiar și vîntul și marea?" $5 1. Au ajuns pe celălalt țărm al mării, în ținutul Gadarenilor. 2. Cînd a ieșit Isus din corabie, L-a întîmpinat îndată un om care ieșea din morminte, stăpînit de un duh necurat. 3. Omul acesta își avea locuința în morminte, și nimeni nu mai putea să-l țină legat, nici chiar cu un lanț. 4. Căci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
înspăimîntat. 16. Cei ce văzuseră cele întîmplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrăcit și cu porcii. 17. Atunci au început să roage pe Isus să plece din ținutul lor. 18. Pe cînd Se suia El în corabie, omul care fusese îndrăcit îl ruga să-l lase să rămînă cu El. 19. Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: "Du-te acasă la ai tăi, și povestește-le tot ce ți-a făcut Domnul, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
a făcut Domnul, și cum a avut milă de tine." 20. El a plecat, și a început să vestească prin Decapole tot ce-i făcuse Isus. Și toți se minunau. 21. După ce a trecut Isus iarăși de cealaltă parte, cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lîngă mare. 22. Atunci a venit unul din fruntașii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntașul s-a aruncat la picioarele Lui, 23. și I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
oameni. 31. Isus le-a zis: "Veniți singuri la o parte, într-un loc pustiu, și odihniți-vă puțin." Căci erau mulți care veneau și se duceau, și ei nu aveau vreme nici să mănînce. 32. Au plecat dar cu corabia, ca să se ducă într-un loc pustiu, la o parte. 33. Oamenii i-au văzut plecînd, și i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetățile, și au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei. 34. Cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
într-un loc pustiu, la o parte. 33. Oamenii i-au văzut plecînd, și i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetățile, și au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei. 34. Cînd a ieșit din corabie, Isus a văzut mult norod; și I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi care n-aveau păstor; și a început să-i învețe multe lucruri. 35. Fiindcă ziua era pe sfîrșite, ucenicii s-au apropiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
săturat; 43. și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu fărîmituri de pîine și cu ce mai rămăsese din pești. 44. Cei ce mîncaseră pîinile, erau cinci mii de bărbați. 45. Îndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, și să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului. 46. După ce Și-a luat rămas bun de la norod, S-a dus în munte, ca să Se roage. 47. Cînd s-a înserat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
și să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului. 46. După ce Și-a luat rămas bun de la norod, S-a dus în munte, ca să Se roage. 47. Cînd s-a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe țărm. 48. A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Și într-a patra strajă din noapte a mers la ei, umblînd pe mare, și voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
este o nălucă, și au țipat; 50. pentru că toți L-au văzut, și s-au spăimîntat. Isus a vorbit îndată cu ei și le-a zis: "Îndrăzniți, Eu sunt, nu vă temeți!" 51. Apoi S-a suit la ei în corabie, și a stat vîntul. Ei au rămas uimiți și înmărmuriți, 52. căci nu înțeleseseră minunea cu pîinile, fiindcă le era inima împietrită. 53. După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului, și au tras la mal. 54. Cînd au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
stat vîntul. Ei au rămas uimiți și înmărmuriți, 52. căci nu înțeleseseră minunea cu pîinile, fiindcă le era inima împietrită. 53. După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului, și au tras la mal. 54. Cînd au ieșit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus, 55. au alergat prin toate împrejurimile, și au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El. 56. Oriunde intra El, în sate, în cetăți sau în cătune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
și pe aceia. 8. Au mîncat și s-au săturat, și au ridicat șapte coșnițe, pline cu rămășițele de fărîmituri. 9. Erau aproape patru mii de inși. În urmă, Isus le-a dat drumul. 10. Isus a intrat îndată în corabie cu ucenicii Săi, și a venit în părțile Dalmanutei. 11. Fariseii au venit deodată, și au început o ceartă de vorbe cu Isus; și ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer. 12. Isus a suspinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
a suspinat adînc în duhul Său, și a zis: Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn." 13. Apoi i-a lăsat, și a intrat iarăși în corabie, ca să treacă de cealaltă parte. 14. Ucenicii uitaseră să ia pîini; cu ei în corabie n-aveau decît o pîine. 15. Isus le dădea în grijă, și le zicea: "Luați seama, să vă păziți bine de aluatul Fariseilor și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn." 13. Apoi i-a lăsat, și a intrat iarăși în corabie, ca să treacă de cealaltă parte. 14. Ucenicii uitaseră să ia pîini; cu ei în corabie n-aveau decît o pîine. 15. Isus le dădea în grijă, și le zicea: "Luați seama, să vă păziți bine de aluatul Fariseilor și de aluatul lui Irod!" 16. Ucenicii se gîndeau și ziceau între ei: Fiindcă n-avem pîini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte (1970-1990, 1995 2002), în radio și televiziune (1990-2000), în învățământ (profesor asociat al Universității „M. Kogălniceanu” - Iași, în anii 2002-2007). Preocupări temporare în agricultură, construcții etc. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (critică, eseu), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (proză), 1986; Poetică eminesciană (critică), 1989 - ediția a doua, revăzută și adăugită, 1999; Contemporanii noștri (interviuri), 2000; „...așa se scrie istoria!” (documentar 19442002), 2003; Modele culturale comparate (studii
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
-și dea seama (aparent lipsita de griji "La belle époque"), lumea se îndrepta spre cataclismul care avea să fie Primul Război Mondial. Schimbând ușor vorbele Evangheliei, se poate spune: "Lumea mânca, bea și se veselea, dar Noe intrase deja în corabie". Marele război din anii 1914-1918 a fost, așa cum s-a spus, patul germinativ al celor două totalitarisme comunismul și fascismul care aveau să arunce umanitatea într-o catastrofă mai cumplită al Doilea Război Mondial decât cea precedentă. Cartea lui Jules
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
trimite un sulițaș, un soldat, costa și ochii din cap. Până și olandezii, Împotriva cărora luptam, ne vindeau produsele lor manufacturiere și făceau tot felul de Învârteli comerciale chiar În portul Cádiz, ca să pună mâna pe metalele prețioase pe care corăbiile noastre, apărându-se de pirații lor, le aduceau de la soare-apune. Aragonezii și catalanii Își invocau cu orice prilej privilegiile, Portugalia abia aștepta să se desprindă de noi, comerțul era În mâinile străinilor, finanțele În ale bancherilor genovezi, nimeni nu muncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
plagiat, să râdă-n barbă de-o cacialma emanată pe piață, când el e(ra) singurul care deține(a) adevărul cărților și mărimea mizei - toate acestea, plus multe altele, l au siderat pe novicele care eram: mus inconștient pe o corabie în derivă. Fie că vorbeam cu seniorii forjați la flacăra călinesciană, sau cu mai tinerii mâncători de jăratec istorico-literar, concluzia era invariabil aceeeași: noi nu ne amestecăm în troaca gazetărească! Noi suntem specialiști, cunoaștem adevărul, am studiat direct la surse
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
adepții i s-au rărit, iar efigia omniscientă care îi împodobea odinioară numele s-a fărîmițat în mozaicul unor cioburi sepulcrale. Astăzi îi contemplăm vestigiile livrești - tratatele și compendiile care au ajuns pînă la noi - cum am privi spectacolul unor corăbii în derivă. Iar împrejurarea că totuși mai aducem vorba de metafizică vine mai curînd din obligația didactică ca, privind în trecut, să-i surprindem umbrele folosind chiar cuvintele care odată erau la modă. De aceea, cînd vorbim de "metafizică", de
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
ci prin răutatea inteligentă și fără de pereche de care dăduse dovadă în numeroase lupte". în vîltoarea unei asemenea înfruntări trezise Balena Albă ura clocotitoare și setea de revanșă a căpitanului Ahab, căruia îi retezase un picior și-i smulsese catargele corăbiei. Reîntîlnirea mult dorită cu monstrul marin se va produce nu departe de locul ciocnirii anterioare: "balena părea numai farmec și ademenire. Nu e de mirare că unii vînători, momiți de seninătatea care o înconjura, îndrăzniseră s-o atace și descoperiseră
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
durează, ca în povești, trei zile. Balena își manifestă din plin agresivitatea, distruge bărcile vînătorilor și îi smulge căpitanului proteza piciorului vătămat. "Pe chipul ei rău se citea dorința de a se răzbuna fără întîrziere." Rănită, balena se năpustește asupra corăbiei, o izbește și o scufundă, iar Ahab, cu gîtul prins în funia harponului său, e sugrumat și azvîrlit în mare. Revanșa vînatului împotriva vînătorului este totală și exemplară. Laudă ție, neînfricată Moby Dick!
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
în Facerea lumii: "Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor" și în Evanghelia lui Ioan, cap. Iisus umblă pe mare, din care voi cita: "Și când s-a făcut seară, ucenicii Lui s-au coborât la mare. Și intrând în corabie, mergeau spre Capernaun, dincolo de mare. Și s-a făcut întuneric și Iisus încă nu venise la ei, Și suflând vânt mare, marea se întărâta. După ce au vâslit deci ca la douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, au văzut pe Iisus umblând
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]