5,590 matches
-
i-a fost alături până în ultima clipă. Lui i-au rămas picturile, desenele, biblioteca, uneltele și alte obiecte personale ale artistului, precum și o sumă de bani. Nu a fost uitat nici Salai, fostul său ucenic și tovarăș, la fel și credinciosul său servitor, Battista di Vilussis, fiecare primind jumătate din via lui Leonardo, frații artistului care și-au împărțit terenuri, și servitoarea sa, care a primit o „pelerină neagră, de bună calitate, cu marginea îmblănită”, ceea ce voia să însemne, că servitoarea
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
Credința mozaică s-a bucurat totdeauna de toleranță în țările islamice, deci și în capitala otomană cea nouă. In istoria de cinci secole a Imperiului Otoman credințele și locașurile creștine au avut mult de suferit din partea guvernării musulmane, sau din partea credincioșilor musulmani habotnici. Au avut loc chiar pogromuri. Ultimul la mijlocul sec. al 20-lea, în plină epocă modernă. Cu toate acestea creștinismul a rămas ancorat pe pământul venerabilei capitale creștine. Odată cu instaurarea Republicii Turcia toleranța religioasă s-a accentuat, iar numărul
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
politice, centru civic de dezbateri și chiar loc de manifestări sălbatice. Istoricul începuturilor In anul 196 e.N, împăratul roman Septimius Severus (193-211 e.N) a cucerit orașul Byzantion de pe malul Bosfor-ului, după trei ani de asediu greu. Orașul rămăsese credincios lui Niger, contracandidatul lui Septius Severua la tronul Imperiului Roman. Invingătorul s-a arătat necruțător cu Bzantion-ul, distrugându-l din temelii și spulberându-i fortificațiile impresionante. Ulterior, influențat de fii săi, Caracalla și Geta, a revenit la gânduri mai bune
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
într-o sălbatică devastare a capitalei și a monumentelor și într-o acțiune concentrată împotriva puterii imperiale. Tronul suveranului a fost salvat numai de sângele rece arătat de împărăteasa [[Theodora]] și de calitățile de commandant ferm ale generalului [[Belizarie]]. Armata, credincioasă lui Belizarie, a înăbușit răscoala numită "Nika", numai după masacrarea a 40.000 de rebeli în incinta "Hipodrom"-ului. Un al doilea eveniment sângeros, de mare amvergură, l-a constituit masacrarea pe suprafața fostului "Hipodrom" a 30.000 de ieniceri
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Mironosițelor din anul 1968 ( 5 mai 1968)[5]. La resfințire, ca delegat al Patriarhului Justinian, a participat preotul Leonida Mateescu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor. „"cu acea ocazie P. C. Sa. s-a pronunțat în plină asistență a preoților și credincioșilor că va interveni la Preafericitul Patriarh să mi se acorde ultimul rang onorific bisericesc: iconom stravrofor. Nu a trecut mult timp de la aceasta și distincția făgăduită a și fost aprobată de către P. F. Sa. părintele Patriarh, iar prin ordin am
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
în comuna Probota din județul Iași, Moldova, România. Este un sat în partea de est a județului Iași, în Câmpia Moldovei. Satul Bălțeni a fost atestat documentar în anul 1613, în vremea domniei lui Radu Mihnea. Acest domn a dăruit credinciosului boier și vornic Nestor Ureche mai multe sate, printre care și Bălțeni, pe Prut. Satul este așezat în partea de nord a comunei Probota. A făcut parte, la început, din comuna Hermeziu, apoi, din anul 1887, din comuna Cârniceni. După
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
o depresiune. Pare evident că numele comunei se afiliază la existența ducatului lui Glad În anul 1904, Simeon Simonescu care lucra de 25 de ani la proprietarul Solomon Bumbu a primit de la ministrul agriculturii o diplomă de recunoștință pentru serviciu credincios și 50 coroane de aur. Cetate medievală; sec. XV Săpături arheologice; 1986, Cetatea medievală cu dimensiunile de 60 x 40 m, a fost o construcție ridicată exclusiv din lemn, cu clădiri înălțate deasupra unor tălpi așezate pe stânca ñiabilă a
Gladna Română, Timiș () [Corola-website/Science/301365_a_302694]
-
lui Mihai Viteazul s-a oprit în tabăra de la Stoenești, de lângă pasul Bran-Rucăr, unde a ocupat o poziție avantajoasă de apărare. În acest timp s-a produs intervenția militară a Poloniei în Moldova, domnitorul Ștefan Răzvan, unul dintre cei mai credincioși aliați ai lui Mihai, a fost alungat de pe tron de Ieremia Movilă. Pe parcursul întregului an 1595, situația politică din Moldova a rămas neclară, aici existând de facto doi domnitori: Ieremia Movilă pe tron și Ștefan Răzvan cu oastea lui, retras
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
ar fi preluat conducerea supraviețuitorilor din cetatea lui Priam, întemeind o nouă cetate pe locul celei distruse. După alții, în timpul incendierii cetății, Aeneas a reușit să fugă, luând cu el, împreună cu Anchises și cu Ascanius, și pe alți câțiva tovarăși credincioși. După ce au rătăcit 9 ani pe mare (poposind în insulele grecești, pe țărmurile Africii unde este găzduit de Dido, regina Cartaginei, apoi la Cumae de unde Sibila îl conduce în Infern), Aeneas ajunge în sfârșit pe coasta occidentală a Italiei, în
Aeneas () [Corola-website/Science/300141_a_301470]
-
minoră",pentru chemarea credincioșilor la rugăciune și pentru alungarea fenomenelor atmosferice periculoase(furtuni,gheața,etc.),prin contribuția enoriașilor ortodocși din localitate. Clopotul mare,pe care este urmatoarea inscripție: VOCO,MORTUS PLANGO,FULGURA FLANGRO;BISERICII ORTODOXE DIN FENES,DONAT DE POPORUL CREDINCIOS LA 1922.SCHIEB-SIBIU (Vii îi strâng, morții îi plâng,fulgerele le înfrâng) Clopotul mijlociu are inscripționat: LĂUDAȚI PE DOMNUL.BISERICII ORTODOXE DIN FENES.DONAT ÎN 1922 DE CREDICIOSII:VASILE FILIP CU SOȚIA AURORA,ASINEFTA TODORESCU CU SOȚUL EI RĂPOSAT PETRU
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
să se înflăcăreze și mai tare pentru fapte de credință devotată. Drept aceea, voim ca prin rândurile acestei scrisori să ajungă la cunoștința tuturor, atât a celor de față cât și a celor de viitor, că luând în seamă faptele credincioase și slujbele iubitului și credinciosului nostru comite Andrei de Geoagiu de Sus pe care cu credință și supunere ni le-a făcut nouă și regatului nostru din timpurile tinereții sale, înfruntând cu vrednicie și fără teamă felurite primejdii și întâmplări
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
mărturisea eforturile sale pentru zidirea în anul 1925 a unui gard din fier la frontul bisericii, lucrare achitată cu banii dați de credincioși (ori bani ori bucate, cari mai târziu s-au prefăcut în bani), dar și insistența sa la adresa credincioșilor emigrați în America pentru a dona bani în scopul cumpărării unu clopot. Această dorință pentru binele comunității ortodoxe i-a fost îndeplinită și emigranții au donat 30.000 lei pentru cumpărarea unui clopot de 200 de kilograme, iar din banii
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
despotul Serbiei, ca urmare a donației făcute de către regele Sigismund al Ungariei. Urmează stăpânirea lui Ioan Corvin de Hunedoara, iar apoi intră în stăpânirea regilor Ungariei. După preluarea controlului asupra Transilvaniei de către Imperiul Otoman, turcii donau - temporar - la diferiți nobili credincioși domenile cucerite. La 1561 Boros Megyer era în proprietatea a zece nobili, apoi a principelui Andrei Bathori. Împreună cu cetatea Șiriei va fi facut parte din posesiunile lui Mihai Viteazul. După alungarea turcilor de către austrieci, toate posesiunile au intrat în proprietatea
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
apartenența confesionala. Comună Cîndești este amplasată pe o feuda ce a fost dăruita de către voievodul Ștefan al II-lea al Moldovei (Ștefan al II-lea Stetco, 1434-1447, fiul lui Alexandru cel Bun) unui anume Cînde (sau Chianda/Cîndea) pentru serviciu credincios. Se pare că acest Cînde este una și aceeași persoană cu Toma Cînde, mare boier în Sfatul Moldovei și vistiernic al lui Ștefan cel Mare. Documentul de donație a feudei poartă dată de 4 aprilie 1435, data considerată atestarea documentara
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
lui Neagul și sora lor Urâtă, fiii lui Mihail și vărul lor Nicoară, și sora lor Nasta, de a lor bună voie, de nimeni nesiliți și asupriți, si au vândut a lor dreapta ocina, din a lor drept uric și credincios ce a avut bunul lor Cînde, de la străbunul nostru, de la Ștefan Voievod, a patra parte din sat, din Cîndesti, în Câmpul lui Dragoș, si au vândut slugii noastre, lui Toader Cămăraș, drept 280 de zloți tătărăști.” Pe teritoriul comunei Cîndesti
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
în perioada 1881-1884, parohia fiind vacantă . După 1915 nu mai există parohie de sine-stătătoare, în biserica de aici slujind preoți din comuna vecină, Cund. Unul dintre aceștia este preotul Friedric Thumes, care activat în perioada interbelică. Informații certe despre numărul credincioșilor luterani din Giacăș există începând cu anul 1850. La recensământul realizat la mijlocul secolului al XIX-lea de administrația austriacă au fost înregistrați 35 de credincioși evanghelici . În 1880, numărul lor este 26 , iar în 1930 - 21. În statistica moșiilor din
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Părinți Ioachim și Ana Niciodată satul acesta nu a avut biserică, așa că sătenii trebuia să meargă la slujbele din Valea Plopului. Pentru a satisface nevoile spirituale ale oamenilor de aici, Părintele a mobilat corespunzător o încăpere în casa unei familii credincioase, familia Popescu, în care s-au făcut multe slujbe, e drept că mai puțin Sfânta Liturghie. Bătrâna din familia pomenită mai sus, Nineta Popescu, de comun acord cu restul familiei, a donat un teren pentru construcția unei biserici, așa că în
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
arată că moșiile Livada, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovaș care au fost odinioară ale lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel rege Ștefan, suzeranului Nicolae fiul lui Maurițiu pentru serviciile sale credincioase”. În 1452, când cetatea Satului-Mare era a familiei Huniazilor, Negreștiul este pomenit ca aparținător al acestei familii. Pe la 1490 este citat ca fiind încadrat în domeniul Medieșului Aurit. În următoarele secole până în secolul al XVIII-lea domeniul Oașului, deci și
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
Jenő, în timpul preoției lui Dénes Kiss”". Clopotul mijlociu cântărește 287,5 kg și a fost turnat în anul 1924, în atelierul lui Frigyes (Friedrich) Hönig din Arad, cu inscripția "„Din stimă pentru Neprihănita Zămislire a B.Sz.M. și sacrificiul credincioșilor remeteni din timpul preoției Dr. János Hollanda. Îi chem pe cei vii. Îi plâng pe cei morți, și risipesc norii”". Clopotul cel mic, al morților, cântărește 91 kg și a fost confecționat în 1922 la Arad, tot în atelierul lui
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
a întregului cnezat din moșia Râușor, precum și satul lor liber numit Șerel, aflătoare în districtul Hațeg” a fost confiscată de la acei rebeli și conferită nobililor Mihail, Basarab și Ioan, fiii răposatului Ioan de zisul Râușor. Donația a răsplătit „feluritele servicii credincioase făcute fără preget, cu îndemânare și cu cea mai mare grijă și vrednicie, în locurile și timpurile potrivite, pentru Sfânta Coroană regească”. Documentul arată că „dându-se o luptă lângă cetatea Hațeg împotriva cumpliților dușmani ai credinței catolice (otomanii), amintitul
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
-cânc=polonic(căuc); -celnic=pe picioare(a merge pe kolnik=(bg) drum îngust de picior, cărare prin pădure, pe deal,etc.); -cerhat=sarcină purtată de un om, straiță, desagi, legătura, altele decât vipt; -crumpi=cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal cu care se fixează jugul de ruda carului ori de tânjala plugului; cișcineu=batic; cart=vas vonfecționat din doage de lemn (de regulă de brad
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
atentie. Noi îi recomandam, pe de o parte la interventia unora dintre domnii nostri consilieri (interventie), facuta noua si tocmai de aceea ca ei sa fie sustinuti, pe de alta parte fiind remarcat si luate în considerare fidelitatea si serviciile credincioase ale nobililor: 1.Ianasi Ceuta 6. Danci Revitea 2.Iancu Ceuta 7. Ianasi Prodan 3.Lascu Popa 8. Gheorghe Prodan 4.Mihai Popa 9. Ianasi Fanu 5.Ianasi Revitea 10. Ianasi Budau din Livadia de Coasta, precum si: 1.Ianasi Ungur
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
menționează existența în istorie a satului Cașin. În hrisov se menționează: "„Noi, Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei, înștiintare facem prin această carte a noastră, tuturor cui vor căuta pe dânsa, ori cetindu-să o vor auzi-o, pentru acest adevăr credincios sluga noastră, dumnealui Domoncuș stolnic și fratele său Blaj și Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mai 1600 de către domnitorul muntean Mihai Viteazul, care a realizat astfel Unirea țărilor române, fostul voievod Ieremia Movilă s-a refugiat în Cetatea Hotinului, împreună cu familia sa (fostul domnitor Simion Movilă, tatăl lui Petru Movilă), cu un grup de boieri credincioși și cu fostul voievod transilvănean, Sigismund Bathory, beneficiind de protecția polonezilor . Ei au purtat o luptă împotriva forțelor armate ale Moldovei și Valahiei conduse de Mihai Viteazul, care au încercat să-i captureze, iar apoi s-au refugiat în Polonia
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
lui Swift, în care descrie într-o formă de "umor negru" sărăcia cumplită a poporului irlandez. În această ultimă perioadă a activității sale, creează nemuritoarea sa operă ""Gulliver's Travels"" ("Călătoriile lui Gulliver", 1726). După pierderea lui Esteher în 1728, credincioasa sa tovarășă de viață, starea sănătății lui Jonathan Swift se deteriorează treptat. Trăiește retras în singurătate, are tulburări nervoase periodice. Încetează din viață în vârstă de 78 de ani pe 19 octombrie 1745 la Dublin și este înmormântat în catedrala
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]